Video: Victorie pentru Limba Română! Curtea Constituțională a RM a avizat favorabil modificarea art.13 din Constituție – limba de stat română, nu moldovenească

Curtea Constituțională -CCM s-a pronunțat astăzi asupra avizului la proiectul de lege pentru modificarea Constituției Republicii Moldova. În speță, este vorba despre sesizarea făcută de un grup de deputați din mai multe fracțiuni parlamentare privind modificarea articolului 13 din Constituție, cel cu referire la denumirea limbii de stat.  Astfel, Curtea Constituțională  adat aviz pozitiv inițiativei PLDM privind modificarea art.13 din Constituție. Sintagma „limba moldovenească, funcționând pe baza grafiei latine”, va fi înlocuită cu sintagma „limba română”.

Înalta Curte a stabilit că inițiativa deputaților PLDM este constituțională.

Potrivit Liberal – democratului Tudor Deliu, acesta a decalrat că deputații care nu vor vota pentru modificarea constituției „nu au ce căuta în Parlament”.

„Ei nu reprezintă cetățenii. Vom discuta cu toate fracțiunile cel puțin cei care au semnat vor vota pentru această modificare. Din câte cunosc sunt parlamentari și în PD, de exemplu președintele Parlamentului Andrian Candu, care a declarat anterior că limba vorbită este limba română”, a spus Deliu.

Valeriu Ghilețchi a menționat că deputații grupului PPEM au semnat încorpore această inițiativă legislativă, la fel cum au făcut-o și cei din Partidul Liberal, potrivit deschide.md citat de romaniabreakingnews.ro

Legiutorii liberal-democrați au elaborat un proiect de lege cu privire la modificarea art. 13 din Constituție. Președintele fracțiunii PLDM, Tudor Deliu, a anunțat anterior că a fost găsit și numărul minim necesar, de 34 de semnături, pentru inițierea procedurii de modificare a Constituției în ceea ce privește denumirea limbii oficiale a Republicii Moldova.

În Nota informativă a proiectului se precizează că drept temei pentru elaborarea documentului a servit Hotărârea Curții Constituționale din decembrie 2013, prin care a fost statuat că, „în cazul existenței unor divergențe între textul Declarației de Independentă și textul Constituției, textul constituțional primar al Declarației de Independenţă prevalează”.

Semnatarii documentului au fost aleşi în 2014, pe listele PLDM, chiar dacă între timp unii au aderat la alte formațiuni ori au devenit neafiliați.

În nota informativă a proiectului se precizează că temei pentru elaborarea acestuia a servit Hotărârea Curții Constituționale nr. 36 din 5 decembrie 2013, care a statuat că „în cazul existenţei unor divergenţe între textul Declaraţiei de Independenţă şi textul Constituţiei, textul constituţional primar al Declaraţiei de Independenţă prevalează”. Astfel, pentru restabilirea adevărului istoric este absolut întemeiată inițiativa de revizuire a prevederilor constituționale prin înlocuirea sintagmei „limba moldovenească” cu „limba română”.

Semnatarii documentului spun că proiectul de lege elaborat de deputații liberal-democrați vine să restabilească consecvența și forța juridică a prevederilor Constituționale prin excluderea posibilității producerii unor confuzii referitoare la limba oficială a statului Republica Moldova.

Sesizarea la CC a fost făcută la data de 13 octombrie 2017.

Este de menționat că potrivit Constituției, „Parlamentul este în drept să adopte o lege cu privire la modificarea Constituţiei după cel puţin 6 luni de la data prezentării inițiativei corespunzătoare”, iar „legea se adoptă cu votul a două treimi din deputați”. Totodată, „dacă, de la prezentarea iniţiativei cu privire la modificarea Constituţiei, Parlamentul nu a adoptat timp de un an legea constituţională corespunzătoare, propunerea se consideră nulă”.

Actualmente articolul 13 al Constituției „Limba de stat, funcționarea celorlalte limbi”, prevede:

(1) Limba de stat a Republicii Moldova este limba moldovenească, funcţionând pe baza grafiei latine.
(2) Statul recunoaște și protejează dreptul la păstrarea, la dezvoltarea și la funcționarea limbii ruse și a altor limbi vorbite pe teritoriul țării.
(3) Statul facilitează studierea limbilor de circulație internațională.
(4) Modul de funcţionare a limbilor pe teritoriul Republicii Moldova se stabileşte prin lege organică.

