Românul Henri Coandă, o viziune fabuloasă: „OMUL AR PUTEA CĂLĂTORI SPRE STELE, CU PROPRIA SA ENERGIE”

La 17 decembrie 1970, la o întâlnire cu studenții și cadrele didactice universitare de la Universitatea Politehnică din București, savantul Henri Coandă a făcut o declarație surprizătoare: „omul ar putea călători spre stele cu o viteză fantastică, folosind pentru propulsie propria sa energie” informează Vasile Rudan în jurnalparanaormal.ro citat de romaniabreakingnews.ro

Biografia lui Henri Coandă conține și file albe. Se pare că savantul a lucrat și pentru un program german, având ca obiect proiectarea unor aparate de zbor destinate spațiului cosmic. Ceea ce puțini știu este faptul că Henri Coandă a fost judecat în Franța pentru înaltă trădare și a fost la un pas de a fi împușcat. Potrivit declarației sale, proiecta și experimenta aparate de zbor de formă lenticulară în Africa de Nord, între anii 1938 – 1939.

OZN_Nazist

Primele aparate din seria OZN-urilor terestre proiectate de Henri Coandă, zburau fără echipaj uman din cauza accelerației violente pe care o dezvoltau. Aparatele germane pentru zbor cosmic din seria Vril și Haunebu, ce au fost construite în anul 1944 conform documentelor găsite de Aliați în arhivele secrete ale SS, este posibil să fie proiectate pe baza experimentelor făcute de Henri Coandă. Programul german prevedea și construcția navei Andromeda până la sfârșitul anului 1945, cu o lungime de 139 metri și viteză teoretic nelimitată în spatiul cosmic. În ce măsură a fost implicat Coandă în aceste proiecte, ar trebui să elucideze biografii săi apolitici.

În foto: Henri Coandă, la întâlnirea cu studenții de la Universitatea Politehnică din București.

În foto: Henri Coandă, la întâlnirea cu studenții de la Universitatea Politehnică din București.

Savant multilateral, Coandă a fost preocupat și de unele probleme din biologie. Era știut că ființele vii generează, omnidirecțional în spațiu, energii ce intră în componența biocâmpului. Biocâmpul se extinde de la limita de separare a organismului viu față de mediul ambiant și se continuă pe distanțe nedeterminabile. După unii cercetători, biocâmpul este format din energii slabe. După opinia lui Henri Coandă, biocâmpul conține energii foarte puternice. Atâta doar că, propagându-se în toate direcțiile în spațiu, are loc o echilibrare a energiilor emise de ființele vii.

Omul, spunea Henri Coandă, generează în biocâmpul său o energie corpusculară colosală, pe care a denumit-o emisie de gravitoni. Gravitonii sunt capabili să propulseze omul în spațiul cosmic, cu o viteză fantastică.

După părerea savantului, ar trebui proiectat un dispozitiv tehnic de ecranare și direcționare a gravitonilor, pentru a li se imprima o direcție și un sens prestabilite. Și, desigur, să fie pus la punct un procedeu tehnic de prezervare a vieții omului la asemenea viteze.

Erau doar în fază de idee dispozitivele tehnice despre care vorbea Coandă, sau au fost proiectate și realizate de către savant? Întâmplător sau nu, acest aspect al activității lui Henri Coandă este deocamdată omis de biografii săi.

Publicat de romaniabreakingnews.ro

Republicat din 31 Dec 2015 @ 20:26



ANALIZĂ: Bucureștiul nu mai are reacții. Nici iluzii… / Un imperativ pentru Ministerul Afacerilor Externe al României!

I. Un imperativ pentru MAE român

Evoluțiile în cascadă privind controversata Lege a educației, adoptată și promulgată recent de oficialii de la Kiev, fac obligatorie revenirea analitică la această temă, care are o semnificație crucială pentru aproape jumătate de milion de etnici români din această țară.

Ultimele zile au adus, după cum anticipam, presiuni și șantaje enorme asupra comunității românești din Ucraina pentru a accepta resemnată starea de fapt. 40-50 de membri ai unor formațiuni paramilitare de extremă dreapta au defilat pe străzile Cernăuțiului pentru a demotiva/destrăma reacțiile românilor din Cernăuți. S-a scandat, printre altele, afară cu străinii din Ucraina! A fost evidentă buna pregătire specifică a actorilor stradali, de la recuzita inspirat aleasă pentru a speria (negrul omniprezent) până la marșul milităresc pe străzi.

Publicațiile naționaliste ucrainene din nordul Bucovinei cer la unison pedepsirea fasciștilor români, din regiune și din România, pentru dreptul de a-și exprima opinia. O publicație aservită instituțiilor oculte din țara vecină (aș omagia-o dacă i-aș menționa numele) cere chiar pedepsirea funcționarilor de stat din nordul Bucovinei (deputați regionali, deputați raionali, primari etc.) care au îndrăznit să tulbure unanimitatea cuminte a Ucrainei asupra acestei Legi. Presa aservită din regiune avertizează ritos că România și Ungaria se folosesc de problemele interne pe care le are Ucraina, în al patrulea an de război cu Rusia, pentru a-și atinge interesele proprii.

Vedeți și 

Protestul naționaliștilor ucraineni la Consulatul României din Cernăuți, ce se dorea o acțiune de intimidare a minorității românești, a eșuat lamentabil

Sunt folosite toate recuzitele de manual pentru a demotiva și slăbi reacțiile civice, de la proteste stradale și campanii media vituperante până la șantaje directe. Un instrument inedit în acest kitch monstruos, demn de un veritabil scenariu de film, este folosirea comunității moldovenești din Ucraina împotriva celei românești. Nu veți crede! Comunitatea moldovenească din regiunea Cernăuți, a cărei voce este exprimată de un tovarăș în căutare veșnică de sine, este foarte mulțumită de deciziile de partid și de stat din țara vecină și acuză România că, prin reacțiile sale, aduce atingere intereselor de stat ale Ucrainei și se amestecă în treburile ei interne (și ale comunității moldovenești). Într-o scrisoare deschisă adresată înalților oficiali ai Ucrainei (președinte, președintele Radei Supreme, premierul etc.), dar și Consulatului General românesc din Cernăuți, auto-intitulatul președinte al comunității moldovenești din regiunea Cernăuți cere României să nu mai intervină în treburile interne ale Ucrainei! Ca întotdeauna în ultimii ani, Kievul ne arată cartonul de avertisment folosind cântăreții de operă ai acestei comunități inventate.

Lipsește factorul coagulant al reacțiilor comunității românești din Ucraina, în timp ce la București autoritățile sunt derutate și confuze, au acțiuni politice fără expresie, fără efect.

