,
Ziua Marinei Române aniversată într-o zonă cu o importantă strategică în prezența președintelui Klaus Iohannis
Unul dintre cele mai importante evenimente din viaţa marinarilor militari şi civili este Ziua Marinei Române, aniversată, pentru prima dată, cu mare fast, la Constanţa, la data de 15 august 1902. Încă de la începuturile desfăşurării acestui eveniment, marinarii au îmbinat elementele tradiţionale cu demonstraţii de forţă, prezentând publicului cel mai mare spectacol naval din ţară. Cu o lungime de 245 km a coastei maritime, România ocupă un loc important în cadrul țărilor riverane Mării Negre prin amploarea spațiului terestru cu ieșire la mare.
Forțele Navale Române reprezintă o categorie de arme ce face parte din Armata Română. Efectuează operațiuni îndeosebi în Marea Neagră și pe fluviul Dunărea. Mai sunt numite, în mod curent, Marina militară română. Denumirea oficială de „Forțele Navale Române” a fost dată de autoritățile Republicii Populare Romîne și păstrată după 1989. Până în 1948 s-a denumit Marina Regală Română iar înainte de 1880, Flotila Domnească.
La festivităţile prilejuite de Ziua Marinei, participă mii de oameni, au început la Constanta, unde a avut loc şi un exerciţiu demonstrativ al Forţelor Navale, la care participa 3.000 de militari, precum şi două avioane Typhoon ale Marii Britanii şi un avion de căutare şi cercetare submarin al SUA. La ceremonii asistă şi preşedintele Klaus Iohannis, ministrul Apărării, Adrian Tutuianu, oficiali militari, autorităţi centrale şi locale.
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat la Constanta, în debutul festivităţilor de Ziua Marinei, că România are nevoie de dotări moderne în apărare, deoarece un stat nu poate fi cu adevărat puternic dacă nu îşi poate garanta securitatea. Şeful statului a subliniat şi faptul că ceremonia de astăzi se desfăşoară într-o zonă cu o importantă strategică deosebită din punct de vedere militar, politic, economic, cultural şi social, cum este zona Mării Negre, iar datoria autorităţilor este de a transforma întregul potenţial al acestei regiuni în avantaje reale pentru România.
„În arealul Mării Negre ne confruntăm cu provocări de securitate din ce în ce mai complexe şi mai volatile, precum şi cu un grad sporit de impredictibilitate şi incertitudine. (…) România îşi asumă şi mai activ profilul de stat puternic şi de actor regional relevant. Suntem un pilon de stabilitate şi furnizor de securitate în regiune. Depunem eforturi consistente pentru ca rolul Mării Negre şi importanţa sa strategică să fie recunoscute la nivelul NATO şi al Uniunii Europene„, a afirmat şeful statului, potrivit News.ro.
Klaus Iohannis a vorbit şi despre alocarea a 2% din PIB pentru Apărare, dar şi despre viitoarele achiziţii ale MApN: „Un stat nu poate fi cu adevărat puternic dacă nu are capacitatea de a-şi proteja cetăţenii şi de a le asigura securitatea. Avem nevoie de o armată înzestrată şi pregătită să facă faţă cu succes provocărilor actuale, şi aceasta implică eforturi deosebite în ceea ce priveşte dotarea şi modernizarea. (…) România este un stat credibil şi predictibil, determinat să participe la asigurarea securităţii colective împreună cu aliaţii săi. Respectarea pe termen lung a acestui angajament va permite înzestrarea armatei cu tehnica modernă, de ultimă generaţie.”
Klaus Iohannis a adresat şi un mesaj militarilor, cărora le-a spus că eforturile şi sacrificiile lor sunt recunoscute de români, iar ei sunt preţuiţi. El a transmis, de asemenea, un mesaj şi marinarilor, despre care a spus că au una dintre cele mai dificile meserii, care îi poartă departe de ţară, familie şi prieteni:
„Dincolo de primejdiile acestei meserii, trăiţi bucurii pe care mulţi dintre noi nu le vom cunoaşte niciodată. Călătoriile dumneavoastră reprezintă o descoperire unică a vieţii, sub semnul unei relaţii aproape sacre cu marea. Când vă veţi regăsi pe oceane, departe de casă şi de cei dragi, amintiţi-vă că faceţi cinste României prin curajul şi dăruirea de care daţi dovadă. Sacrificiul dumneavoastră este recunoscut şi preţuit! Sunteţi întruchiparea profesionalismului, dedicării şi responsabilităţii.”