Redacția Chișinău – romaniabreakingnews.ro




Alegeri în patru comunități teritoriale unite din regiunea Cernăuți. Victorie sigură pentru candidatul Elena NANDRIȘ, încă un mandat de primar în Comuna MAHALA!

Duminică, 29 octombrie, au avut loc alegeri în patru comunități teritoriale unite din regiunea Cernăuți. Rezultatele atestă, în medie, o participare pasivă a alegătorilor – mai puțin de jumătate din numărul cetățenilor cu drept de vot.

Potrivit ziarului Zorile Bucovinei, unic candidat la postul de primar, la Mahala în afara oricărei concurențe a fost actualul primar Elena Nandriș (foto în costum popular / Primaria Mahala)  pentru care au votat 97,10% din numărul alegătorilor prezenți la scrutin. La Ostrița, din cei patru candidați a câștigat Vasile Țurcan, cu un rezultat de 40,04%.

În comunitățile cu populație ucraineană au fost aleși S. Bulega la Chițmani (65,55%) și N. Katriuk la Mamaevți (54,34%).  Cei mai mulți deputați în aceste consilii locale sunt din partea forței politice ”Batkivșcyna”.

În toate cele patru comunități teritoriale unite din regiunea Cernăuți, unde au avut loc alegeri locale, s-a înregistrat o prezență scăzută a alegătorilor. La Chițmani prezența la vot a constituit 45,9 %, Mamaivți- 44%, Ostrița 41, 93 % și la Mahala 33,67 %. În funcția de primar al noii comunități teritoriale Ostrița  a fost ales Vasile Țurcan. La Mamaivți,  primar a devenit  Natalia Katriuk, iar în comunitatea teritorială Chițmani – Serhii Bulega. La comuna Mahala s-a alăturat localitatea vecină, Ridkivți, formată în mare majoritate din ucraineni. În cursa pentru câștigarea fotoliului de primar s-a înscris doar un singur candidat. E vorba de  actualul primar Elana Nandriș,  care a și ieșit astfel învingătoare în cursa electorală.

Acest mandat ar fi al IV-lea pentru destoinica româncă Elena NANDRIȘ. 

Localitatea Mahala a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Mahala a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Sadagura (în germană Sadagora).

După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Mahala a făcut parte din componența României, în Plasa Prutului a județului Cernăuți. Pe atunci, populația era formată aproape în totalitate din români.

Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940 și ruptă din trupul Țării Mamă, reintrând în componența României în perioada 1941-1944. Apoi, Nordul Bucovinei a fost reocupată de către URSS în anul 1944 și integrată în componența RSS Ucrainene.

Începând din anul 1991, satul Mahala face parte din raionul Noua Suliță al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 2.231 (16+2.215), reprezentând 90,40% din populație. În prezent, satul are 2.552 locuitori, de etnie română.




Umbra KGB/FSB la vizita Patriarhului Kirill la București. Cine este agentul rus care s-a afișat în spatele Patriarhului Daniel?

Priviți cu atenție această imagine! În spatele celor doi Patriarhi – Kiril și Daniel – se află două personaje: Valeri Kuzmin și Mihai Lauruc, scrie jurnalistul Grigore Cartianu, într-o postare pe facebook, cu titlul „UN AGENT AL RUSIEI, ÎN SPATELE PATRIARHULUI DANIEL!”

„Valeri Kuzmin e obraznicul ambasador al Rusiei la București. Prezența sa în spatele Patriarhului Kiril e cumva logică.

Dar Lauruc? Ce caută acest individ ca secondant al Patriarhului Daniel, alături de cei doi ruși? Veți vedea că nimic nu e întâmplător. Lauruc e omul rușilor și al PSD.

* Oficial, Mihai Lauruc e președintele Uniunii Rutenilor Subcarpatici din România (URSR), organizație fantomatică din Maramureș. În realitate, el e un al doilea ambasador al Rusiei în România. Un agent de influență implicat în operațiuni tenebroase.