După ce liderii asociațiilor românești din nordul Bucovinei au boicotat invitația la masa rotundă propusă de Departamentul Învăţământ şi Ştiinţă al Administraţiei Regionale de Stat Cernăuţi, o soluție care se discută din ce în ce mai intens în mediile românești din Ucraina este eventualitatea unui protest stradal extins (potrivit unei scrisori deschise a asociațiilor național-culturale românești din Ucraina, cine încalcă drepturile minorităților naționale trebuie să se oprească singur sau să fie oprit de toți cei care le respectă).

Ceea ce ar trebui să fie convingător (și îngrijorător totodată) pentru autoritățile ucrainene este că, dincolo de formele diferite de reacție, întreaga comunitate românească din Ucraina se simte lezată, afectată, disprețuită prin adoptarea Legii educației. Într-o adresare comună a asociațiilor românești din nordul Bucovinei către grupurile parlamentare din Rada Supremă pentru a se contesta la Curtea Constituțională a Ucrainei Legea educației (solicitare utopică, dar corectă pe fond), comunitatea românească vorbește fără echivoc despre o asimilare lingvistică a acesteia prin intermediul legii menționate. Vocile sunt clare și la unison, de la reacțiile presei de limbă română, dascălilor, directorilor de școli, deputaților români raionali, oamenilor simpli etc. Spre exemplu, deputații din raioanele Herța, Hliboca, Noua Suliță s-au adresat președintelui Ucrainei spre a nu promulga legea cu pricina – în consiliile raionale Herţa şi Noua Suliţă deputaţii au votat în unanimitate, iar din Consiliul Raional Hliboca au votat deputații din comunele Ciudei, Iordăneşti, Mahala, Pătrăuţii de Jos, Voloca etc.

O temă fundamentală, care n-a existat până acum pe lista de preocupări a Bucureștiului și nici pe agenda sa de dialog bilateral cu Kievul, este recunoașterea statutului de popor băștinaș / autohton în Ucraina pentru comunitatea românească din țara vecină. Dacă s-ar fi obținut acest statut, noua lege ar fi putut prevedea facilități pentru minoritatea românească (facilități similare celor pe care le au, în noua lege, spre exemplu, tătarii, care sunt recunoscuți drept popor băștinaș).

Aș întreba direct autoritățile ucrainene: comunitatea etnică românească din nordul Bucovinei nu este băștinașă în regiunea Cernăuțiului? A venit din stepe aici, în nordul Bucovinei? Nu s-au născut bunicii și străbunicii noștri aici, în Cernăuți, în Chișinău, în Cluj sau Bugeac? Învață legiuitorii de la Kiev altă istorie decât cea care consemnează prezența istorică permanentă a românilor în spațiul lor de etnogeneză, care include Cernăuțiul, Hotinul, Cetatea Albă? Sunt tătarii crimeeni mai băștinași în Cernăuți, Transcarpatia, sudul Basarabiei decât sunt românii? Sunt ucrainenii mai băștinași în Cernăuți, Transcarpatia, sudul Basarabiei decât sunt românii?

Este timpul ca, în sfârșit, comunitatea românească din Ucraina să fie recunoscută ca populație băştinașă, precum ucrainenii din restul Ucrainei. Dobândind acest statut, etnicii români din regiunile Cernăuți Odessa şi Transcarpatia vor avea aceleași drepturi și libertăți ca şi ucrainenii din restul Ucrainei, inclusiv în domeniul educației. Dacă cineva se opune acestor demersuri legitime, avem dreptul de a cunoaște motivele!

Obținerea statutului de popor autohton pentru comunitatea etnică românească din Ucraina trebuie să devină un imperativ indirect pentru MAE român și  unul direct pentru comunitatea în sine. Nu (neapărat) pentru a se obține privilegii privind noua Lege a educației. Ci pentru liniștea și adevărul istoric. Pentru părinții și bunicii noștri. Și, mai ales, pentru copiii noștri, pe care îi privim zilnic în ochi.

Oficialii români insistă pe reacții palide, cu notabila excepție a amânării vizitei la vârf în Ucraina, despre care avem acum mai multe motive să credem că a fost o reacție la decizia omologului de la Kiev de a promulga Legea educației cu orice preț. În timp ce președintele nostru nu se mai duce în Ucraina, se duce în schimb domnul ministru Pop, care, dintr-o dată, găsește Kievul pe harta manualelor de sport.

Spre comparație, deși ministrul ucrainean de Externe i-a propus oficial omologului său de la Budapesta să efectueze împreună vizite la Universitatea din Debrețin și în Transcarpatia, ungurii încă nu cad în capcana dialogului cu mortul.

O probă diplomatică directă a lipsei de semnificații pe care o au, deja, pentru Kiev, reacțiile slabe ale diplomației noastre: după adoptarea legii cu pricina în Rada Supremă și primele reacții la Budapesta și București, ministrul ucrainean de externe a chemat la Kiev, pentru consultări, ambasadorii Ucrainei din Ungaria și România; după promulgarea legii, domnul ministru Klimkin l-a chemat la consultări numai pe reprezentantul diplomatic al Ucrainei la Budapesta. Semn că Bucureștiul nu mai are reacții care să îngrijoreze Ucraina, în cel mai tragic moment pentru românii din Ucraina din ultimul sfert de veac!

În fine, pentru cei care își fac iluzii din speranța deșartă că oficialii de la Kiev ar avea măcar vreo secundă ezitări sau remușcări cu privire la eventuala modificare a legii, amintesc următoarele evoluții: autoritățile ucrainene glorifică, în continuare, efectele legii; acestea continuă politica de consolidare a limbii de stat în detrimentul limbilor naționale; președintele Poroșenko a solicitat Radei Supreme să adopte o lege privind consolidarea utilizării limbii ucrainene în sfera serviciilor (publice); este pe agendă înăsprirea legislației privind utilizarea limbii de stat în telecomunicații, în audiovizual etc.

Sunt naivi cei care își imaginează că forurile europene vor reuși să convingă autoritățile ucrainene să revină asupra textului legii. Poziția oficială viitoare a Kievului a exprimat-o ieri președintele Petro Poroșenko, precizând că evaluările Consiliului Europei și rezultatele negocierilor cu țările vecine pot fi introduse în noua lege privind învățământul pre-universitar – respectiv nu în legea-cadru care a fost adoptată și promulgată și care va rămâne neschimbată, ci într-o nouă lege care, desigur, nu poate ieși din cadrul legislativ stabilit prin Legea educației! Potrivit acestuia, ministrul Învățământului s-a adresat deja Consiliului Europei și Comisiei de la Veneția, însă nu pentru a opera corecții asupra legii-cadru ci, cel mult, pentru a se ține cont de recomandări la adoptarea viitoarei legi sectoriale, cea a învățământului pre-universitar (citește aici:http://www.president.gov.ua/news/zakon-pro-osvitu-vidkrivaye-shlyah-do-dovgoochikuvanoyi-sist-43634http://www.president.gov.ua/news/stavlennya-ukrayini-do-dotrimannya-prav-nacionalnih-menshin-43630http://www.president.gov.ua/news/vpevneno-napovnyuyemo-realnim-zmistom-derzhavnij-status-ukra-43622).

