ROMÂNII MINUNAȚI! O formidabilă experiență de solidaritate în Piața Victoriei… Andrei Popa: „Am simţit pentru o seară ce înseamnă să fii România”

Îl cheamă Andrei Popa și a dat un exemplu fiecărui român. Lucrează la Asociația Studentilor Francofoni Iași – ASFI, și a stat 12 ore în Piața Victoriei, pe un ger cumplit. Ce i s-a întâmplat este fabulos, dar și mai tulburător este mesajul tânărului. Iată povestea lui:

   „O noapte de neuitat Cred că a început ca un curaj stupid ce s-a transformat apoi într-un sentiment cu totul nou, iar mai apoi într-un simbol al rezistenţei mele. Am (rezi)stat în Piaţa Victoriei 12 ore aseară începând cu ora 20. Da, a fost foarte frig, da a bătut vântul, şi da, am fost singur în mare parte. De ce am făcut toate astea şi ce am vrut să dovedesc? Întâi să vă povestesc ce s-a întâmplat acolo. După ce am ajuns în mulţimea manifestantilor, am mers ţintit în faţă, la grilaje, acolo unde se aflau jandarmii, unde mă duc de obicei să arunc o privire sfidătoare guvernului. Dar seara trecută a fost ceva diferit. M-am uitat la guvern şi am spus că în seara asta nu, în seara asta nu am să strig nimic impotriva niciunui politician. Am sa tac.  Eu sunt un om introvertit, şi strigatul din mulţime nu este plăcerea mea ascunsă, aşa că am adoptat un protest ce mi se potriveşte mie, m-am aşezat pe asfalt şi am tăcut.

Aşa se face că nici nu mă pusesem bine jos şi deja 4 oameni au încercat să vadă daca mă simt bine, să îmi spună că am să răcesc, sau poate mai rău, că nu merită, şi tot aşa încercând să mă convingă să mă ridic. Erau ca nişte părinţi ce încercau să aibă grijă de mine – printre ei şi un jandarm.
Din acel moment totul s-a schimbat. Nu-i mai aveam doar pe părinţii mei cei grijulii. Deodata au început să fie mai mulţi. Oameni necunoscuti veneau la mine imi puneau mâna pe umăr în semn de solidaritate, oameni stateau lângă mine şi empatizând cu mine, vizibil îngrijoraţi. Iar de aici, oamenii parcă s-au înţeles.
A apărut primul ceai, oamenii ma întrebau fără să ezite dacă am nevoie de ceva. Nu pot uita lacrimile unei femei care spunea că nu poate să mă lase acolo, fara să nu facă nimic şi m-a convins să primesc ce-mi adusese – asfaltul nu era tocmai prietenos. După 20 de minute, după alte ceaiuri, vine o domnişoară care îmi oferă o folie de încălzire ca să o pun sub mine, poate mă ajută. Am acceptat-o. După încă câteva minute apare şi persoana care mi-a spus că îmi caută ceva de pus sub mine. Nu îmi venea să cred. Îmi povesteşte ca a fost la un magazin dar nu au vrut să îi dea un carton, asa ca s-a dus la un prieten să o ajute (prietenul fiind chiar băiatul ce proiecta pe clădire, acela care primise amendă).  Mi-a spus că nu poate pleca, să mă lase acolo toată noaptea. La un moment dat am convins-o să plece, mai ales ca avea şi slujbă de dimineaţă. Mi-a lăsat steagul ei tricolor, un fel de spirit al ei care să nu mă lase singur în noaptea aceea.

După încă câteva ceaiuri şi un refuz de a-mi spune părerea în faţa camerelor de filmare, jandarmii au început să strângă gardurile metalice. Am fost puţin trist, îmi luaseră cea mai frumoasă privelişte, guvernul văzut dincolo de gratii. Am depăşi momentul şi m-am consolat cu gândul că empatizez cu viitorii puşcăriaşi, aşa la răcoare. Trebuie să ne punem şi în locul lor să vedem cum e, nu putem fi atât de inumani. Am rămas doar o mână de oameni, care mi-au mai adus vreo 2 ceaiuri înainte să plece şi un sandwich.