* Mihai Lauruc e de loc din Rona de Sus, o comună maramureșeană situată la granița cu Ucraina. Fost boxer la Dinamo, este patronul Box Club Sighetu Marmației. Prin sponsorizări generoase, a ajuns chiar vicepreședinte al Federației Române de Box și șef absolut peste boxul profesionist. L-a finanțat pe Lucian Bute și l-a premiat pe Leonard Doroftei.

* În anii 2002-2003, Lauruc a fost arestat de mai multe ori pentru contrabandă cu combustibili din Ucraina. În operațiunile sale a folosit firme-fantomă.

* În timpul Guvernului Năstase, a provocat un scandal imens, care a dus la demisia secretarului de stat de la Justiție, Doru Trifoi. Acesta, mâna dreaptă a ministrului Rodica Stănoiu, se deplasase într-o zi de sâmbătă la Ploiești ca să facă presiuni asupra instanței pentru eliberarea lui Lauruc din arest preventiv.

* Comuna Rona de Sus e o placă turnantă a contrabandei cu țigări și cu combustibili din Ucraina. Primarul PSD-ist, Ioan Romaniuc, nu e străin de asta. Fiul său – nici atât. Lauruc și Romaniuc sunt buni prieteni.

* La Kiev, Lauruc este considerat un inamic al Ucrainei, fiind bănuit de spionaj în favoarea Rusiei.

* Ambasadorul rus Valeri Kuzmin a fost acasă la Lauruc, în februarie 2017. El a vizitat și Sighetul Marmației, și Rona de Sus. Cu acea ocazie, Lauruc a adus ode Armatei Roșii „eliberatoare” (în realitate, cotropitoare) și a militat pentru congruența ruteni=ruși. „Sighetul a primit prima vizită a unui ambasador rus, din istoria Sighetului – al doilea eveniment cu relevanţă istorică după procesul antirus şi antiortodox de la Tribunalul Sighet (1913-1914). Pentru rutenii subcarpatici din România, zilele de 13, 14 şi 15 februarie 2017 au fost memorabile, rememorând cele spuse în urmă cu mai bine de 100 de ani de apostolul Carpato-Rusiei (Rutenia Subcarapatică), Sfântul Alexei Kabaliuk, principalul învinuit în procesul de la Sighet: <<Poporul nostru este rusesc, rusin, rutean. Rusicitatea noastră nu este de ieri. Rusicitatea noastră nu este mai tânără decât Carpaţii>>”, a declarat Lauruc, spunându-le localnicilor ucraineni că ei sunt de fapt ruși!

* Lauruc încearcă să folosească URSR pentru a-i converti pe ucrainenii din satele maramureșene în ruteni. El face jocul Rusiei, militând pentru independența zonei subcarpatice din Ucraina (Zakarpatia).

* În 2010, Lauruc i-a spus unui ziarist local, venit să-i ia interviu: „Știi cam multe, și asta nu e bine”. Grigore Cartianu




Echipa de monitorizare constituită de Ministerul Românilor de Pretutindeni în legătură permanentă cu asociațiile românilor din Catalonia

În contextul generat de recentele evenimente din regiunea spaniolă Catalonia, situația românilor aflați în zonă este urmărită cu maximă atenție și interes de Ministerul pentru Românii de Pretutindeni (MRP).

Înca din etapa organizării referendumului pentru independență, echipa de monitorizare constituită la nivelul MRP s-a aflat în legătură permanentă cu asociațiile românilor, cu parohiile din regiune, cu misiunile diplomatice ale României de pe teritoriul spaniol, pentru a cunoaște nemijlocit situația reală a celor peste 130.000 de cetăţeni români din Catalonia informează romaniabreakingnews.ro citând un trimis redacției de către Ministerul Românilor de Pretutindeni.

Potrivit comunicatului, MRP „recomandă cetățenilor români aflați în regiune să intre în contact cu autoritățile române, pentru semnalarea oricăror situații care ar aduce atingere propriei securități. De asemenea, cetățenii români sunt rugați să aducă la cunoștința misiunilor diplomatice ale României orice situații care le-ar putea afecta raporturile de muncă și relația cu autoritățile și instituțiile locale, precum și alte aspecte incidente generate de contextul actual.

Pentru cetățenii români care doresc să se reîntoarcă acasă, MRP a prezentat setul de facilități operate de Guvernul României pe care aceștia au posibilitatea să le acceseze.