Românii din Ucraina s-au înșelat construind încredere în ultimii președinți ai Ucrainei(Victor Iușcenko, Victor Ianukovici, Petro Poroșenko), de la care au așteptat cu speranță și nerealism îmbunătățirea situației comunității lor.

Sper să nu mi se ofere motive pentru a ajunge la concluzia tristă, de care sunt din ce în ce mai aproape, că și Românii din România s-au înșelat construind încredere în toți președinții lor, în ultima jumătate de veac!

În fine, samavolnica Lege a educației a intrat, ieri, 28 septembrie, în vigoare. Nimic nu va putea opri tancul lingvistic al Kievului să îi ucidă spiritual pe etnicii români din Ucraina: nici lacrimile de crocodil ale ministrului Pop, nici agramatismele sale, nici retorica ipocrită a unor parlamentari români, nici tăcerea vinovată a bătrânilor înțelepți din ministere, nici marile gesturi eroice de mucava ale oamenilor noștri politici, nici săbiile de carton pe care le agită în budoare, mimând curajul, unii.

Aveam nevoie să știm cum suntem, în preambulul Centenarului. Acum știm: lași.

II. Mici teze poroșiste

Cu generozitate și fără să răspundă cu adevărat preocupărilor societății românești (mai puțin exprimate de liderii țării, preocupați de gâlceve dâmbovițene) privind efectele nocive ale recentei Legi a educației asupra comunității românești din Ucraina, părăsită și trădată deopotrivă de liderii celor două state, Ambasada Ucrainei la București a postat pe pagina sa web, cu hărnicie, câteva teze poroșiste menite a ne convinge cât de binefăcătoare este legea cu pricina pentru comunitatea pe care tocmai a asasinat-o spiritual.

Aflăm astfel (citește aici: http://romania.mfa.gov.ua/ro/press-center/comments/7931-detalyni-rozjasnennya-stosovno-st-7-zakonu-ukrajini-pro-osvitu) următoarele (rezum succint câteva din teze, fără a plictisi cu expuneri evidente):

– Că statul ucrainean este pe deplin interesat și va depune toate eforturile pentru a asigura dezvoltarea sistemului de instituții de învățământ în limbile minorităților naționale în Ucraina. Un argument pe care îl invocăm și noi spre a susține această teză: din cele peste 100 de școli cu predare exclusivă în limba română de care beneficiau etnicii români din nordul Bucovinei în anii marilor iluzii de după declararea independenței statului vecin, prin grija eforturilor Kievului de a dezvolta sistemul de instituții de învățământ în limbile minorităților naționale au rămas astăzi doar 63, iar prin noua lege vor rămâne în câțiva ani ZERO. Paradoxală grijă, curioase metodele de exprimare a ei.

– Că  extinderea de predare în limba de stat în nici un fel nu va reduce nivelul de cunoaștere și folosire a limbilor minorităților naționale (citez exact traducerea de pe portalul Misiunii diplomatice ucrainene și recomand Ambasadei cursuri de limbă română intensivă pentru traducătorul Misiunii). Potrivit acestei teze, nivelul de cunoaștere și folosire a limbii române de către copiii noștri  (etnici români) din școlile cu predare în limba română din Ucraina nu se va diminua dacă procesul de învățământ se va derula exclusiv în limba ucraineană, dacă limba română va deveni simplu obiect de studiu pentru aceștia, dacă se va reduce cu cca 90% utilizarea limbii materne în școli etc. Mulțumesc autorităților ucrainene pentru încrederea manifestată în capacitățile cognitive ale copiilor noștri din aceste școli. Urmând aceeași logică, aș putea conchide că, astfel, copiii noștri vor putea vorbi și limba de stat a țării vecine la fel de bine dacă aceasta va lipsi cu desăvârșire din școlile respective…

–  noua Lege nu restrânge drepturile minorităților naționale… Unul din drepturile fundamentale, sacrosant în Europa la care visau vecinii, este dreptul la utilizarea limbii materne în învățământ… În acest sens, noua lege nu ar fi restrâns drepturile comunității românești din Ucraina decât dacă nu ar fi limitat defel dreptul la educație în limba maternă al acestei comunități. Pentru cine este curios să se convingă că noua lege nu ar restrânge acest drept, Ambasada Ucrainei, în loc să promoveze teze caraghioase, ar fi trebuit să posteze o traducere, fie și neoficială la acest moment, pe site-ul său, a Legii cu pricina. Pot pune pariu că nu se va întâmpla asta curând… Până atunci, curioșii au acces doar la varianta oficială a legii – desigur, exclusiv în limba de stat; ucraineana (citește aici: http://osvita.ua/legislation/law/2231/).

– Adoptarea Legii nu va duce la închiderea instituțiilor de învățământ (grădinițe, școli, universități, facultăți) ale minorităților naționale. Nu, firește; ele vor deveni școli cu predare în limba de stat, limba ucraineană (eventual, cu menținerea unor clase cu predare în limba română). Se vor adăuga celor câtorva mii de școli cu predare în limba ucraineană destinate cetățenilor ucraineni de etnie ucraineană, care redevin astfel cetățeni superiori celorlalți, cetățeni de rang prim.

– Că Legea în nici un caz nu prevede închiderea Catedrei de limbă română în Universitatea națională din Cernăuți… Nici nu mai era nevoie de desființarea de jure a Catedrei; aceasta a fost desființată de facto când, în urmă cu mai mulți ani, s-a decis ca admiterea la Catedra de limbă română să se realizeze prin examen(e) în limba de stat / ucraineană!

– Că dezvoltarea rețelei instituțiilor de învățământ particulare în orice limbă de predare se salută și se sprijină. Poate până la deschiderea efectivă a acestora, după care se va adopta (cunoaștem tactica) Legea cu privire la învățământul particular, care le va interzice (Legea nu reglementează activitatea instituțiilor de învățământ private din Ucraina).

– Că în acest moment să poate spune deja că implementarea Legii educației prevede stabilirea de către Ministerul Educației și șțiinței al Ucrainei unui “plafon minim și maxim” privind numărul de discipline, care vor fi predate în limba de stat, respectiv în limbile minorităților naționale. Lista de discipline va fi determinată de un standard, aprobat de Ministerul Educației și șțiinței, care se va forma ținând cont de rezultatele consultărilor cu țările – partenere interesate. În această capcană a căzut, nefiind familiarizat cu spațiul ucrainean (și nici cu cel românesc) viteazul nostru ministru al Educației, care ne vorbește acum glorios de procentele pe care le-ar fi obținut de la omologul său ucrainean în rușinoasa sa deplasare la Kiev… În fond, discuția despre procente ridică serioase semne de întrebare cu privire la capacitatea liderilor politici români de a înțelege cu adevărat semnificația tristei autoizolări a Ucrainei la autohtonism pe termen lung.