Mihai Sinescu / redactor-corespondent RBN Press – Constanța
,
Praznicul Adormirii Maicii Domnului, cea mai de seamă dintre sărbătorile Preasfintei Fecioare Maria
Adormirea Maicii Domnului, sarbatoare cunoscuta si sub numele de Sfânta Maria, are loc pe 15 august si este una dintre cele mai importante sarbatori pentru crestinii din întreaga lume. Pe data de 15 august, cu ocazia sărbătorii de Sfântă Maria Mare nu se spune „La mulţi ani” celor care poartă numele sfintei. Cei care poartă numele Sfintei Maria îşi vor serba onomastica pe 8 septembrie, de Sfântă Maria Mică, respectiv la Naşterea Maicii Domnului.
Praznicul Adormirii Maicii Domnului este cea mai de seamă dintre sărbătorile Preasfintei Fecioare Maria, Născătoarea de Dumnezeu. În Sfânta Scriptură nu aflăm nimic despre Adormirea Maicii Domnului. În schimb, cântările şi imnele de la Vecernia şi Utrenia sărbătorii ne vestesc adevărata tradiţie a Bisericii în această privinţă informează basilica.ro citat de romaniabreakingnews.ro
Când a binevoit Hristos, Dumnezeul nostru, să ia la Sine pe Maica Sa, atunci, cu trei zile mai înainte, a rânduit ca ea să cunoască printr-un Înger mutarea de pe pământ la viaţa cerească. Deci, înştiinţându-se Născătoarea de Dumnezeu despre aceasta, s-a bucurat mult şi s-a suit degrabă în Muntele Măslinilor, ca să se roage.
S-a întors apoi acasă şi a pregătit toate cele de îngropare, încredinţând pe cele de aproape ale ei că, mutându-se la ceruri, nu numai că nu le va uita, ci pe toată lumea o va cerceta şi o va ocroti. Ea a împărţit văduvelor sărace veşmintele sale, apoi, luându-şi iertare de la toţi şi aşezându-se pe pat, a făcut rugăciune pentru întărirea lumii şi pentru vieţuirea în pace.
Şi, binecuvântând pe toţi cei de faţă, şi-a dat sufletul în mâinile Fiului şi Dumnezeului ei. Multe vindecări s-au împărţit atunci tuturor celor bolnavi, prin binecuvântarea ei.
Şi s-a făcut atunci tunet mare şi au venit de la marginile lumii, ca pe nişte nori, toţi Apostolii lui Hristos la casa Maicii Domnului, din Ierusalim. Şi, începând Petru cântarea cea de îngropare, Apostolii au ridicat patul şi au însoţit la mormânt trupul cel primitor de Dumnezeu. Şi, sosind în satul Ghetsimani şi aşezând în mormânt trupul Maicii Domnului, Apostolii au zăbovit acolo încă trei zile, aşteptându-l pe Sfântul Apostol Toma, care, din rânduială dumnezeiască, lipsea.
Şi, sosind, Sfântul Apostol Toma s-a întristat, fiindcă nu se învrednicise a mai vedea chipul Maicii Domnului, ca şi ceilalţi Apostoli. Deci, cu hotărâre de obşte, s-a deschis mormântul pentru el. Şi, dacă s-a deschis, s-au minunat, că au aflat mormântul fără sfântul ei trup, fiind numai giulgiul lăsat, ca mângâiere şi mărturie neîndoielnică a mutării Născătoarei de Dumnezeu la ceruri cu trupul.
Aşadar, după credinţa Sfintei noastre Biserici, la Adormirea Maicii Domnului, trupul ei n-a cunoscut stricăciunea, care vine după moarte, nici n-a rămas în mormânt. Maica Domnului, cu trupul schimbat, viu şi preaslăvit, a fost mutată şi cu trupul la ceruri, ca o pârgă a întregii omeniri.
Dar, spre deosebire de Mântuitorul, ea a fost dusă la ceruri de Îngeri, nu prin puterea ei proprie, ci prin voinţa Fiului ei, Domnul nostru Iisus Hristos; iar acolo, în ceruri, se roagă de-a pururi pentru noi. Să avem, aşadar, mare încredere în ocrotirea ei, pentru că ea singură poate mijloci înaintea lui Dumnezeu cu îndrăznire de mamă.
Pentru rugăciunile Preacuratei Tale Maici, Hristoase Dumnezeule, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Amin.
,
România lider European
România se poate clasa pe primul loc, în Europa, la tranzitul de cereale, după ce Compania Națională Administrația Porturilor Maritime (CNAPM) Constanța S.A. a estimat pentru anul acesta realizarea unui volum de peste 23,4 milioane tone marfă operată din tranzitul de cereale. Această situație i-ar conferi celui mai important hub cerealier de la Marea Neagră (CNAPM), primul loc la nivel european pe acest segment specializat.