Orice mesaje ale românilor din regiune pot fi transmise echipei de monitorizare a situației din Catalonia de la nivelul MRP, în format electronic, pe adresa: romaniincatalonia@mprp.gov.ro și la numărul de telefon 0040.747.192.657.”

Ministerul Românilor de Pretutindeni menționează că autoritățile române resping cu fermitate și irevocabil „declarația unilaterală de independență” a Cataloniei și își exprimă sprijinul deplin pentru suveranitatea și integritatea teritorială ale Spaniei și speranța că situația din regiunea spaniolă va reveni în cel mai scurt timp în parametrii ordinii constituționale din acest stat, poziții exprimate de Ministerul Afacerilor Externe al României.




Toţi etnicii români, nu doar descendenţii cetăţenilor Regatului României sau României Mari, ar putea avea dreptul să obţină cetăţenia română

Un proiect de lege care prevede posibilitatea ca etnicii români din afara graniţelor ţării şi care fac parte din comunităţile româneşti din afara României să poată solicita cetăţenia română a fost depus în Senatul de la Bucureşti de deputatul PNL Daniel Gheorghe foto), care motivează iniţiativa prin faptul că acest lucru ar contribui la redresarea demografiei.

În prezent, pe criteriul civic al redobândirii cetăţeniei române, se califică descendenţii cetăţenilor Regatului României sau României Mari de până la schimbările teritoriale din 1940, printre care se numără minoritari, alogeni, din Ucraina şi Republica Moldova. (…) În schimb, etnicii români aflaţi în statele din jur, dintre care mulţi şi-au păstrat identitatea românească cu mari sacrificii, nu au dreptul să redobândească cetăţenia română pentru că părinţii şi bunicii lor nu au fost cetăţeni români, ei fiind născuţi în teritorii care nu au aparţinut României”, se arată în expunerea de motive a deputatului Daniel Gheorghe.

Totodată, în documentul citat se precizează că „Actuala formă a Legii cetăţeniei române nr. 21/1991 îi tratează pe etnicii români la fel ca pe străini, textul normativ nefăcând distincţie între cele două categorii de cetăţeni”.

În opinia iniţiatorului, „alegerea de a se stabili în ţară făcută de etnicii români care vor dobândi cetăţenia română conform prezentului proiect de lege va contribui la redresarea tendinţelor demografice negative”.

Deputatul PNL mai susţine că impactul bugetar şi al protecţiei sociale este zero.




Un sfert de veac fără Doina şi Ion Aldea Teodorovici, cei mai iubiţi români din Basarabia, Simboluri ale Renaşterii Naţionale

Simboluri ale Renaşterii Naţionale, Doina şi Ion Aldea-Teodorovici au elogiat în piesele lor limba română şi valorile neamului, fiind unii dintre făuritorii podului de flori dintre Basarabia şi România, în 1990. Tragedia care le-a curmat viaţa s-a întâmplat în noaptea de 29 spre 30 octombrie 1992, la ora 2:30. Automobilul în care se aflau Ion şi Doina Aldea-Teodorovici a intrat într-un copac, în apropierea localităţii Coşereni, la 49 de kilometri de Bucureşti, România. Azi 30 octombrie, a.c. s-a împlinit un sfert de veac de la moartea soţilor Ion şi Doina Aldea-Teodorovici.

Moartea celor doi a ridicat numeroase teorii conspirative. Unele teorii încearcă să convingă că totul a fost o întâmplare, în timp ce altele vorbesc despre o moarte premeditată. Martorii evenimentului petrecut în trecut sunt greu de găsit. Singurele mărturii care încearcă să facă lumină în acest caz sunt ziarele care au relatat evenimentul petrecut în noaptea de 29/30 octombrie 1992.

Redacția Chișinău romaniabreakingnews.ro




România îşi reafirmă sprijinul ferm pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Spaniei

Ministerul Afacerilor Externe a transmis, printr-un comunicat de presă, că România îşi reafirmă sprijinul ferm pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Spaniei şi că respinge „declaraţia unilaterală de independenţă a Cataloniei”, după ce Parlamentul din Catalonia a votat independenţa faţă de Spania, iar Madridul a anunţat preluarea controlului direct al regiunii, prin dizolvarea parlamentului regional.