– Că, potrivit tezelor din septembrie ale Misiunii, Articolul 7 din Legea educației din Ucraina corespunde Constituției Ucrainei, tuturor angajamentelor internaționale, ține cont de recomandările de la Haga privind drepturile minorităților naționale la educație, precum și prevederile bilaterale ale documentelor internaționale privind asigurarea învățământului în limba maternă. Vă citez, fără a comenta, esența articolului 7 (paragraful I, după care urmează paragrafe cu semnificație modestă): 1. Мовою освітнього процесу в закладах освіти є державна мова / Limba procesului educațional în instituțiile de învățământ este limba de stat. Art.7 al Legii Educației, cel mai controversat al noii legi, reduce procesul de învăţământ în limbile minorităţilor naţionale, încălcând art. 22 al Constituției Ucrainei (Art. 7 garantează învăţământul în limba maternă doar la nivel preşcolar şi primar şi doar în clase/grupe, nu în unități școlare propriu-zise).

– Că Ucraina consideră că minoritățile naționale sunt un podeț de prietenie și cooperare strânsă cu țările pe care aceste minorități le reprezintă. Aici am foarte multe de spus (ca fost diplomat român în Ucraina) și nădăjduiesc că totul va fi bine rânduit în memorii. Deocamdată mă rezum la atât: dacă vorbim de poduri ale prieteniei, care mai sunt motivele părții ucrainene spre a interzice deschiderea filialei Cernăuți a Institutului Cultural Român de la Kiev? Care mai sunt motivele părții ucrainene de a ține sub cheie, în saci, zecile de mii de cărți în limba română donate de cetățenii români și instituțiile Statului Român în raioanele cu majoritate românească din regiunea Cernăuți? Care mai sunt motivele părții ucrainene de a ascunde, ferindu-le de ochii inocenți ai copiilor, portretele cu scriitorii români, în timp ce portretele scriitorilor ucraineni se lăfăie în largi spații didactice? Care mai sunt motivele părții ucrainene de a ține prohibitiv cartea de limbă română departe de vama Siret?  Care mai sunt motivele părții ucrainene de a aprecia că limba română este vinovată pentru tancurile rusești din Donbass? Ce garanții ale prieteniei avem, când limba română este arsă pe rug în patria sa, când limba lui Eminescu și a lui Creangă este primită cu patul puștii în piept când vrea să sosească tot acasă la ea când trece vama Siretului? Limba română este acasă la ea în nordul Bucovinei, după cum tot acasă la ei, băștinași, sunt românii de acolo (rog, pentru cine este interesat, să traducă exact această frază, spre a nu se improviza cine știe ce, născocite, aluzii/pretenții teritoriale).

Mai cred în minuni, pentru care mi-aș arde în rug, bucuros, memoriile ticăloase. Tare aș vrea să cred cu adevărat că pe podul prieteniei (invocat ipocrit, mai sus, de vecini pentru a trece furia clipei) vor trece mâine, liber, oameni și cărți – nu săbii și tancuri…

Autor Dorin POPESCU

Dorin POPESCU este Președinte al Asociației Casa Mării Negre / Black Sea House (think-tank de politici publice la Marea Neagră), din iulie 2017. Este fost diplomat (cu misiuni diplomatice efectuate la Moscova, Cernăuți și Sarajevo), analist politic, eseist, critic literar și cadru universitar (fost lector la Universitatea Andrei Șaguna Constanța, Facultatea de Științele Comunicării și Științe Politice). A absolvit cursurile Facultății de Litere și Teologie a Universității Ovidius din Constanța și este doctor în filologie, din 2012, cu teza Paradigma constituirii discursului literar la Constantin Noica. Este autorul volumelor Noica. Bătălia continuă (Editura Ideea Europeană, București, 2013, debut în volum), Figuri ale textului anteic (Editura Ideea Europeană, București, 2016), Răzbunarea barbarilor. 2000 de ani fără Ovidiu la Tomis (Editura Ideea Europeană, București, 2017). A publicat peste 130 de lucrări, studii, eseuri, recenzii, articole tematice, în diferite reviste culturale și științifice din România şi din străinătate, este coautor de programe tematice şi cursuri universitare în domeniul relaţiilor publice si al istoriei şi discursului presei româneşti, la Universitatea Andrei Şaguna din Constanţa și deține premii naţionale de eseu şi critică literară. Principalele preocupări sunt legate de politică externă, studii politice, eseistică, studii culturale, istoria culturii, critică literară etc.

  • Articol publicat și pe Contributors.ro
Conținutul acestui articol nu reprezintă poziția România Breaking News – RBN Press. 
Responsabilitatea conținutului articolului revine, în întregime, autorului.



ȘAH-MAT, Domnule președinte POROȘENKO! Îngăduiți-mi să nu vă respect! Editorial de Dorina POPESCU

Motto, sau un fel de… De fiecare dată Sfânta Marie Mică, Hramul din satul natal, se lasă în casa părinților mei cu masă îmbelșugată, invitați de suflet și ecou de cor bisericesc. Distanța geografic-generoasă dintre mine și ei creează inconveniente  în a mă lăsa să fiu parte, fizic, din lumea în care am crescut. Iar aici, ca prin magie, intervine spiritul de mamă și bunică ce face posibil un coșuleț cu merinde și dor, tocmai în gara orășelului în care mi-am aruncat ancora. Plita de ciocolată, ca de fiecare dată, este nelipsită! O rup în trei: Una ție – Ștefane (cel Mare, precum te onorăm), una ție – Alexandre (cel Bun, fiu demn de strămoși) și una ție – Gloria (veritabilă domniță, motivul Serenadelor de sub balcon)… Iar noi, cei care V-am dat viață, savurăm cu nesaț felul aparte în care doar voi știți să faceți ciocolata imediat dispărută. Despre ce scriu?…

Domnule Poroșenko,

Nu sunteți Președintele meu! Iar dacă ați fi fost totuși, de ieri încoace nu V-aș fi dat nici cea mai măruntă șansă de a-mi mai fi! Vă scriu din altă Țară! Nerelevant din care – atât timp cât familia mea, rămasă în fostul Județ Cernăuți, mă motivează la solidaritate… Și iată-mă cu un mesaj matinal la ușa Dumneavoastră! Sper că nu Vă beți cafeaua chiar în aceste clipe… asta pentru a nu Vă avea pe conștiință cu un “stat în gât”. Scurt. Ieri ați promulgat legea care întărește utilizarea limbii ucrainene în școli. Și nu dezvolt subiectul. Nu cu Dumneavoastră! Știu însă, specific curiozității umane, că ați da orice să aflați ecourile „gestului eroic” pe care l-ați recomandat cu atâta căldură și Statelor din vecinătate. Menționez: ecourile –  nu zvonurile! Desființez tot “Staff-ul Dumneavoastră de trubaduri” care va îndrăzni să pună în lumină favorabilă suferința la care ne-ați condamnat pe noi – O, Doamne! –  la noi Acasă. Rețineți: Capul nostru a rămas la aceeași înălțime! Inima în același loc! Iubirea pentru ȚARĂ are același unghi vestic! Demni, dar nu umili, ne pansăm rănile și pășim înainte cu Tricolorul. Îndrăznesc să vă găsesc cusur peste cusur, asta pentru că v-a scăpat esențialul: noi, românii, suntem NEMURITORI!Ar fi trebuit să știți.