Şi aşa am rămas eu cu încă un băiat. După vreo 30 de minute îmi spune că el nu mai rezistă şi că se retrage. Şi de asa am rămas singur, sau cel puţin aşa am crezut. La 1:15 opreşte un taximetrist foarte aproape de mine, pune pe avarii, se dă jos, şi se îndreaptă spre mine cu ceai şi ceva de mâncare (aveam în gând şi scenariul cu un par). Mi le-a oferit şi mi-a spus că nu ştie ce să îmi spună după ce a aflat că stau toată noaptea acolo. Nici eu nu ştiam ce să îi spun. Omul chiar nu s-a zgârcit, a adus acolo pentru toată noaptea, să am din plin . Am rămas amândoi tacuti, apoi ne-am luat la revedere, incercand sa intelegem de ce ne-am inteleles atat de bine tacand. Peste 10 minute opreşte o altă maşină cu tineri, zâmbind larg, bucurându-se parcă de prezenţa mea acolo şi întrebându-mă dacă am nevoie de ceva de mâncare. Le-am mulţumit frumos, surprins de ceea ce se întâmpla si le-am arătat că am primit nu de mult mâncare. În urma lor opreşte un biciclist, un francez, care a stat cu mine 10 minute încercând să mă încurajeze şi spunându-mi să am grijă de mine să nu păţesc ceva.

Multe maşini, claxoane, rezistenţă, frig. Apare pe la 2:30 o altă maşină. Cei din masina imi spun că mi-au adus o plăcintă şi un ceai. Persoana din spate lasă geamul jos ca să mă felicite şi să îmi impartaseste ce simţea. La un moment dat, vin lângă mine 3 tineri. Îmi spun că m-au văzut dintr-un taxi şi s-au oprit când m-au văzut. Simteam ca-mi arde inima.  Am stat de vorbă cu ei preţ de vreo 15 minute.
Sedeam acolo, dar nu ştiam la ce sa ma mai astept în acea noapte. Apoi a oprit un domn de la o firmă de pază. Îmi spune că e în patrulă noaptea asta şi că o să mai treacă să vadă cum ma simt ne-uitând să incerce sa mă convingă să mă ducă acasă. Apare iar, după vreo oră jumătate, cu o pâine românească tradiţională şi cu niste polistiren de la un aparat pe care si-l  cumpărase mai de mult. Mi-l oferă să îl pun sub mine ca să mă ajute cu neprietenosul asfalt. A vrut să mă filmeze pentru a le arăta prietenilor lui un spirit tânăr, care luptă pentru bătălia pierdută de ei în ’89.
Două persoane au venit să vadă ce mai e prin piaţă şi au dat de mine. Mi-au spus că sunt de la sectia de ştiri a unei reviste belgiene şi că de obicei vin pe aici noaptea să vadă ce eroi rămân până târziu. Le-am răspuns cu drag la câteva întrebări şi au spus că se bucură că rezist aici pentru ei şi pentru toţi ceilalţi.

Un alt taximetrist opreşte, se dă jos, vine în faţa mea, se lasă jos,  la nivelul meu şi îmi spune ca nu merită să fac asta; „alora”nu le pasă de mine, nu merita să stau aici. A spus că revine să discutăm mai multe, trebuia să ducă pe cineva care a intrase atunci în taxi. A venit spre dimineaţă şi mi-a adus ceai şi ceva de mâncare şi am discutat împreună cu alţi 2 oameni matinali câteva minute bune.

Am părăsit piaţa la 8:30 când au venit bicicliştii să pedaleze. Ora 6 a fost cea mai grea, cea mai lungă, cea mai greu de îndurat. Credeam că nu se va sfârşi niciodată. Mâinile îmi erau inghetate, picioarele imi erau ca nişte bucati de lemn, vântul îmi bătea în faţă, inima era singura care bătea în mine şi îmi ţinea de cald. În noaptea asta am trecut de 15 la numărătoarea ceaiurilor primite, am trecut de 50 la numărul persoanelor ce s-au oprit lângă mine să îmi ofere ceva din ce au ei, ceai, mâncare, bucurie, grijă, şi am trecut de multe numărul sutelor de maşini ce mă susţineau claxonand când mă traversau piata.
Imnul şi oamenii mi-au ţinut de cald. Imnul il cantam cu ei cam la 15-20 de minute, uneori chiar de două ori la rând. Am trecut prin multe în intamplari, dar sentimentul acesta nu l-am simţit niciodată. Era ca şi cum o ţară întreagă ma sprijinea, iar eu îi  duceam o fărâmă din greutăţi, îi duceam bucuria, mândria, dar şi huiduielile revoltei. Am simţit pentru o seară ce înseamnă să fii România.
De ce am făcut asta? Nu pentru politicieni, nu pentru ordonanţe sau minciuni, am protestat pentru mine. Am vrut să îmi dovedesc că mă pot jertfi pentru ţara asta şi nu voi da înapoi când va fi greu. Şi am protestat pentru toti ceilalti romani, pentru a  arăta că asta e România în care trăim şi pe care o simţim cu toţii, dar nu vrem să o spunem. Trăim în România de care trebuie sa avem grijă pe care o hrănim, o sprijinim la greu, o încălzim, o susţinem, plângem pentru ea, vedem speranţă în ea, speranţa intr-un viitor ce merită trăit. Asta e România în care m-am născut.