Redăm comunicatul:

Respingem cu fermitate şi irevocabil „declaraţia unilaterală de independenţă” a Cataloniei. Reafirmăm sprijinul ferm al României pentru suveranitatea şi integritatea teritorială ale Spaniei. Spania este un aliat important şi partener strategic al ţării noastre, relaţie reflectată atât la nivel bilateral, cât şi în cadrul UE şi la nivel internaţional.

Subliniem că legitimitatea oricărui proces sau a oricărei acţiuni care ţine de ordinea internă a unui stat rezidă în deplină să conformitate cu legea fundamentală, cu ordinea de drept din statul respectiv. Reiterăm poziţia consecvenţa a României în favoarea respectării dreptului internaţional, care nu permite modificări teritoriale survenite fără acordul statului implicat.

Situaţia generată în Catalonia ţine de ordinea internă din Spania şi ne exprimăm speranţa că va reveni în cel mai scurt timp în parametrii ordinii constituţionale din acest stat.




Patriarhul Kirill, la Sinodul BOR: „Cu poporul rus s-a făcut un experiment monstruos, (…) nu poţi construi o societate fără Dumnezeu”

Lucrarea creatoare în via sfintei Biserici a lui Hristos nu este posibilă fără comuniunea frăţească între noi toţi şi fără întărirea relaţiilor dintre Bisericile noastre şi popoarele pe care acestea le păstoresc, a afirmat sâmbătă, patriarhul Moscovei şi al Întregii Ruşii, la şedinţa solemnă a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, dedicată Anului omagial şi comemorativ 2017, transmite Agerpres citat de romaniabreakingnews.ro.

Desfăşurată în Aulă Magna „Teoctist Patriarhul” din Palatul Patriarhiei, şedinţa a fost prezidată de patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel. La eveniment au participat membrii Sfântului Sinod al BOR împreună cu: patriarhul Moscovei şi al Întregii Rusii, Kirill, Arhiepiscopul Tiranei, Durresului şi al întregii Albanii, Anastasie, Mitropolitul Bisericii Ortodoxe din Ţinuturile Cehiei şi din Slovacia, Rastislav, alţi ierarhi din Biserici Ortodoxe surori.

Patriarhul Kirill, primul care a luat cuvântul în cadrul Sinodului, a subliniat că, în faţă noilor provocări ale contemporaneităţii şi ale viitorului, suntem datori să preţuim darul păcii, primit de la înaintaşi, fără a uita experienţa istorică a sfintei Biserici din anii grei ai încercărilor. În cuvântul său, o adevărată istorie a dramei Bisericii Ortodoxe Ruse în timpul comunismului, Kirill a accentuat că „îndepărtarea de adevărul dumnezeiesc a fost în toate timpurile cauza multor nenorociri, necazuri şi încercări”.

„Acest lucru se referă atât la viaţa personală a omului, cât şi la viaţa societăţilor şi popoarelor. Cu poporul rus s-a făcut un experiment monstruos, care a demonstrat întregii lumi că nu poţi construi o societate fără Dumnezeu. Totuşi, chiar şi astăzi mulţi încă nu au înţeles acest exemplu şi nu se gândesc la fenomenul istoric al catastrofei ruseşti, precum şi la proiectarea acestuia asupra contemporaneităţii. Astăzi, creştinismul se confruntă cu invazia agresivă a secularizării militante în toate sferele vieţii sociale. Astăzi păcatul devine normă, pentru ca în societatea de consum se pierde noţiunea de legătură între libertate şi responsabilitate”, a spus patriarhul Moscovei şi al Întregii Ruşii.

Patriarhul Moscovei şi al Întregii Rusii, Kirill a mai vorbit și despre situația bisericii ortodoxe în general, care azi trăieste o vreme potrivită şi se bucură de o libertate internă şi de o posibilitate nemaiîntâlnită de mărturisire a credinţei strămoşeşti.

„Această libertate a fost dobândită cu un preţ amar, plătit de generaţiile anterioare şi cu preţul jertfei multor mii de mărturisitori şi martiri ai Ortodoxiei, care au suferit în timpul comunismului. (..) Trebuie să păstrăm cu sfinţenie în memorie şi să studiem atent experienţa istorică a sfintei Biserici din anii grei ai încercărilor; să avem grijă şi să învăţăm turma binecredincioasă în vederea confruntării cu noile provocări ale contemporaneităţii şi ale viitorului”, a spus patriarhul rus, potrivit basilica.ro.