Și, că tot veni momentul sincerității, V-aș întreba: care Vă sunt lucrurile sfinte? Nu Vă las prea mult timp pentru răspuns, căci nu doresc să Vă dau șansa coacerii unei povești siropoase despre Mamă, Limbă și Țară. Care Mamă? Care Limbă? Care Țară? Și, pentru că V-am studiat cu creionul în mană, o să vă întreb direct: cum e să vină cineva și să vă ia din brațe „copilul” – Imperiul de Ciocolată? Ușor… Ușor, Domnule Poroșenko… V-ați înecat? A fost doar o simplă întrebare. Și, totuși, cum e să rămâneți fără El? Și fără dreptul de a-l revendica? Nu-mi răspundeți! Replica V-ar putea fi fatală!

Rugăminte! De Sărbătorile de Iarnă să nu vă deranjați cu pungile de ciocolată (care vă poartă numele) pentru copilașii din școlile noastre „încă un pic“ românești! Colindul lor va fi de-a pururi în dulcea limbă maternă, pe când bomboanele Dumneavoastră s-au  auto-condamnat peste noapte la gust amar. Și, dacă-mi permiteți, o să închei cu o pildă potrivită vremurilor și locului. Numai să aveți răbdare…

Dintr-o iubire frumoasă între El și Ea a apărut o bibliotecă. În care cărțile valoroase, destinate unei lecturi cu pretenții, îndată ce sunt deschise, punctează ceva special: dedicații către Ea – de la El; și invers. Rebeca (crescută în spirit patriotic de către tatăl său, istoricul Ion Moiceanu, care ne-a dăruit  „Istoria adevărată a românilor” și de către mama sa Steliana – învățătoare veritabilă) a însușit cea mai demnă lecție de viață: Generozitatea. Cel care îi este soț împărtășește același sentiment, iar gestul pe care au decis să-l facă este continuarea poveștii care încântă până la lacrimi: fără protocol și fără vreo reflectare pompoasă în presă, dar cu o singură dorință, Rebeca și Laurențiu, într-un apus catifelat de Septembrie, și-au donat cu destinație biblioteca. Cărțile trebuiau să bucure o școală cu predare în limba română din regiunea Cernăuți. Și – bucură! Șah-Mat, Domnule Poroșenko!

Nu mă faceți să aduc cărți românești pe ascuns! Nu suntem la grădiniță! Iar anii mei sunt prea mulți la număr pentru a minți pe la frontieră, cu capul plecat, că în lada frigorifică din portbagaj am laptele copilului. Știți care este adevărul: că mint și atunci când răspund la întrebări standard puse de către vameși. Ei: Scopul vizitei?  Eu: În interes privat… La Părinți. De factovin cu adevărat la toți românii mei mulți și demni, vin Acasă la strămoși – unde despre Dumneavoastră, Domnule Porosenko, nu se pomenește în nici un Letopiseț.

Îngăduiți-mi să nu Vă respect.

Editorial realizat de Dorina POPESCU

Trimis spre publicare mai mulor redacții și către ROMÂNIA BREAKING NEWS – RBN Press

Conținutul acestui articol nu reprezintă poziția România Breaking News – RBN Press. 
Responsabilitatea conținutului articolului revine, în întregime, autorului.



A murit Iulian Vlad, ultimul şef al Departamentului Securității Statului. Cu o zi înainte să moară, la Târgu Jiu, a făcut pentru prima oară public declarații despre evenimentele din 1989

Fostul şef al Securităţii lui Nicolae Ceauşescu, Iulian Vlad, a murit sâmbătă, la vârsta de 86 de ani. Născut în 23 februarie 1931, Iulian Vlad a fost ultimul şef al Securităţii comuniste înainte de evenimentele din 1989. După căderea regimului comunist, Iulian Vlad a fost arestat şi condamnat la 25 ani de închisoare, ca urmare a implicariii sale în represiunile care au avut loc la Timişoara şi la Bucureşti în decembrie 1989, dar a executat din pedeapsa doar patru ani.

În martie anul acesta, Andrei Ursu, fiul disidentului Georghe Ursu, a declarat pentru HotNews.ro, citat de romaniabreakingnews.ro, că a depus o plângere penală la secţia parchetelor militare de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie împotriva lui Iulian Vlad, fostul şef al Securităţii, pe care îl acuza de “instigare la persecuţii pe motive politice, cercetare abuzivă, represiune nedreaptă, supunerea la rele tratamente şi torturare a tatălui meu”. „E foarte trist că poate cel mai mare criminal din istoria Securităţii din acea perioadă a ajuns azi onorabil”, a declarat Andrei Ursu

Iulian Vlad a fost membru al Partidului Comunist din 1946, iar din 1948 până în 1951 a ocupat mai multe funcţii, de la cea de secretar de plasă şi de judeţ, până la cea de şef de secţie al Comitetului Central al Uniunii Tineretului Muncitoresc.

În perioada 1952-1974, Iulian Vlad a lucrat la Ministerul de Interne, ca specialist în învăţământ militar, iar din 1974 până în 1977 a fost comandantul Şcolii Militare de Ofiţeri.

A rămas în continuare în Ministerul de Interne, unde din 1977 până în 1984 a fost secretar de stat, apoi adjunct al ministrului de Interne, până în 1987, când a preluat funcţiile de ministru secretar de stat şi şef al Departamentului Securităţii Statului, până în 6 ianuarie 1990, când a fost trecut în rezervă.

Ultima apariție în public cu o declarația a fost chiar cu o zi înaintea  morții sale, vineri 29 septembrie, la Târgu Jiu, unde liderii fostei securități au vorbit pentru prima oara în public despre evenimentele din 1989. Iulian Vlad a vorbit despre uciderea lui Nicolae Ceaușescu, despre moartea generalului Milea și mai ales cum a fost împiedicat măcelul pe care îl ordonase Ceaușescu și care a fost evitat în ultimul moment, generalii Vlad și Gușe nexezecutând un ordin criminal.