Un tânăr mândru”.

Articol publicat prin amabilitatea doamnei prof. Voichita Chivulescu




Recrudescența extremismului ucrainean sau tot o mană rusească? Casa Naţională a maghiarilor din regiunea Transcarpatică (Ucraina) a fost incendiată!

Pe data de 23 februarie a.c. Serviciul de Securitate al Ucrainei, prin vocea şefului-adjunct Victor Kononenkoserviciile, anunța că serviciile secrete ruse au încercat să destabilizeze situaţia în Nordul Bucovinei prin tentativa de  incendiere a două şcoli româneşti din regiunea Cernăuţi. Reprezentantul Serviciului de Securitate al Ucrainei  a specificat că în urma acţiunilor prevenitive ale serviciilor speciale ucrainene, executorii provocării, care urma să aibă loc în regiunea Cernăuţi, n-au reuşit să realizeze ideea inumană. (detalii aici)

La numai câteva zile diferență de tentativa menționată, la ora 3.00 noaptea, spre marţi, 27 februarie, are loc un atac prin inciendiere, reușit de data aceasta, asupra Casei Naţionale a maghiarilor din regiunea Transcarpatică.

Potrivit ziarului românesc din regiunea Cernăuți – Zorile Bucovinei,  poliția şi autorităţile locale, au confirmat că o persoană neidentificată a aruncat pe geamul sediului Uniunii maghiarilor din Ujgorod o sticlă cu substanţe inflamabile ce a cauzat incendiul, flăcările mistuind 25 metri pătraţi de birou şi mobilierul, fiind stins de echipa de pompieri ce a sosit de urgenţă.

Jurnalista Felicia NICHITA-TOMA de la ziarul menționat, consideră că „în timp ce guvernul Ungariei şi conducătorii organizaţiilor etnicilor maghiari din Maramureşul istoric se pronunţă vehement împotriva asimilării ungurilor autohtoni prin odiosul articol 7 al Legii învăţământului din Ucraina ce pune cruce pe şcolile minorităţilor naţionale prin ucrainizarea forţată a învăţământului, implementarea căruia a fost amânată până în 2023, are loc un alt act de extremis împotriva etnicilor maghiari din Maramureşul istoric, după ce cu câteva săptămâni în urmă, la 4 februarie, s-a încercat incendierea sediului Asociaţiei maghiarilor din Transcarpatia, atacat de persoane necunoscute  cu cocktail „Molotov”. Din fericire, atunci cocktail-ul aruncat de inculpaţi a spart doar prima sticlă,  geamul având sticlă dublă şi substanţa inflamabilă n-a nimerit în interiorul sediului din or. Ujgorod.”

Potrvit acesteia, „în cadrul unei emisiuni televizate, ministrul de externe maghiar, Peter Szijjarto, a declarat că în Ucraina, în ultimul timp, în deosebi de când Rada Supremă a adoptat Legea învăţământului, art. 7 ce limitează drepturile minorităţilor la învăţământ în limba maternă, „se simte o creştere a ideilor extremiste, o intimidare a membrilor minorităţii maghiare din Transcarpatia”, adăugând că e neplăcut, dacă Ucraina intenţionează cu adevărat  să adere la UE, NATO, urmează să-i controleze pe extremişti. El a mai adăugat că pentru a face lumină în această problematică se va întâlni cu Înaltul Comisar OSCE pentru Drepturile Omului, că misiunea respectivă ar trebui să activeze nu doar în estul Ucrainei, ci şi în vestul ei – în regiunea Transcarpatică.”

„Oare nu e o intimidare a românilor din nordul Bucovinei istorice şi „încercarea” extremiştilor de a incendia două şcoli cu limba română de predare  din ţinut? –  conchide  Felicia NICHITA-TOMA

Reamintim că pe 24 februarie a.c., conform informațiilor furnizate de Serviciul Ucrainean de Securitate – SBU, urma ca școlile românești din satul Lunca, Ținutul Herța, și Ostrița-Mahala din raionul Noua Suliță să fie incendiate. Acțiunea care a fost împiedicată de SBU, ar fi fost coordonată de David Ponomariov, un agent al serviciilor speciale ruse.