 




Reflexii poloneze asupra importanței exercițiilor militare ruse, Zapad 2017

Lukasenco – Putin Zapad17

Exercițiile militare rusești Zapad 2017 au fost doar unul din elementele unui plan extins pentru verificarea disponibilităţii combative a forțele sale armate. În același timp, exercițiile au fost folosite pentru a testa experiența acumulată de către armata rusă în operațiunile de luptă din Ucraina și Siria, precum și de a practica conflictul convențional pe scară largă. Manevrele au demonstrat că, în conformitate cu documentele strategice ale Rusiei și Belarusului (inclusiv Tratatul privind Uniunea Rusia – Belarus), armata din Belarus ar trebui, în caz de război, să devină o parte, de facto, a armatei ruse.

Zapad („Vest“), este numele de cod al exercițiilor (manevrelor militare) comune din Rusia-Belarus, care sunt organizate o dată la fiecare patru ani, începând cu anul 2009, în principal, pe teritoriul Belarusului. Acesta este unul dintre  cele două, cele mai importante exerciții militare regulate pentru ambele țări (după Union Shield), care a avut loc, de obicei, în taberele de antrenament din Rusia. Scopul militar declarat al exerciţiilor Zapad este de a consolida grupul forțele regionale din Belarus și Rusia (ce include Armata 1-a de Gardă – de tancuri -,  staționată în Districtul Militar de Vest și Forțele Armate ale Belarusului).

Potrivit Ministerului Apărării din Belarus, 7200 de soldați bieloruşi și 5500 de soldaţi  ruși (3000, oricum, aflaţi pe teritoriul Belarus) au participat la exerciţiile Zapad 2017. În timpul manevrelor au fost utilizate: 250 tancuri; 200 piese de artilerie; 40 de elicoptere și alte aeronave; 10 nave din Flota Mării Baltice și din Flota de Nord. In plus, au mai fost testate şi sisteme de apărare (anti)aeriană.

În timpul manevrelor, au fost folosite toate tipurile de trupe, inclusiv unități aeriene, forțele speciale, blindate, infanterie mecanizată si marină. În același timp, Zapad 2017 a fost cel mai important test, din acest an, pentru Forțele aerospațiale ruseşti. Mai mult decât atât, forțele de război electronic, din ambele țări, au cooperat la această scară pentru prima dată. În cele din urmă, forțele de apărare teritorială, serviciile de frontieră, unitățile subordonate ale ministerelor  pentru situații de urgență și Garda Națională a Rusiei, au participat la manevrele din septembrie, precedate în luna august de exerciții cu unitaţi logistice.

Prin urmare, a fost o operațiune complexă, în care, la fel ca şi în Siria, Rusia a folosit sisteme automate de comandă şi control, inclusiv sistemele de informații și de recunoaștere a datelor de relocare, de comandă a stațiilor în timp real. A fost, de asemenea, o demonstrație a capacităților ofensive ale Rusiei, după prin utilizarea bombardierelor strategice Tu-22M, a sistemelor Iskander-M și modernele Su-35, de luptă.

Zapad 2017 a fost comparabilă cu manevrele din 2013, ambele fiind numite „operațiuni de combatere a terorismului”. Cu toate acestea, Zapad 2017 a diferit faţă de exercițiile anterioare, operațiune din acest an a simulat pe o scară largă un conflict intens – convenţional -, cu statele NATO, în mod clar indicate ca potențiali adversari (cum a fost confirmat pe hărțile de exerciții prezentate de către Ministerul bielorus al Apărării).

Helicopters and an armoured vehicle are seen during the Zapad-2017 war games, held by Russian and Belarussian servicemen, at an undisclosed location in Belarus, September 14, 2017. Vayar military information agency/Belarussian Defence Ministry/Handout via REUTERS

Pregătirile pentru exerciții au fost însoțite de numeroase preocupări politice și militare. Membrii NATO și Ucraina, de altfel, diferite în presupunerile lor cu privire la cât de multe trupe Rusia au participat la Zapad 2017. Media din țările Alianței NATO au raportat că 100000 de soldați ar putea fi implicaţi în manevre, în timp ce partea ucraineană a sugerat ca mai mult de 230000. Conform experienței din anii anteriori, se presupune că numărul de trupe implicate ar putea fi mult mai mare decât cea declarată; de exemplu, peste 150000 de militari au fost dislocaţi instantaneu pentru exercițiile de pe teritoriu rus, în timpul manevrelor Zapad 2013.