Generalul Iulian Vlad, fost ministru secretar de Stat la Ministerul de Interne și șef al Departamentului Securității Statului la întâlnirea de la Târgu Jiu

„Sunt profund emoționat. Sunt emoționat pentru că, după 26 de ani de tăcere impusă sau autoimpusă, iau pentru prima oară cuvântul în public în afara depozițiilor pe care le-am făcut în propriile mele procese, trei la număr, în urma cărora m-am ales cu o condamnare de 25 de ani de închisoare, din care am executat neîntrerupt patru ani, cei mai mulţi la închisoarea Jilava. (…) Prin natura funcției pe care o aveam în decembrie 89, am fost plasat în centrul sau în epicentrul evenimentelor din decembrie 1989. Sunt foarte multe date și foarte importante. Nu suntem singurii depozitari ai adevărului şi poate că, așa cum e omenește, fiecare aflându-ne în anumite puncte și în anumite poziții, poate că stăpânim mai bine adevărurile pe care le-am observat din acele poziții în care ne aflam. Prin natura funcției pe care mă aflam, trebuia să cunosc ansamblul situației și trebuie s-o mărturisesc, cu modestia care se impune, că am cunoscut-o și am stăpânit-o în cea mai mare măsură. Atât generalul Gușe, care pentru memoria lui, cu toții îi suntem datori, pentru că a fost un foarte bun patriot, un mare român, cât și subsemnatul nu făceam parte din ceea ce se proteja și mai târziu s-a numit «Cupolă» de către unii sau «Conspirație» de către alții sau câte alte denumiri. Noi, în zilele acelea de început, ne-am făcut pur și simplu datoria de pe funcțiile pe care le aveam. Generalul Gușe era șef al marelui Stat Major, deci comandantul executiv al Armatei, iar eu eram ministru secretar de stat, șef al Departamentului Securității Statului, cealaltă forță armată a statului, pe care o avea țara atunci. Puterea armată era în mâinile noastre. Evident, cei care au fost mai apoi beneficiarii puterii la care pe noi nu puteau să ne asocieze, pentru că nu făceam parte din același grup. Noi ne-am îndeplinit misiunile și îndatoririle funcțiilor pe care le aveam. Pe cale informativă se întrevăzuse posibilitatea unor provocări care ar fi determinat o vărsare de sânge fără precedent și, apoi, știți ce s-a proferat la posturile de radio și la televiziune. Trebuia să ţinem în frâu această forță de apărare a statului. Am făcut-o în chipul cel mai conștient”. – Iulian Vlad




Video: Ambasadorul SUA Hans Klemm despre cele mai importante teme care privesc prezentul și viitorul României din perspectiva parteneriatului Strategic cu Statele Unite al Americii

Alocarea de către România a 2% din PIB pentru apărare în următorii 10 ani reprezintă „o decizie politică dificilă, dar curajoasă”, iar achiziționarea primului sistem Patriot este „doar un punct de început” în colaborarea cu Statele Unite în domeniul industriei apărării, a declarat, ambasadorul SUA la București, Hans Klemm, într-un interviu acordat AGERPRES. România Breaking News vă redă mai jos câteva din cele mai importante teme abordate de Hans Klemm, care privesc prezentul și viitorul României din perspectiva parteneriatului Strategic cu Statele Unite al Americii.

Iohannis a fost primul şef de stat din UE, invitat de preşedintele Trump la Casa Albă

„A fost o vizită de succes nu doar din punctul meu de vedere, ci şi din punctul de vedere al Guvernului american, din punctul de vedere al preşedintelui Trump. A făcut acest lucru foarte clar, în comentariile din Grădina cu Trandafiri, în acea după-amiază. A fost prima dată când un preşedinte american a stat alături de un preşedinte român în Grădina cu Trandafiri de la Casa Albă, în aproape 40 de ani. Preşedintele Iohannis a fost primul şef de stat din Uniunea Europeană care să fie invitat de preşedinte la Casa Albă. A fost o reafirmare, în cel mai larg sens, a Parteneriatului nostru Strategic”, – ambasadorul SUA în România, Hans Klemm.

Preşedintele Trump a spus că SUA vor susţine mereu lupta anticorupţie din România

„Preşedintele Trump a spus, de asemenea, că Statele Unite ale Americii vor susţine mereu lupta anticorupţie din România. În august, ministrul Justiţiei a adus propuneri pentru a reforma sistemul judiciar. Pe 29 august, Statele Unite ale Americii şi-au exprimat îngrijorarea privind acele propuneri, în special asupra efectului pe care ele le vor avea asupra independenţei justiţiei şi asupra selecţiei oficialilor seniori din justiţie”, -ambasadorul SUA în România, Hans Klemm

Propunerile luate în discuţie ar trage înapoi instituţiile judiciare ale ţării

„În ceea ce priveşte întărirea statului de drept, a crescut cu 30%. Aceasta este Banca Mondială. Potrivit Transparency International, un ONG internaţional foarte respectat, care are sediul în Berlin şi realizează, în fiecare an, sondaje privind percepţia pe care o au oamenii faţă de corupţie, în ţara lor, în perioada 2004-2017, România a urcat 30 de locuri în top. S-a îmbunătăţit şi a urcat 30 de locuri. Cred că mai sunt două sau trei ţări care au avut un asemenea parcurs. Aceasta este o cuantificare a îmbunătăţirilor substanţiale în ceea ce priveşte lupta anticorupţie în România şi întărirea statului de drept. Ce îngrijorează Statele Unite ale Americii este faptul că propunerile ce sunt în discuţie ar întoarce România, ar trage înapoi instituţiile judiciare ale ţării, spre un punct în care nu stătea la fel de bine la capitolul anticorupţie şi stat de drept” – Hans Klemm

Companiile americane sunt nerăbdătoare să colaboreze cu industria română de Apărare

„La Trade Winds sunt sigur că cel puţin două firme din sectorul de apărare mi-au spus că vor participa ori direct, ori ca sponsori. Acesta este un aspect important în ceea ce priveşte hotărârea României de a creşte cheltuielile în domeniul Apărării naţionale. Negocierile Guvernului României cu anumite companii americane, pentru a realiza unele ordine de îmbunătăţire a dotării armatei continuă iar companiile americane sunt parte din discuţii şi sunt nerăbdătoare să colaboreze cu industria română de Apărare, pentru a ajuta la reconstrucţia industriei române”, a declarat ambasadorul SUA în România, Hans Klemm

 

România a cerut SUA să identifice dacă mai are aeronave F16 care să poată fi cumpărate

„Am avut privilegiul de a-l însoţi pe ministrul Apărării Fifor atât la discuţiile de la Casa Albă, cât şi la întâlnirea cu secretarul de stat Mattis, săptămâna trecută. În cadrul ambelor întâlniri, discuţiile au acoperit amplu tema cooperării celor două ţări: întărirea sistemelor naţionale de Apărare dar şi statutul nostru de aliaţi în cadrul NATO, ca parteneri de coaliţie pe câmpul de luptă, departe de România, în Afganistan, în Irak, pentru a înfrânge ISIS”, ambasadorul SUA în România, Hans Klemm

Studierea activităţilor Rusiei

„Vrem să implicăm ţări precum România dar şi alte ţări din Europa în studierea activităţilor Rusiei – acţiunile hibride, acţiunile din media străine – în îmbunătăţirea monitorizării acestor activităţi, cum putem schimba informaţii pe aceste teme. Aceste discuţii au loc şi cu România, foarte mult”, a declarat ambasadorul SUA în România, Hans Klemm.