Nicolae Dan Tivilichi, directorul general al CNAPM Constanța, a declarat, pentru Agerpres, că se așteaptă ca, până la sfârșitul anului, prin terminalele specializate din Portul Constanța, să fie operate cu trei milioane de tone de cereale mai mult față de sezonul trecut și astfel hubul constănțean să-și mențină supremația la nivel european, obținută anul trecut, când a detronat pentru prima dată după mulți ani portul francez Rouen.
„Categoric vom deține pentru al doilea an consecutiv primul loc între porturile europene la exportul de cereale și estimăm că vom avea o creștere chiar de peste trei milioane de tone, dar acest deziderat este legat de autostrada fluvială Dunărea, de cât de bine sunt menținute adâncimile de navigație atât în sezonul secetos cât și pe parcursul întregului an, prin operațiuni de dragaj. Noi ne fondăm prognoza în domeniul operării cerealelor pe baza estimărilor de trafic transmise de cei mai importanți operatori specializați din Portul Constanța, care la rândul lor în multe cazuri sunt companii subsidiare ale marilor comercianți americani, chinezi și elvețieni ce acționează pe piața internațională de profil și anul acesta se pare că a fost din nou unul fast pentru agricultorii din zona geografică la care este racordată Portul Constanța”, a afirmat Tivilichi.
,
Eduard Şerban a cucerit medalia de aur la Campionatele Mondiale de judo pentru cadeţi de la Santiago de Chile
Eduard Serban (ROU) – Cadet European Cup 2017 (Photo © by Klaus Mueller. All rights reserved. Including image always credited to Klaus Mueller)
Sportivul român Eduard Şerban a cucerit medalia de aur la categoria 90 kg, sâmbătă, la Campionatele Mondiale de judo pentru cadeţi de la Santiago de Chile, informează Agerpres citat de romaniabreakingnews.ro
Şerban l-a învins în finală pe japonezul Kenshin Mori, prin ippon. În primul tur, românul a câştigat în faţa slovacului Denis Turac (ippon), în turul secund a trecut de mexicanul Geronimo Saucedo (ippon), în sferturi s-a impus în faţa italianului Enrico Bergamelli (ippon), pentru ca în semifinale să îl învingă pe canadianul Benjamin Kendrick (ippon). Adrian Şulcă s-a oprit în turul al doilea, învins de turcul Muhammed Koc, după ce trecuse de mongolul Munkh-Erdene Gantulga.
România a participat la competiţie cu cinci sportivi. La startul concursului s-au aliniat 428 de judoka din 64 de ţări, 230 la masculin şi 198 la feminin.
,
Triumful istoric de la Mărăşeşti, împreună cu victoriile de la Mărăşti şi Oituz, ne-au salvat fiinţa statală, ne-au redat demnitatea de a exista ca naţiune şi au renăscut speranţa în Marea Unire
Duminică seara, în discursul sau din cadrul ceremoniei de comemorare a Centenarului bătăliei de la Mărăşeşti, preşedintele Klaus Iohannis a afirmat, că, la un secol de la bătălia de la Mărăşeşti, România este un stat puternic, „un pilon de stabilitate în regiune”.
De peste 70 de ani, Europa trăieşte „cea mai lungă perioadă fără conflicte armate” a amintit Klaus Iohannis şi a apreciat ca acest lucru se datorează existenţei Uniunii Europene, din care România face parte de zece ani.
„Prin dramele şi prin totalitarismele care l-au marcat cu sânge, secolul XX ne arată că libertatea, democraţia şi pacea nu se obţin şi nu se păstrează fără un angajament constant şi continuu, al fiecărei generaţii, în favoarea valorilor umaniste pe care se fundamentează civilizaţia europeană. Trăim de peste 70 de ani cea mai lungă perioadă fără conflicte armate din istoria continentului nostru. Aceasta se datorează existenţei Uniunii Europene, un proiect din care, de zece ani, şi România face parte. Cea de-a doua jumătate a secolului XX ne arată că pacea poate fi menţinută doar prin integrarea europeană. Într-o perioadă în care valorile Uniunii Europene sunt atacate de populism şi demagogie, comemorarea Marelui Război aduce cel mai puternic argument în favoarea proiectului european: pacea!” – Klaus Iohannis
Președintele României a făcut un apel la o consolidare a construcţiei europene „pentru viitorul generaţiilor următoare”: „Vă chem, în cea mai profundă expresie a cinstirii trecutului, să ne unim energiile pentru a face din proiectul european o construcţie solidă pentru viitorul generaţiilor următoare. Vom asigura, astfel, consolidarea democraţiei, prosperităţii şi securităţii pe continentul nostru. Implicarea activă a României în acest proces, inclusiv prin elaborarea unui proiect de ţară, reprezintă şi un angajament concret pentru dezvoltarea şi progresul ţării noastre. Cea mai de preţ recunoştinţa pe care o putem exprima faţă de sacrificiul generaţiei Marii noastre Uniri este de a ne asuma, la rândul nostru, cu responsabilitate, construirea unei Românii puternice şi încrezătoare în parcursul său.”