Dorian Theodor CLENCIU – romaniabreakingnews.ro




S-a lansat calendarul de activități al Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, pentru anul 2018 – An centenar în comunitățile românești de pretutindeni

Ministrul pentru Românii de Pretutindeni, Natalia-Elena Intotero, a lansat astăzi, 27 februarie, calendarul de activități al instituției pentru anul în curs, prezentând cu acest prilej elementele de noutate și obiectivele Ministerului pentru Românii de Pretutindeni  în vederea sprijinirii cetățenilor români aflați în afara granițelor țări, informează romaniabreakingnews.ro citând un comunicat al MRP.



Video: Prim-ministrul României, Viorica Dăncilă se află în vizită de lucru în Republica Moldova

Prim-ministrul României, Viorica Dăncilă, efectuează astăzi, 27 februarie, o vizită de lucru în Republica Moldova informează romaniabreakingnews.ro Potrivit comunicatului Guvernului Republicii Moldova, programul vizitei include o întrevederea bilaterală a premierilor Pavel Filip şi Viorica Dăncilă, urmată de declarații de presă ale prim-miniștrilor celor două state, o întrevedere a premierului Viorica Dăncilă cu Preşedintele Parlamentului RM, Andrian Candu, urmată de  participarea la ceremonia de inaugurare a Asociației Investitorilor Români din Republica Moldova.

Potrivit aceleiași surse, premierii Pavel Filip și Viorica Dăncilă vor avea la finalul întrevederilor oficiale o întâlnire cu reprezentanții Euroregiunii Siret-Prut-Nistru la Hotelul Radisson Blu Leogrand.




Conferința de Securitate de la Munchen: Premierul Republicii Moldova – Pavel Filip, preocupat de o Europă de Est cât mai previzibilă şi stabilă

În marja Conferinţei  de securitate de la Munchen, care se desfăşoară zilele acestea în capitala bavareză, premierul Pavel Filip, alături de Comisarul european pentru politică de vecinătate şi negocieri pentru extindere Johannes Hahn, preşedintele comitetului pentru afaceri externe al Dumei de stat al Federaţiei Ruse, Konstantin Kosaciov, și Preşedintele Armeniei, Serzh Sargsyan, au participat la o sesiune de discuţii interactive privind vectorul de dezvoltare a ţării în context geopolitic şi principalele preocupări pe plan extern ale Republicii Moldova informează romaniabreakingnews.ro citând un comunicat al Guvernului Moldovei.

Potrivit sursei citate, premierul Pavel Filip a menționat că una din cele mai des auzite caracterizări a situației actuale în afacerile internaționale este imprevizibilitatea. Aceasta generează lipsa de încredere în instituții și reguli, dezorientare politică, descurajează investițiile externe, ceea ce afectează creşterea economică.

O stare de incertitudine planează și asupra Europei de Est și toate țările din regiune se confruntă cu un set de probleme similare. Prima categorie ţine de probleme interne, cum ar fi, reformele structurale, consolidarea instituţiilor democratice, lupta cu corupţia, reducerea sărăciei, modernizarea infrastructurii. A doua categorie de probleme, potrivit premierului, estegenerată de faptul că prin Europa de Est trec principalele linii de divizare geopolitică între Est şi Vest.  Și  a treia categorie, strâns legată de precedenta, ţine de relaţiile fiecărei ţări cu Rusia.

Pe lângă problemele menţionate, există şi a patra categorie care alimentează starea generală de incertitudine – şi anume lipsa unei direcţii strategice de dezvoltare pentru această regiune.

”Republica Moldova se confruntă cu toate aceste probleme în diferită măsură, dar încearcă să le rezolve sau să le diminueze. Noi promovăm o agendă ambițioasă de reforme bazate pe Acordul de Asociere cu UE”, a subliniat prim-ministrul Pavel Filip.

Vorbind despre relaţiile Republicii Moldova cu Rusia, prim-ministrul a menționat ca este un dosar complicat. ”Noi ne dorim o relaţie echilibrată, prietenoasă cu Moscova. O relaţie în care cooperarea noastră comercială nu va fi politizată, iar dialogul va fi bazat pe respect reciproc”, a specificat Pavel Filip. O relaţie în care se va vedea o dorinţă reală de a ajuta în reglementarea conflictului transnistrean şi de a retrage de pe teritoriul Republicii Moldova forţele militare şi muniţiile.