Exercițiile au fost însoțite şi de alte temeri, precum că, după finalizarea acestora, Rusia nu-si va retrage trupele din Belarus, sau că acestea vor fi folosite pentru atacul împotriva țărilor vecine (în special, spre Ucraina). Aceste manevre ar trebui să fie luate în considerare în contextul mai larg al tuturor activităților forțelor armate rusești. Conform unui anunț făcut de ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu, au fost planificate şi vor avea loc circa 2800 exerciții militare, cu diferite caracteristici, în anul 2017.

Cu puţin timp, înainte de manevrele Zapad din acest an, Armata a 58-a, din Districtul Militar de Sud a fost ridicată la stadiul de pregătire de luptă completă. În același timp, exercițiile Flotei Mării Baltice a implicat circa 700 de militari, şi au avut loc în Regiunea Kaliningrad.

Zapad 2017 a fost, de asemenea, precedată de exerciții militare ale Frăției de Luptă (Combat Brotherhood) care au implicat forțele de apărare aeriană ale statelor CSI, având loc, în perioada 7-8 septembrie, în Rusia și în perioada 11-15 septembrie, în Kazahstan și Tadjikistan, fiind  implicate şi trupe din Armenia, Belarus, Kazahstan, Kârgâzstan, Rusia și Tadjikistan, precum și 50 de aeronave militare.

Manevrele Zapad din septembrie, deși, de mare amploare, nu au fost singurele exerciții comune ale forțelor armate din Belarus și Rusia, care au avut loc în acest an. În aprilie, forțele special de operații din Belarus au făcut exerciţii cu trupe aeropurtate rusești, iar unități de război electronic, ale ambelor state, au participând şi la exercițiile din mai 2017.

Concluzii.

Manevrele Zapad 2017 au arătat că Rusia practică acțiuni militare, în care are, déjà, experiență. În acest kriegspiel, două ţări simulate, Vesbaria și Lubenia, au efectuat un atac asupra Belarusului creând enclava Vejsnoria, în partea de nord-vest a țării, repetând scenariul utilizat de forțele armate rusești în timpul anexării Crimeii și a operațiunilor din Donbas.

Prin urmare, Zapad 2017 a fost o oportunitate pentru Rusia de a-şi verifica experiența acumulată în diferite operațiuni militare. Manevrele au arătat că, în cazul unui conflict, forțele armate din Belarus vor coopera strâns cu armata rusă, în timp ce, prin nivelurile exerciţiilor și a tipurilor de echipamente utilizate au demonstrat, de fapt, care este  potențialul militar al Rusiei. În același timp, diversitatea demonstraţiilor militare a fost destinată testării reacțiilor țărilor vecine, în special a ţărilor membre ale NATO.

Exercițiile au fost, de asemenea, o demonstrație militară adresată Alianței, afișarea capacităților rusești de mobilizare rapidă, dislocarea și concentrarea trupelor la frontiera de vest a Uniunii Rusia-Belarus, precum și formarea unui grup de luptă acolo.

Desfăşurarea manevrelor a mai arătat că, în ciuda activității NATO de a consolida flancul estic, trupele rusești care operează în afara teritoriului bielorus ar putea ,,sparge” sistemul de apărare al Alianței, în cazul unui conflict convențional. Acesta este un semnal important pentru țările Alianței, ca să continue punerea în aplicare a măsurilor de apărare a flancului est-european, prin rezoluțiile adoptate la summit-urile de la Newport și Varșovia. În același timp, Alianța nu ar trebui să-și asume neutralitatea Belarusului în planificarea sa operațională.

De asemenea, trebuie subliniat faptul că scenariile destinate ţărilor membre ale NATO (în special, Polonia și statele baltice), au fost utilizate începând cu anul 2009, atunci când simularea unui atac nuclear asupra Varșoviei, a fost o parte dintr-un scenariu. Acest lucru înseamnă că Rusia practică o atitudine agresivă împotriva statelor membre NATO, indiferent de climatul politic predominant. Mai mult decât atât, exercițiile care presupun o agresiune din partea unor membri ai Alianței NATO, arată că Rusia îi tratează ca pe adversari strategici.