„Triumful istoric de la Mărăşeşti, împreună cu victoriile de la Mărăşti şi Oituz, ne-au salvat fiinţa statală, ne-au redat demnitatea de a exista ca naţiune şi au renăscut speranţa în Marea Unire. (…) La un secol de atunci, România este un stat puternic, pe care aliaţii şi partenerii se pot baza, pilon de stabilitate şi securitate în această regiune. Iar acest lucru se datorează în mare măsură şi Armatei României”, a afirmat şeful statului, potrivit Agerpres.
,
152 de ani de la naşterea lui Iancu cavaler de FLONDOR, CAVALER AL DREPTĂŢII ŞI MORALITĂŢII, celebrați la Cernăuți
Astăzi se împlinesc 152 de ani de la naşterea lui Iancu cavaler de FLONDOR, decorat cu Marea Cruce a Ordinului Coroana României, personalitate politică care a jucat rolul hotărâtor în înfăptuirea Unirii Bucovinei cu Regatul Român (15/28 octombrie 1918), animatorul luptei naţionale în Bucovina, „liderul politic cu o mare demnitate umană şi un respect deosebit pentru principiile dreptăţii şi legalităţii” (Ştefan Purice), n-a făcut concesiune în activitatea politică nici compromisul cu minciuna în viaţa publică, rămânând până la urmă un cavaler al dreptăţii şi moralităţii.
Iancu Flondor celebrat la Cernauti
De ce am hotărât să-i sărbătorim ziua de naştere? În primul rând, aceasta e istoria noastră adevărată, pe care chiar dacă am dori, nu poate fi schimbată. Or, trăind într-o ţară democratică ce e pe cale de a face parte din marea familie europeană, respectă şi încurajează drepturile minorităţilor naţionale conlocuitoare, ne putem referi la cunoaşterea adevărului istoric. În al doilea rând, pentru că în nordul Bucovinei „bărbatul providenţial” al acestui ţinut n-are urmaşi direcţi, nepoţii îi sunt în Germania (nepoata Ioana (Mioana) după fratele Neagoe, căsătorită cu Radu Miclescu, descendent al altei familii de boieri români), rudele mai îndepărtate se află la Timişoara şi Bucureşti. În al treilea rând, ziarul „Zorile Bucovinei” şi Societatea Jurnaliştilor Români Independenţi din regiunea Cernăuţi, susţinute de alte societăţi naţional-culturale din nordul Bucovinei, o face tradiţional de câţiva ani, fără a face careva proiecte pentru bani din partea Ţării, fără a ne ridica la tribună şi a ne bate cu pumnul în piept că, iată, am făcut ceva extraordinar, ieşit din comun. Pur şi simplu, astfel ne dictează conştiinţa de români şi ştim că altcineva nu o va face. În sfârşit, suntem obligaţi, după 73 de ani să-i dăm dreptate profesorului cernăuţean Constantin Loghin, care scria încă în 1944: ”Cu Iancu Flondor s-a întâmplat un fenomen interesant: a intrat în legendă înainte de a fi intrat în istorie. Numele lui este foarte popular, cunoscut şi peste graniţele provinciei ca mare român ce şi-a câştigat merite deosebite pentru neamul românesc din Bucovina, ca acela care a fost factorul principal la votarea Unirii Bucovinei cu România, dar i se cunosc în amănunt faptele, pentru că până astăzi n-avem o istorie politică a Bucovinei, aşa că faptele lui Iancu Flondor zac uitate în paginile îngălbenite ale ziarelor timpului, sau mucegăiesc în arhivele Bucovinei”. Într-adevăr, numele acestei ilustre personalităţi este în prezent aproape uitat, căci tânăra generaţie nu-l cunoaşte pe acel ce exprima „conştiinţa Bucovinei”, cum scria prin anii ’30 ai secolului trecut Simion Mehedinţi, nici faptele lui, iar vârstnicii mai păstrează doar cu nostalgie numele celui care a fost Iancu Flondor, cavalerul dreptăţii şi moralităţii, care a intrat pentru totdeauna în istoria ţinutului nostru mioritic, ca un mare român, un mare bucovinean, rămânând o prezenţă vie în conştiinţa românilor din Bucovina.
În prezent, la Storojineţ, pe moşia flondorenilor, la fostul conac boieresc, se află actualul Parc dendrologic raional, unde sunt plantaţi copaci şi arbuşti aduşi din diverse ţări ale lumii. Doar serviciile divine de la Biserica „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” ne mai amintesc de marele bărbat al neamului, Iancu Flondor.