În finalul intervenției sale, prim-ministrul a spus că la finele acestui an în Republica Moldova vor avea loc alegeri parlamentare și autorităţile vor face tot ce este necesar pentru a asigura caracterul liber şi corect al scrutinului parlamentar.

Pavel Filip a accentuat că este în interesul comun de făcut astfel încât situaţia în regiunea Europei de Est să fie cât mai previzibilă şi stabilă. Rolul principal în realizarea acestui obiectiv le revine însuşi ţărilor est-europene – să devină mai prospere şi să-şi consolideze rezilienţa în faţa provocărilor interne şi externe.




Deputatul Constantin Codreanu dorește punerea în drepturi a istoriei Palatului Regal din București

Deputatul PMP Constantin Codreanu, Președinte al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării, i-a adresat o întrebare parlamentară domnului George Vladimir Ivaşcu, ministrul Culturii și Identității Naționale. Întrebarea parlamentară are ca obiect necesitatea instalării pe clădirea fostului Palat Regal din București a unei plăci inscripționate care să amintească faptul că acesta a fost reședința Regilor României între 1937 și 1947.

Întrebarea adresată ministrului Culturii și Identității Naționale cuprinde, între altele, următoarele: ”Palatul Regal din București, clădire ce găzduiește în prezent Muzeul Național de Artă al României, a fost construit în anul 1937, pe locul vechiului palat Golescu devenit Curte Domnească a Principatelor Unite și apoi Palat Regal al României.

Palatul are statut de monument istoric, figurând în Lista Monumentelor Istorice (LMI) cu numărul B-II-m-A-19856.

O placă inscripționată instalată pe clădire amintește de faptul că în acel loc a fost altădată Curtea Domnească a Principatelor Unite.

Nu există nicio inscripție care să amintească faptul că prima destinație a clădirii actuale a fost cea de Palat Regal al României și că a servit ca atare drept reședință regală a României timp de un deceniu, între 1937 și 1947.

În legătură cu acest fapt, vă rugăm respectuos să ne transmiteți:

  1. Dacă Ministerul Culturii și Identității Naționale consideră sau nu utilă și oportună instalarea unei plăci inscripționate pe clădirea fostului Palat Regal din București, care să amintească despre faptul că aceasta a servit ca atare, conform destinației inițiale, drept reședință regală a României între 1937 și 1947?
  2. În cazul unui răspuns pozitiv, care sunt deciziile luate și măsurile concrete întreprinse de Ministerul Culturii și Identității Naționale și instituțiile/ autoritățile subordonate acestuia?”

 

DEPUTAT, Constantin CODREANU




“Marea Unire – România, la 100 de ani” – Un tulburător documentar video, bazat pe oameni şi mărturiile acestora, realizat de Agerpres

Istoria unui popor, …identitatea unui neam, …rădăcini peste granițe, ..Marea Unire 1918, …Gândim Românește, …Vorbim Românește, …Simțim Românește, sunt coordonatele în care se desfășoară recentul documentar de istorie românească, „Marea Unire – România, la 100 de ani”, realizat de agenția națională de presă  – Agerpres.

Nu este o lecţie seacă de istorie, ci un documentar video bazat pe oameni şi mărturiile acestora. Fricile, bucuriile şi speranţele lor însoţesc spectatorul pe parcursul celor 80 de minute, transformate într-o călătorie provocatoare pentru cei care vor să simtă emoţia.

Documentarul prezintă atât momentul Marii Uniri, pus în contextul internaţional, dar evaluat şi de fiecare individ care are legătură cu ce s-a întâmplat în 1918. România, la 100 de ani, înseamnă şi suferinţa celor care au fost despărţiţi de familiilor lor şi deportaţi. Finalul, deschis, invită la meditaţie, prin dorinţele exprimate de românii din Basarabia şi Bucovina de Nord despre ce mai pot aştepta din partea României.

În prim planul documentarului sunt aduse mărturii ale unor personalități ca Lavinea Betea  – istoric, Academicianul Ioan Aurel POP, Ion VARTA – director Serviciu de stat de Arhivă al Republicii Moldova, Dumitru COVALCIUC – cercetător din Cernăuți , dar și un veteran în etate de 106 ani, născut la 27 octombrie 1912.

„Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 a fost o enormă șansă” – Lavinea Betea istoric.