Amploarea campaniei de informare, pornită de Rusia, referitoare la Zapad 2017, arată că Moscova continuă un război propagandistic, în curs de desfășurare, împotriva NATO și Ucraina. Reacția Alianței și a autorităților ucrainiene, a provocat temeri cu privire la exerciții, ceea ce ar putea fi interpretat de către Rusia ca o manifestare de slăbiciune. Astfel, Rusia va continua politica actuală de consolidare a flancului de Vest pentru a crește avantajul său militar în regiune.

Activitățile de informare au fost, de asemenea, orientate spre Belarus. Rusia şi-a discreditat vecinul său, arătând ca este un stat dependent care nu-şi poate apăra propriul teritoriu.

În același timp, exercițiile au arătat că menținerea Belarusului în sfera sa de influență este extrem de necesară pentru Rusia, din cauza intereselor militare directe – protecția Moscovei și menținerea regiunii Kaliningrad. Acest lucru demonstrează că Rusia va continua să suporte o parte din costurile asociate cu exercițiile forțelor armate ale Belarusului și livrările suplimentare de armament.

 

Sursa: Bulletin PISMThe Polish Institute for International Affaires, No. 86 (1026), 21 September 2017 © PISM – autor: Anna Maria Dyner.

 




Ucraina, unde se află o numeroasă minoritate românească, pe agenda întâlnirii private a Patriarhului Moscovei şi al Întregii Rusii cu Patriarhul României

Patriarhul Moscovei şi al Întregii Rusii şi Patriarhul României au avut joi, în cursul serii de vineri 27 octombrie a.c., o întâlnire privată. Întrevederea s-a desfăşurat în salonul Dignitas din Palatului Patriarhiei. În cadrul dialogului, conducătorii celor două Biserici au făcut schimburi de informații cu privire la problemele bisericești și relațiile dintre cele două Patriarhii, informează serviciul de presă al Patriarhiei Ruse citat de basilica.ro și preluat de romaniabreakingnews.ro

Potrivit sursei citate, Preafericitul Părinte Patriarh Kirill a vorbit despre manifestările viitoare dedicate aniversării a 100 ani de la Sinodul din 1917-1918, restabilirea Patriarhatului și întronizarea patriarhului Tihon și persecutarea Bisericii Ortodoxe în perioada regimului comunist. Cu acest prilej, Patriarhul Daniel a fost invitat să efectueze o vizită la Moscova pentru a participa la aceste evenimente.

Pe agenda discuției private dintre cei doi  Patriarhi, s-au mai aflat potrivit serviciului de presă al Patriarhiei Rusesituația creștinilor din Orientul Apropiat, ajutorarea creștinilor persecutați, dar și situația din Ucraina, încălcări ale drepturilor credincioșilor din Ucraina, precum și misiunea de pace a Bisericii Ortodoxe din Ucraina, spațiu în care se află o numeroasă minoritate românească (n.r.).

Din partea Patriarhiei Moscovei au participat: Mitropolitul Ilarion de Volokolamsk, Coordonatorul Departamentului pentru Relații Externe Bisericești al Patriarhiei Moscovei, Arhiepiscopul Serghie de Solnetchnogorsk, Vicar Patriarhal, Pr. Protoiereu Nicolae Balashov, vicepreședinte Departamentului pentru Relații Externe Bisericești al Patriarhiei Moscovei, Pr. Protoiereu Andrei Bondarenko de la biroul de Protocol al Patriarhiei Moscovei, Pr. Alexandr Volkov, Coordonatorul Biroului de Presă, Pr. Igor Yakimciuk, secretar relaţii Interortodoxe al Departamentului pentru Relații Externe Bisericești al Patriarhiei Moscovei.

Alături de Patriarhul Daniel, din partea Bisericii Ortodoxe Române, au participat: IPS Părinte Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgoviştei, Exarh patriarhal, Pr. Michael Tiţa, Consilier patriarhal, Pr. Eugeniu Rogoti, traducător.

Foto credit: Robert Nicolae/Agenţia de ştiri Basilica

romaniabreakingnews.ro