Ce-i drept, câţiva ani la rând, profesorul Mihai Pânzaru, preşedintele Asociaţiei Culturale „Iancu Flondor” din Rădăuţi, a organizat la mormântul din curtea Bisericii din Storojineţ-Maidan câteva manifestări de comemorare a ilustrului nostru înaintaş.
Viitorul luptător pentru victoria cauzei naţionale a românilor bucovineni, s-a născut la Storojineţ la 3 august 1865, fiind al patrulea din cei 7 copii ai boierului Gheorghe Flondor şi soţiei sale Isabela de Buchemthal. În Storojineţ a absolvit şcoala primară, la Cernăuţi a obţinut studii secundare (Liceul german) şi s-a înscris la Facultatea de Ştiinţe Juridice a Universităţii din Viena, pe care a absolvit-o în 1884, susţinându-şi acolo (1994) şi doctoratul în drept. Îl aştepta o strălucită carieră juridică, dar, după moartea tatălui său (1882), este nevoit să se întoarcă la conacul din Storojineţ pentru a avea grijă de averea familiei, pe care n-a precupeţit s-o cheltuiască pentru cauza salvării ţăranilor bucovineni (1919) de foamete după ruinele primului război mondial, în timpul căruia, în consecinţa unui incendiu, şi-a pierdut conacul şi întreg utilajul agricol, dar care a ajutat cu pâine din propria avere populaţiei bucovinene să supravieţuiască vicisitudinilor conflagraţiei. Fiind un urmaş al vechilor boieri, un adevărat latifundiar, Iancu Flondor înţelegea rolul ţărănimii, spunând: „Opinca e talpa ţării…Ţăranii noştri au săvârşit şi o altă faptă, şi mai mare, ei ne-au scăpat datinile, legea şi limba strămoşească. Numai ţăranilor, nicidecum boierilor şi domnilor, avem să le mulţumim, dacă ţara aceasta, după o stăpânire străină vitregă de peste 140 de ani se poate întoarce iar la mama ei”. Iancu Flondor s-a căsătorit la 11 februarie 1899 cu Elena de Zotta, o altă descendentă a familiei boiereşti, fiica lui Ioan cavaler de Zotta şi a soţiei sale Elena Hurmuzachi, avându-i naşi pe renumitul bărbat al neamului Eudoxiu baron de Hurmuzachi, deputat la Camera din Viena şi Elena Mavrocordat, născută de Flondor, fiind cununaţi la Biserica din Gogolina de preotul Constantin Voronca.
A intrat de tânăr în lupta pentru emanciparea naţională şi apărarea drepturilor românilor bucovineni, ca deputat în Dieta Bucovinei, şi n-a acceptat compromisuri nici cu regimul austriac, nici cu conducătorii României după 1918, când era ministru delegat la Cernăuţi al guvernului de la Bucureşti, nici cu fruntaşii politici români din Bucovina (Aurel Onciul, Ion Nistor), retrăgându-se întotdeauna la conacul său de la Storojineţ.
De altfel, chiar şi adversarii săi politici au fost nevoiţi să-i recunoască meritele de „mare român” şi ori de câte ori aveau nevoie, veneau la Storojineţ, rugându-l să le fie ”căpitan” şi să-i ducă „la izbândă”(Aurel Onciul în 1918), căci ştiau că poporul are un singur conducător – Iancu Flondor, în care aveau încredere şi speranţă că nu le va trăda „nădejdea”. Şi la 27 octombrie 1918, reprezentanţii românilor bucovineni, declarând adunarea Constituantă, au hotărât „unirea Bucovinei integrale cu celelalte ţări româneşti într-un stat naţional independent”, delegându-l pe aristocratul de la Storojineţ să-i ceară contelui Etzdorf, guvernatorul Bucovinei, predarea puterii, însă întâlnirea s-a încheiat fără răspuns, căci la răspunsul lui Etzdorf că va transmite hotărârea poporului românesc din Bucovina „la locul mai înaltu”, după cum scria mai târziu Nicolae Iorga, Flondor i-ar fi replicat cu fermitate: „locul cel mai înalt suntem noi”. Se pare că guvernatorul n-a uitat de această îndrăzneală a boierului şi puţin mai târziu, când a înţeles că trebuie să cedeze, a predat puterea lui Aurel Onciul, cu toate că aceste n-avea nici o împuternicire în această privinţă, şi ucrainenilor, cu care se înţelese A. Onciul. Iancu Flondor îl trimite pe Vasile Bodnărescu să se deplaseze la Iaşi, la regele Ferdinand, să-l roage să intre armata română în Bucovina, ceea ce s-a întâmplat la 8 noiembrie, când generalul Iacob Zadik, în fruntea Diviziei a 8-a, a trecut frontiera, iar la 11 noiembrie a intrat triumfal în Cernăuţi.