„Acest popor, a trăit separat, …dar a trăit separat în Țări Românești. Asta uită lumea” – Acad.Aurel POP

„Este un act perfect legitim, unul firesc, unul de revenire acasă, unul de revenire a unui teritoriu rășluit cu forța…” – Ion VARTA director Serviciu de stat de Arhivă al Republcii Moldova

„Unirea a fost așteptată…” – Dumitru COVALCIUC

Video: “Marea Unire – România, la 100 de ani” – Documentar

romaniabreakingnews.ro




Deputat român, cere solidaritate cu românii din localitățile vizate de tentative de incendiere a școlilor românești din Cernăuți – Ucraina

Astăzi, 26 februarie 2018, deputatul PMP Constantin Codreanu, președinte al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării, le-a adresat o întrebare parlamentară domnului Teodor-Viorel Meleșcanu, ministru al Afacerilor Externe, și doamnei Natalia-Elena Intotero, ministru pentru Românii de Pretutindeni. Întrebarea parlamentară are ca obiect necesitatea trimiterii în regiunea Cernăuți, de către cele două ministere vizate, a unor emisari speciali pentru exprimarea solidarității cu românii din localitățile vizate de tentative de incendiere a școlilor românești.

Întrebarea adresată ministrului Afacerilor Extenre și ministrului pentru Românii de Pretutindeni cuprinde, între altele, următoarele: ”În condițiile în care autoritățile ucrainene de la Kiev insistă asupra suprimării învățământului gimnazial, liceal, profesional-tehnic și universitar în limba română și înlocuirea acestuia cu învățământ în limba ucraineană, precum și într-o atmosferă de ostilitate față de comunitatea românească din Ucraina întreținută de unele grupări radicale ucrainenene, am  luat act de relatările de presă de la Kiev și Cernăuți privind dejucarea unor tentative de incendiere a două școli românești din regiunea Cernăuți.

Șeful-adjunct al Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), Victor Kononenko, a susținut în cadrul unui brifing din 23 februarie 2018 cum că aceste tentative de incendiere a școlilor românești ar fi fost întreprinse de reprezentanți ai serviciilor scertete ruse care activează pe teritoriul Ucrainei.

„Reprezentantul serviciilor secrete ruse, David Ponomariov, a planificat o provocare brutală în Bucovina. Am identificat transferul unei sume băneşti în avans din Rusia pentru incendierea a două şcoli cu predare în limba română din regiunea Cernăuţi. Am reuşit să preîntâmpinăm această provocare”, a comunicat Victor Kononenko.

Potrivit presei, tentativele de incendiere au vizat școlile românești din satul Pilipăuți, primăria Lunca, raionul Herța, și cea din Ostrița, raionul Noua Suliță.

Indiferent de detaliile care vor fi oferite în continuare de autoritățile ucrainene privind tentativele dejucate de incendiere a școlilor românești, simplul fapt al existenței unor asemenea intenții, îndreptate, ca și tentativele Ministerului Educației de la Kiev, contra învățământului românesc din statul vecin, este relevant pentru riscurile și amenințările la care este expusă minoritatea românească din Ucraina.

Având în vedere cele prezentate mai sus, vă rugăm respectuos să ne comunicați:

  1. Dacă Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul pentru Românii de Pretutindeni iau în calcul trimiterea unor emisari speciali în regiunea Cernăuți pentru documentare asupra situației și pentru exprimarea solidarității cu românii din localitățile vizate de tentative de incendiere a școlilor românești;
  2. Care este poziția Ministerului Afacerilor Externe și a Ministerului pentru Românii de Pretutindeni în legătură cu presiunile la care este supusă și riscurile și amenințările la care este expusă în ultimele luni minoritatea românească din Ucraina”. DEPUTAT, Constantin CODREANU

Mai mult aici: VIDEO: Tentativă de incendiere a două şcoli româneşti din regiunea Cernăuţi! Serviciile secrete ruse ar fi implicate, potrivit Serviciul de Securitate al Ucrainei




„Touch Me Not” stârnește reacții pro și contra, extrem de dure! Dan Negru: „Dacă aş posta aici imagini din film, FB mi-ar dezactiva contul (…) Băgaţi-vă “Urşii” în fund!” –

Filmul „Touch Me Not” („Nu mă atinge-mă”), a fos scris şi regizat de Adina Pintilie. Filmul este axat pe tema dorinţei cronice a omului de atingere, de contact, în diversele sale faţete. O femeie şi doi bărbaţi, în căutarea intimităţii. Singurătăţile lor se întâlnesc din întâmplare sau nu, într-o încercare deznădăjduită de a avea contact. Filmul a fost apreciat şi de critică de specialitate, ca impresionant prin inteligenţă, încredere în sine şi originalitate. Producători filmului sunt Monica Lazurean-Gorgan (4 Proof Film) şi Adina Pintilie (Manekino Film). Co-producători sunt Unlimited (Franţa) şi Rohfilm (Germania). „Nu mă atinge-mă” a primit finanţare din partea fondului Eurimages, iar dezvoltarea proiectului cinematografic a fost făcută în Torino Lab, Atelierul Cinefondation şi Binger Lab.