Întărirea securităţii şi prosperitatea, componente-cheie ale politicii externe americane

„Dacă vedeţi declaraţiile preşedintelui, vicepreşedintelui, ale secretarului de stat pentru Apărare, ale membrilor Congresului, o să vedeţi angajamentul de a întări securitatea, alături de partenerii noştri. De asemenea, promovăm prosperitatea americană, alături de partenerii noştri. Acesta sunt componentele-cheie ale politicii externe americane”, a declarat ambasadorul SUA în România, Hans Klemm

Achiziționarea primului sistem Patriot, „doar un punct de început” în colaborarea România-SUA

Alocarea de către România a 2% din PIB pentru apărare în următorii 10 ani reprezintă „o decizie politică dificilă, dar curajoasă”, iar achiziționarea primului sistem Patriot este „doar un punct de început” în colaborarea cu Statele Unite în domeniul industriei apărării, a declarat, ambasadorul SUA la București, Hans Klemm

Majoritatea companiilor vin în România pentru a căuta parteneri

„În primul rând, este vorba de o misiune comercială, nu este vorba de o misiune de investiţii. Majoritatea companiilor vin în România pentru a căuta parteneri în comunitatea română de afaceri pentru a îmbunătăţi vânzările bunurilor şi serviciilor americane”, a declarat ambasadorul SUA, Hans Klemm

 

 




Rusia face manevre militare de amploare la granița cu Coreea de Nord

După ce bombardierul strategic american B1-B a efectuat un survol în apropierea coastei estice nord-coreene, și Rusia își pregătește acum parașutiștii militari pentru un exercițiu de amploare în proximitatea graniței cu Coreea de Nord potrivit Digi24

Parașutiștii ruși vor derula un exercițiu de sărituri din avioane militare în regiunea Primorie, din Orientul Îndepărtat al Rusiei, care se învecinează cu statul nord-coreean la sud.

Manevra militară tactică „la scară largă” se va desfășura „la mijlocul lunii octombrie”, a anunțat vineri Ministerul rus al Apărării, relatează Newsweek.

Potrivit sursei citate, după aterizare, trupele vor efectua, de asemenea, „marșuri pe mai mulți kilometri”.

Regiunea Primorie este singurul segment de frontieră dintre Rusia și Coreea de Nord. Kremlinul a negat anterior informația că ar desfășura masiv trupe în vecinătatea graniței pe fondul tensiunilor belicoase din Peninsula Coreeană.

La începutul acestei săptămâni, senatorul rus Franz Klintsevici a afirmat că Moscova va interpreta orice declarație de război a Statelor Unite la adresa Coreei de Nord drept o amenințare față de securitatea Rusiei, din cauza apropierii geografice dintre cele două țări.

După ce regimul lui Kim Jong-un a nesocotit mai multe dintre cerințele Beijingului, China a decis să ia o măsură drastică împotriva Coreei de Nord, cerând companiilor nord-coreene care operează pe teritoriul său să pună capăt oricărei activități.

Ministrul chinez al comerțului a declarat, într-un comunicat de presă, că afacerile nord-coreene, antreprenorii și francizele nord-coreene care operează pe teritoriul Chinei au la dispoziție 120 de zile să se închidă.




Colaborare ANPDCA şi World Vision România: Modele de intervenţie şi abordare integrată în comunitate privind protecţia copilului

București, 29 septembrie 2017 – În perioada 25-28 septembrie a.c. au avut loc două întâlniri de lucru la Vaslui şi Craiova, care au reunit peste 80 de reprezentanţi ai instituţiilor judeţene şi locale de protecţie a copilului din 24 de județe din regiunile Nord Est, Sud-Est, Sud şi Sud-Vest. Întâlnirile au fost organizate de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie în parteneriat cu Fundația World Vision România.
Organizatorii şi-au propus să evalueze, alături de profesioniştii din sistemul de protecţie a copilului, care sunt soluţiile cele mai potrivite pentru a veni în sprijinul copiilor, pentru a putea continua procesul de modernizare a sistemului. În cadrul întâlnirilor, ANPDCA, Fundaţia World Vision România şi UNICEF au prezentat modele de intervenţie şi abordare integrată în comunitate, provocări dar şi posibile soluţii cu privire la protecţia copilului separat temporar sau definitiv de familie, victimă a oricărei forme de violenţă, precum şi provocările actuale de la nivel judeţean şi la nivelul Serviciilor Publice de Asistenţă Socială locale.
„Numai împreună, instituții de la nivel local, județean și central și organizații nonguvernamentale putem face ca viața copiilor noștri să fie mai bună. Existența politicilor publice, fără asumarea și aplicarea lor de către serviciile publice de asistență socială de la nivel local și județean, nu este suficientă pentru a avea garantat succesul în ceea ce privește bunăstarea copiilor.”, a declarat doamna Gabriela Coman, Președinte ANPDCA.

„Suntem onoraţi ca, în contextul în care violenţa împotriva copilului continuă să reprezinte o problemă naţională, care necesită implicarea permanentă a reprezentanţilor autorităţilor locale, Fundaţia World Vision România, în calitate de partener al ANPDCA, a putut contribui la organizarea acestor dezbateri regionale prin care ne dorim să identificăm împreună cele mai bune soluţii de eficientizare a activităţii din domeniul protecţiei copilului la nivel central, judeţean sau local.”, a afirmat Daniela Buzducea, Director Executiv al Fundaţiei World Vision România

În ultimii 25 de ani, România a făcut progrese în privinţa reducerii numărului de copii separaţi de familiile lor, aflaţi în sistemul de protecţie specială. Cu toate acestea, prea mulți copii ajung anual în centre de plasament, sunt separaţi de părinţii lor sau sunt victime ale abuzului, neglijării şi violenţei. Închiderea centrelor de plasament până în anul 2020 este o măsură prioritară a Strategiei naționale pentru protecția și promovarea drepturilor copilului pentru perioada 2014-2020, asumată prin actualul Program de Guvernare, iar reușita ei poate fi asigurată numai prin reducerea numărului de intrări în sistem.

Potrivit studiului realizat de Banca Mondiala, Romania, “Copiii din sistemul de protecţie a copilului”, realizat în 2016 (disponibil pe site-ul ANPDCA: www.copii.ro), principala cauză a instituţionalizării copiilor este sărăcia, urmată, într-un număr tot mai mare de cazuri de abuz, neglijare sau violenţă.

Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție
Constituită în baza prevederilor Hotărârii de Guvern nr. 299/2014 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie, ANPDCA funcţionează ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Muncii şi Justiției Sociale. Misiunea Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie (ANPDCA) este de a monitoriza respectarea drepturilor tuturor copiilor şi de a lua toate măsurile pentru a contribui la crearea unei societăţi demne pentru copii, implicând în acest proces autorităţile administraţiei publice locale şi centrale, societatea civilă, părinţii şi copiii.

World Vision România face parte din parteneriatul World Vision International, prezent în aproape 100 de ţări din întreaga lume. World Vision România este o fundație creştină care desfăşoară programe de intervenţie umanitară de urgenţă, dezvoltare şi advocacy, punând în centrul activităţii sale bunăstarea copilului. Fundația se concentrează asupra muncii cu copiii, familiile şi comunităţile, în scopul depăşirii sărăciei şi nedreptăţii. Inspirată de valorile creştine, fundaţia lucrează cu persoanele cele mai vulnerabile din lume, indiferent de religie, rasă, etnie sau gen. În 27 de ani de prezenţă în România, fundaţia a ajutat peste 500.000 de copii şi adulţi, în 400 de comunităţi din 8 judeţe. Mai multe detalii despre fundație: www.worldvision.ro, www.facebook.com/WorldVisionRomania




Ankara / Vlad Plahotniuc și Recep Erdogan au stabilit un nou nivel al cooperării turco-moldovene

Vlad Plahotniuc, președintele Partidului Democrat din Republica Moldova, a efectuat joi, 28 septembrie a.c., o vizită de lucru în Turcia. Președintele Partidului Democrat, a avut cu acest prilej o întrevedere cu președintele Recep Erdoğan, în cadrul căreia s-au discutat aspecte ce țin de cooperarea dintre Republica Moldova și Turcia. Discuția celor doi lideri s-a axat pe impulsionarea cooperării economice și creșterea investițiilor turce în Republica Moldova. Un aspect concret al cooperări turco-moldovene ar fi dezvoltarea subzonelor economice libere din Comrat și Ceadâr-Lunga informează redacția Chișinău – romaniabreakingnews.ro

Au mai fost aduse în discuție extinderea Acordului de comerț liber cu Turcia pe domeniul serviciilor, precum și despre deschiderea unui Serviciu economic al țării noastre în Ankara.

Vlad Plahotniuc și Recep Tayyip Erdoğan au discutat și despre deschiderea în Republica Moldova a unor centre culturale turce, dar și despre accesul cetățenilor moldoveni în Turcia în baza buletinelor de identitate, respectiv, a cetățenilor turci în Republica Moldova cu același document. Alte subiecte au vizat securitatea și stabilitatea în regiune, situația din UŢA Găgăuzia, cu accent pe faptul că Turcia încurajează cetățenii din această regiune să se integreze cât mai bine în procesele care au loc în Republica Moldova.




La Ankara, Putin și Erdogan au consolidat cooperarea în problema siriană. Relațiile ruso-turce mai întărite și mai apropiate

Încălzire spectaculoasă a relaţiilor între Moscova şi Ankara. Vizita de joi 28 spetembrie a.c., a președintelui rus Vladimir Putin la invitația omulogului turc, Recep  Erdogan are loc pe fondul unei reluări a relațiilor bilaterale din anul 2016, relații ce au precedat criza diplomatică provocată de distrugerea, în noiembrie 2015, a unui bombardier rus de către un avion de vânătoare turc la frontiera siriană. Turcia şi Rusia, susţin tabere opuse în Siria, dar şi-au lăsat divergenţele de o parte în ultimele luni şi au încercat să ajungă la o soluţie în această ţară devastată de război. Rusia și Iaranul sunt de partea regimului de la Damasc al preşedintelui Bashar al-Assad, pe cînd Ankara, susține partea rebelilor. Cu toate acestea, Moscova, Anjara și Theranul au semnat un acord în vederea desfăşurării împreună a unor forţe de menţinere a ordinii în zonă de dezescaladare din Idleb şi în „anumite părţi” ale regiunilor Lattakia, Hama şi Alep. Anunțul a fost dat pe 16 septembrie, la Astana.

În cadrul întâlnirii de  joi, de la Ankkra, liderii Rusiei și Turciei au convenit potricit AFP citat de romanibreakingnews.ro, să „intensifice eforturile în vederea operaţionalizării zonei de dezescaladare din Idleb”, o provincie rebelă în nord-vestul Siriei, a anunţat Erdogan. Întâlnirea a durat de trei ore, la palatul prezidenţial de la Ankara. Cei doi lideri au convenit să „aprofundeze coordonarea” cu scopul de a pune capăt conflictului Sirian, soldat cu sute de mii de morţi începând din 2011, a declarat Putin într-o conferinţă de presă comună cu Erdogan.

Preşedintele rus Vladimir Putin consideră că s-au întrunit condiţiile necesare în vederea încheierii războiului civil în Siria, relatează Reuters şi AFP. Liderul de la Kremlin a făcut această declaraţie joi seară, în urma unei întâlniri cu preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan la Ankara.  Rusia, Turcia şi Iranul cooperează în menţinerea unor „zone de dezescaladare” în Siria.

Cei doi preşedinţi au anunţat că vor să-şi consolideze cooperarea în vederea ajungerii la pace în Siria, pe fondul unei apropieri între Moscova şi Ankara, care îngrijorează Occidentul, relatează AFP.

 




Diaspora solicită președintelui Iohannis să ia atitudine faţă de derapajele CCR și să fie mai atent la nevoile lor

Mai multe organizaţii de români din diaspora s-au solidarizat cu cele 21 de ONG-uri şi grupuri civice care i-au solicitat preşedintelui Klaus Iohannis să ia atitudine faţă de derapajele CCR, să apere Justiţia şi lupta anticorupţie, potrivit unui comunicat trimis redacției pentru Diaspora a agenției de presă romaniabreakingnews.ro

Potrivit comunicatului, Grupurile Ştafeta Steagului Uniunii Europene, #Rezist Birmingham WMW, #Rezist Milano, România Aş We Want it – Milano, Italia, #Rezist Munchen, d-na Mihaela Moreanu – Torino, Italia şi Rezist Zurich susţin fără rezerve scrisoarea celor 21 de asociaţii din România adresată preşedintelui Klaus Iohannis pe teme legate de iniţiative al puterii actuale pe subiectele justiţie şi anticorupţie, publicată în presa centrală din România. Totodată, organizațiile în cauză îi solicită președintelui Klaus Iohannis să fie mai atent la nevoile lor.

„Îi solicităm preşedintelui Klaus Iohannis să susţină prin mijloacele care îi stau legal la dispoziţie reprezentarea adecvată a românilor din diaspora atât în cadrul procesului electoral, cât şi prin numărul de parlamentari ce reprezintă diaspora în Parlamentul României” se arată în comunicat.