La Congresul General al Bucovinei din 28 noiembrie 1918 Iancu Flondor, în calitate de preşedinte al lui, citeşte, în Sala Sinodală a reşedinţei Mitropolitane din Cernăuţi, actualmente corpul central al Universităţii Naţionale „Iu. Fedkovyci”, unde s-a desfăşurat, moţiunea Unirii Bucovinei cu Regatul României, fiind felicitat printr-o telegramă de Ferdinand I. Un scurt timp după această dată istorică Flondor a fost ministru delegat al guvernului cu sediu la Cernăuţi. Însă peste câteva luni (aprilie 1919) a demisionat din guvernul Ion I. C. Brătianu, dezamăgit de moravurile şi luptele politice, abuzurile guvernanţilor, după cum declara ”atunci când ar trebui să facă jertfe de cinste” în faţa „afacerilor veroase”, făcute de colegul său de guvern, istoricul Ion Nistor, în defavoarea Bucovinei şi bucovinenilor, gruparea căruia l-a învinuit de dispariţia câtorva vagoane de făină de grâu ce au fost, cică, vândute la preţ mare la Câmpulung, retrăgându-se din nou, de astă dată definitiv, la conacul de la Storojineţ. Cu toate că n-a purtat nici o vină, Iancu Flondor le-a înlocuit gratuit cu făină de porumb din averea proprie.
Aici, la Storojineţ, a rămas până la ultima-i suflare (19 octombrie 1924) , fiind înmormântat în cripta familiei din curtea bisericuţei „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” din Storojineţ-Maidan, ctitorită de înaintaşii săi, având la căpătâi, după cum i-a fost dorinţa, o cruce de lemn. În timpul dezmăţului bolşevic mormântul i-a fost devastat şi profanat, crucea scoasă pe motiv că ar putea arde biserica de lemn. Abia în iarna anului 1991, din iniţiativa Societăţii „Arboroasa” (preşedinte Dumitru Covalciuc), la căpătâi i s-a pus din nou o cruce de lemn, iar în noiembrie acelaşi an a fost adusă, din judeţul Bihor, de o delegaţie condusă de Ioan Groza, preşedintele filialei judeţene a Asociaţiei Culturale „Pro Basarabia şi Bucovina”, o cruce de marmură albă şi un grilaj de fier forjat ce-i străjuiesc şi astăzi eternitatea.
(Din istoria românilor)
Pregătit de Felicia NICHITA-TOMA
preluare din Zorile Bucovinei
,
Emoție și nostalgie în „OCTAV”, lung-metrajul regizorului Serge Ioan Celebidachi
Filmul „Octav” al regizorului Serge Ioan Celebidachi, ce va rula în cinematografe începând cu 6 octombrie 2017, este inedit în peisajul cinematografic românesc prin îmbinarea dintre emoție și nostalgie.
Dincolo de o distribuție de excepție, cu Marcel Iureș în rol principal, acompaniat de actori precum Victor Rebengiuc, Andi Vasluianu, Lia Bugnar și mulți alții, filmul „Octav” reprezintă o declarație de celebrare a vieții și oferă o serie de imagini calde și poetice despre România.
Nostalgia personajului principal este construită din perspectiva onestei căutari de sine, care oferă cheia deslușirii unor sensuri profunde ale existenței.
„<Octav> ne poate ajuta să ne reamintim cine suntem cu adevărat și să ne facem curaj să ne explorăm trecutul, iar pentru cei mai norocoși dintre noi este o reafirmare a generozității infinite a vieții”, declară regizorul Serge Ioan Celebidachi.
Construcția regizorală a filmului încearcă pe cât posibil să mulțumească un vechi crez al regizorului Celebidachi, și anume acela de a căuta la infinit natura umană cu valențele și nuanțele ei.
Iar acest lucru se vede încă din teaserul filmului, care ne ajută să vizualizăm și ceea ce Blasco Giurato (Director de imagine) a declarat: „Pentru mine, filmul <Octav> reprezintă un miracol”.
Teaserul filmului „Octav” poate fi urmărit aici: https://youtu.be/33ERKW3Ot4Y
Serge Ioan Celebidachi a absolvit cu titlul Bachelor of Arts, specializarea Teatru și Dramă în cadrul Universității din Indiana (Bloomington, IN) și diploma de Masterat, specializarea Film , în cadrul London International Film School (UK).
Lung-metrajul „Octav” este o coproducție România — Marea Britanie, realizată cu sprijinul Centrului Național al Cinematografiei, iar producător este Adela Vrinceanu Celebidachi.