O reacţie vehementă a venit din partea vedetei tv de la Antena 1 – Dan Negru, la ştirea că lungmetrajul de debut al Adinei Pintilie „Touch Me Not”, a câştigat, trofeul Ursul de Aur al celei de-a 68-a ediţii a Festivalului de Film de la Berlin. Dan Negru și-a arătat revolta față de faptul că temele pornografice sunt percepute că artă.(foto B1TV)

„Băgaţi-vă “Ursul de aur” în fund! Dacă aş posta aici imagini din film, FB mi-ar dezactiva contul. O femeie încearcă să-şi vindece frigiditatea plătind un bărbat să se masturbeze în faţa ei. Şi ăla stă şi se masturbează. Iaca filmu’. Ştiu, nu înţeleg eu masturbarea că artă. Dar toţi “Urşii de Aur” fac săli goale de cinema, filme ieftine cu curve şi înjurături vândute fraierilor drept artă. Pe piaţa liberă, sunt falimentare, n-au public. Băgaţi-vă “Urşii” în fund!”, scrie Dan Negru pe Facebook.

Regizorul român Tudor Giurgiu a reacționat tranșant la adresa celor care critică filmul: „distincția din cadrul festivalului ar trebui să determine schimbări profunde în cinematografia românească”

“Despre Urs. Ca de obicei, am trecut in mai putin de o zi de la Bravo Romania la sa va bagati Ursul in fund”. Tipic. Filmul nu o sa placa la toata lumea si e normal sa fie asa, e clar, doar nu e “Singur acasa”. Doar ca Ursul asta nu merita bagat in fund pentru simplul fapt ca e o prima uriasa recunoastere a unui cineast talentat, sensibil, Adina Pintilie, care munceste pe branci la filmul asta de peste 7 ani de zile. 7 ani de indoieli, de dileme, de renuntari. Premiul asta ar trebui sa determine, in al 12-lea ceas, schimbari sistemice in modul in care functioneaza cinematografia, de la evaluarea scenariilor, finantarea lor si mai apoi difuzarea filmelor. Pentru ca e de-a dreptul ironic ca filmul premiat s-a facut si datorita finantarii de la Eurimages, fondul Consiliului Europei pentru coproductii (care a dat proiectelor romanesti milioane de euro in ultimii 20 de ani vs o contributie minora a tarii) iar luna trecuta Ministerul de Externe a taiat din pix aceasta obligatie anuala a Romaniei. Nu avem nevoie de banii lor, nu? Da’ da bine la raport sa spunem ca Romania are Ursul de Aur, nu? Aveti grija ca Iohannis a declarat ca e de acord sa se mareasca contributia Romaniei la bugetul european, poate gasiti niste firfirei sa ne platim datoriile ca altfel o sa ne dea aia afara, cu Ursi cu tot”, a scris regizorul pe Facebook.

Potrivit B1TV, el a precizat că toți cei care au lucrat la această producție merită felicitați pentru muncă și dăruire.

“Altfel, respect maxim tuturor celor care i-au fost aproape Adinei in anii astia. Lui Dan Nutu si Cristina Hoffman si al lor “Aristoteles Workshop” (sprijinit de TVR in vremurile de inceput..) unde Adina a facut in 2007 un documentar excelent, “Nu te supara, dar..”, premiat apoi in toata lumea. Si pentru ca multi fac legaturi intre Urs si faptul ca Berlinala premiaza politic sau ca se joaca politically correct, vezi #metoo, eu cred ca e o prostie. Un film bun e un film bun si basta. Juriul premiaza cu Aur atunci cind simte si vede o viziune originala si personala asupra lumii. Si, pentru a fi politically incorrect pina la capat, o sa ii felicit si pe barbatii care i-au fost alaturi in lunga ei calatorie de realizare a acestui proiect- George Chiper-Lillemark, Rik Vermeulen, Andrei Tanasescu, Dan Angelescu, si or mai fi multi altii”, a mai precizat Tudor Giurgiu.