Mai multe detalii despre filmul „OCTAV” se găsesc și pe Pagina de Facebook: https://www.facebook.com/filmul.octav
Credit foto: Adi Marineci
Teaserul a fost creat de Good Hands.
,
ROMÂNII DE PRETUTINDENI ÎN PROGRAMA ȘCOLARĂ
Cu trei sau patru ani în urmă am participat la programul „Școala altfel”, vizitând o școală din sudul capitalei. Discuția viza românii din stânga Prutului , iar participanți erau elevii reuniți ai claselor a 9-a si a 10-a. Pentru început i-am întrebat ce este Basarabia. Nimeni nu știa si chicoteau încurcati. Într-un tîrziu , un băiat, unul singur a îndrăznit să ridice mâna si a spus : Basarabia este România. Luat prin surprindere l-am chestionat de unde știe acest lucru. Răspunsul sau a venit piezis si contondent ca o lama de cuțit : Așa scrie pe un perete lânga școala noastră. Cam la acest nivel se află cunoștințele noastre generale despre românii din lume. ( Realitatea este că informații despre Basarabia/R. Moldova apar mai des decât cele despre alte zone geografice cu minorități românești și ca atare mă asteptam ca elevii să știe mai mult despre spațiul transprutean. Ce s-ar fi întâmplat dacă întrebarea de început se referea la gorali , la timocenii sud-dunăreni sau la volohii din Poroșcova, Ucraina…)
Românii care ne înconjoară sunt în mare parte autohtoni, rămășițe ale evenimentelor istorice , mai vechi sau mai noi. Aceștia aparțin filonului lingvistic si cultural românesc, purtători firești ai tradițiilor comune. Alte comunități de români, raspândiți practic în toată lumea sunt colectivități de emigrație si migrație economică. Despre ei știm încă și mai puțin.
Articolul 7 din Constitutia României stabilește obligația de sprijin și întărirea legăturilor cu românii din afara frontierelor. Prevederi similare găsim și în legile fundamentale din Slovacia, Ungaria, Ucraina, Croația sau F.R.J. a Macedoniei, ca să menționez doar câteva țări. De asemenea le întâlnim și in legislația interna din : Federația Rusă, Austria, Bulgaria, Italia.
Din punctul nostru de vedere , o ameliorare a „stării” noastre de necunoaștere a existenței românilor de pretutindeni – la ruși este folosit termenul de „compatrioți”, iar Germania respectă anual o „Zi a unității germane” – se poate realiza atât sub aspect legislativ, cât si sub aspect educational-formativ.
1. Prevederile art. 7 din Constituție pot fi aprofundate prin completarea Legii nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni. „Intărirea legăturilor” cu românii de dincolo de granițe , la care face referire legiuitorul român , presupune , desigur, sprijin substanțial si necondiționat pentru colectivitățile din străinatate, dar în același timp implică un efort constant de informare – în esență un demers educațional – a cetătenilor din țara. De aici , necesitatea predării in școli a acestor aspecte. Acest lucru se poate realiza introducând un aliniat nou la art. 13 din Legea nr. 299/2007 , articol care stabilește atribuțiile Institutului „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni. Noul aliniat ar putea impune atribuția institutului de a elabora – in parteneriat cu celelalte organisme ministeriale, cu participarea specialiștilor și a ong-urilor de profil – a unui manual și o programă școlara dedicate românilor din afara României. O atare prevedere s-ar îmbina , in mod fericit , cu celelate atribuții ale institutului : realizarea de studii, analize, cercetari ( art. 13, alin. 2, lit. d ), conceperea de proiecte si programe educationale ( alin.2, lit. h ),editarea unor lucrări de referință ( alin.2, lit. i ).
Apreciem că aceasta completare legislativă este compatibilă cu principiile dreptului internațional contemporan ( în primul rând cu Declarația Adunării Generale O.N.U din 18 dec. 1992 ) , dar si euroconformă ( Convenția – Cadru pentru protecția minorităților naționale și/sau Raportul despre tratamentul preferențial al minorităților naționale de către statul înrudit – Comisia de la Veneția 19-20 oct. 2001 ).
2. Manualul ” Români de pretutindeni” ar trebui sa abordeze aspectele istorice ale locuirii acestor categorii de români in spațiile respective, unitatea lingvistică, culturală , dar si spirituală, prezentarea marilor personalități născute în mijlocul lor și contribuția pe care au avut-o la dezvoltarea poporului român ( mentionez , de pildă, bucovineanul Simion Florea Marian , aromânul Apostol Mărgărit sau transnistreanul Nichita Smochină…). Nu mai puțin, trebuie evidentiată continuitatea si rezilienta identitară a comunităților românești din exteriorul țării, adeseori supuse deznaționalizării si politicilor de „metisare” culturală promovate oficial în unele dintre statele gazdă. Din aceasta perspectivă putem privi indeplinirea acestor deziderate ca obligație legitima a României, patria istorică, etnică sau, dacă preferați, in calitatea sa de „kin state” sau „etat parent”.