Tinerii antreprenori din zilele noastre îşi concentrează prea mult atenţia pe bani… tendinţa creează disperare

Globalizarea va continua să reducă prețurile, ceea ce înseamnă că oamenii de afaceri sunt obligaţi să învețe să îşi trateze “brandul” ca pe o fiinţă umană. Totodată, în realitatea actuală, vânzările nu se mai referă atât de la un produs şi la beneficiile lui, ci la identificarea şi legătura dintre vânzător şi cumpărător, este de părere Kevin Hogan, autorul bestseller-ului “Psihologia persuasiunii”, care vine pentru prima dată în faţa publicului român, în data de 15 martie 2018, la Palatul Parlamentului.
În acelaşi timp, legendarul speaker american consideră că tinerii antreprenori din zilele noastre îşi concentrează prea mult atenţia pe bani, iar această tendinţă creează disperare. Din cauza disperării, sunt declanşate foarte multe sentimente nocive în relaţiile interumane, în special frica, emoţie care îi respinge pe ceilalţi din jurul nostru.
“Oamenii de afaceri, în general, dar în special tinerii antreprenori, fac adesea eroarea de a-și concentra activitățile comerciale exclusiv pe profitul fiecărui proiect în care sunt implicați. Este posibil ca aceștia să vândă dificil produse nesolicitate potențialilor clienți, atunci când se pot folosi cu ușurință abilitățile lor de marketing pentru a vinde produse de calitate în timp ce își cunosc publicul cu o comunicare autentică care creează o legătură reală permanentă între ei și acei oameni. Evident, afacerea nu are legătură cu ceea ce vinde cineva, ci este valoarea creată de relația dintre client si produsul care i se potrivește. Partea cea mai îngrijorătoare pentru mine este că oamenii de vânzări de astăzi sunt subestimați de prieteni, de familie și chiar de oameni la birou. Agentul de vânzări este persoana cea mai importantă în orice relație economică. Lumea uită că pe planetă nu se întâmplă nimic fără vânzător sau comerciant. Acea persoană plătește pentru salariile reprezentanților serviciului de relații cu clienții, creației, administrației, chiar și a contabilului. Fără acea persoană care realizează relațiile, nimeni nu este plătit. Agenții de vânzări și comercianții sunt literalmente cei care fac lucrurile să se miște în economia de piață.”, explică Kevin Hogan.
Mega-conferinţă în Bucureşti despre “influenţa invizibilă” a limbajului corpului
Psihologul de renume mondial Kevin Hogan va vorbi în faţa românilor despre puterea incredibilă pe care o are comunicare nonverbală, în special limbajul corpului, în vânzări şi despre cât de mult neglijează oamenii de afaceri acest element indispensabil.
Conferinţa, care se va desfăşura în data de 15 martie, la Palatul Parlamentului, se adresează antreprenorilor, managerilor, oamenilor de vânzări din online şi offline, psihologilor şi tuturor celor interesaţi să afle secretele din spatele limbajului corpului.
Mai multe detalii despre conferinţa “Influenţa invizibilă” gasiţi pe www.blackcardevents.ro.
Despre Kevin Hogan
Kevin Hogan este doctor în psihologie, speaker, consultant şi formator corporative. Este autorul a 24 de cărți, dar este renumit peste tot pe planetă pentru bestseller-ul “Psihologia persuasiunii: Cum să convingi pe alții să gândească la fel ca tine”.
În ultima decadă, Hogan a devenit expert în limbajul corpului pentru Wall Street Journal, ABC, Fox, BBC, The New York Times, Toronto Sun, New York Post , Forbes, Investors Business Daily, Cosmopolitan şi multe altele. A predat persuasiunea și influență la Universitatea din St. Thomas Management Center şi a format abilități de persuasiune, vânzări și marketing pentru liderii din guvernul polonez, angajații Mutual of Omaha, Novazymes, Madden Media, Boeing, Microsoft, Starbucks, Cargill, Pillsbury, Carlson, Fortis, Maserati, Statul Minnesota, 3M, The United States Postal Service și numeroase alte companii Fortune 500.
Conferinţele, seminariile și atelierele sale ajută companiile să vândă, să comercializeze și să comunice mai eficient. Cercetările sale de ultimă oră în mintea și înțelegerea dură a comportamentului consumatorilor, sunt unice în lume, aceste tehnici şi strategii nemaifiind vreodata abordate de altcineva.