Autor: Dr. Mihai NICOLAE – romaniabreakingnews.ro
,
România – Tigrul creşterii economice din Europa de Est s-a întors şi se află pe calea convergenţei către Europa Occidentală
România ocupă primul loc în rândul Pieţelor de Frontieră din întreaga lume, cu randamente ce depăşesc 40%, în dolari, de la începutul anului, se arată într-un comunicat de presă al Bursei de Valori Bucureşti (BVB) transmis, marţi, AGERPRES.
Locul al doilea este ocupat de Nigeria cu 39%, urmată pe al treilea de Kazahstan cu 35,6%. Locurile 4 şi 5 sunt deţinute de Argentina cu 35,1% şi de Estonia cu 33,4%.
‘Piaţa de capital din România profită de contextul macroeconomic pozitiv. Indicele BET Total Return (BET-TR), care include şi dividendele distribuite de cele mai tranzacţionate companii listate la Bursa de Valori Bucureşti, a crescut cu peste 40% în USD de la începutul acestui an şi, prin urmare, a înregistrat cea mai rapidă creştere din toate cele 23 de ţări din indicele MSCI Frontier Markets, arată o analiză Berenberg bazată pe datele Bloomberg’, se arată în comunicatul citat.
Potrivit BVB, rezultatul a fost posibil datorită dividendelor de două cifre distribuite de mai multe companii şi creşterii pieţei, indicele principal BET atingând cel mai înalt nivel din ultimii 9 ani.
‘Economia României doboară record după record. Tigrul creşterii economice din Europa de Est s-a întors şi se află pe calea convergenţei către Europa Occidentală în viitorul nu atât de îndepărtat pe fondul implementării unor reforme structurale importante în timpul crizei financiare globale, a intrărilor mari de fonduri europene, a investiţiilor străine directe şi a orientării pro-europene’, a declarat Carsten Hesse, EME Equity Strategist în cadrul Berenberg.
Strategul Berenberg a mai arătat că România are o mare şansă de a fi promovată de la statutul de Piaţă de Prontieră la cel de Piaţă Emergentă.
‘Acestă promovare va schimba complet piaţa de capital din România deoarece mult mai mulţi investitori internaţionali ar începe să investească în România aşa cum s-a întâmplat atunci când Qatar, Emiratele Arabe Unite sau Pakistan au fost promovate la statutul de pieţe emergente. Pentru a ajunge cât mai repede la acest statut şi pentru a creşte şansele de promovare, ar trebui să existe mai multe privatizări semnificative şi IPO-uri la Bursa de Valori Bucureşti, cum ar fi Hidroelectrica şi Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti, precum şi o reducere a deţinerilor statului în companii precum OMV Petrom, Romgaz sau Electrica pentru a majora free-float-ul’, a explicat Hesse.
La rândul său, Ludwik Sobolewski, CEO BVB, susţine că atunci când vine vorba despre cele mai dinamice pieţe de capital, România este locul, nu doar din Europa, ci şi din lume, în care vrei să fii dacă eşti un investitor care urmăreşte creşterea.
‘Piaţa locală de capital poate găzdui în acelaşi timp creşteri şi sume substanţiale de bani, şi nu doar în ceea ce priveşte acţiunile, ci şi în ceea ce priveţte obligaţiunile. În acelaşi timp vrem să atragem atenţia antreprenorilor pentru ca ei să nu rateze această oportunitate unică de finanţare prin piaţa de capital şi să dobândească astfel o nouă dimensiune a business-ului’, a afirmat Sobolewski.
,
Semnal! Românii din Cernăuți cer ajutor pentru „Palatul Cultural al Românilor din Cernăuți”. Fondul proprietății de stat din Ucraina anunță vinderea acestuia la licitație
Secția regională a Fondului proprietății de stat din Ucraina anunță vinderea la licitație a Palatului Cultural al Românilor din Cernăuți – clădire construită pe banii românilor. Clădire care este visul comunității românești din Cernăuți după ocupația sovietică din 1940 !
„Cerem ajutor ! Sunt mulți oameni bogați în România – sunt mulți oameni cu suflet – poate strigătul nostru de disperare va ajunge la inimile voastre !!! Cu multă speranță și respect din Cernăuți !!!” – își încheie apelul către frații din România Vasile Răut un membru marcant al comunității românești din Regiunea Cernăuți (Ucraina)
Situația a fost semnalată de un român din Cernăuți – Vasile Raut
Foto: Cladirea „Palatul Cultural al Românilor din Cernăuți” așa cum arăta în vrema interbelică – România Mare.
