ROMÂNIA BREAKING NEWS

Home 2017 iunie

iunie, 2017

,

Preşedintele Klaus Iohannis le-a cerut joi partidelor care au votat guvernul Mihai Tudose – PSD, ALDE şi UDMR – să înceteze „cu această ţopăială fiscal-bugetară”, după ce a acuzat coaliţia de guvernare că a „băgat ţara în criză” pentru că nu a „ştiut să guverneze”.
Şeful statului a subliniat, la Palatul Cotroceni, după ceremonia de depunere a jurământului de către membrii noului cabinet, că programul de guvernare „a fost schimbat în puncte sensibile” dar acum PSD şi ALDE nu vor mai putea „merge în faţa românilor cu argumentul că acest program a fost votat”.

„Dacă va fi sustenabil, nu ştiu, dar stimaţi PSD-isti, ALDE-isti, UDMR-isti, în numele românilor vă rog să încheiaţi cu această ţopăială fiscal-bugetară”, a spus Iohannis, în faţa guvernului, a şefului PSD, Liviu Dragnea, şi a liderului ALDE, Călin Popescu Tariceanu. Referinţa la UDMR pare legată de faptul că partidul minorităţii maghiare a votat în Parlament pentru învestirea guvernului Tudose.
Iată mai jos declaraţiile făcute de Klaus Iohannis:

Noi românii, şi dvs guvernul, avem marea nevoie de un succes guvernamental
Au trecut abia şase luni de când ne-am întâlnit aici pentru a înveşti un guvern PSD-ALDE după ce au fost câştigate alegerile parlamentare de această coaliţie
O formulă scurtă, foarte scurtă, care ar caracteriza aceste prime şase luni ar putea suna aşa: Aţi băgat ţara în criză fiindcă nu aţi ştiut să guvernaţi
Că a fost vină sau că este vina fostului prim-ministru – care nu s-a pus singur acolo, dar din păcate nu a ştiut să plece singur – sau a altcuiva, nu e o analiză pe care trebuie să o fac eu sau românii
Faptele rămân şi dovada că această formulă scurtă de concluzie e adevărată e chiar moţiunea de cenzură prin care aţi demis propriul guvern, şi asta e o noutate în spaţiul democratic european
Fostul guvern nu va rămâne în istorie pentru scurtimea mandatului, au fost alţii care au avut mandate mai scurte. Va rămâne în istorie pentru nefericita ordonanţă 13, iar coaliţia PSD-ALDE prin faptul că şi-a demis propriul guvern
Acum, după ce unii s-au străduit destul de mult să termine repede această criză, găsim coaliţia cu un nou guvern şi surprinzător cu un nou program de guvernare
Noi taxe se anunţă pentru români, noi impozite, după ce abia am promulgat legea prin care cresc salariile deja se anunţă contramăsuri
Programul de guvernare a fost schimbat în puncte sensibile
Nu veţi mai putea merge în faţa românilor cu argumentul că acest program a fost votat
În 6 luni schimbăm de la reduceri de taxe la reintroduceri, de la creşteri de salarii la taxa de solidaritate
Un astfel de comportament nu se încadrează în predictibilitate fiscal bugetară
Un astfel de comportament cu siguranţă induce dubii în mediul de afaceri
Dacă va fi sustenabil, nu ştiu, dar stimaţi PSD-isti, ALDE-isti, UDMR-isti, în numele românilor vă rog să încheiaţi cu această ţopăială fiscal bugetară
Taxa de solidaritate – Dl premier, fiţi solidari cu românii şi guvernaţi responsabil
Vă solicit să guvernaţi în aşa fel încât să ne încadrăm în marja de deficit de 3%
Vă solicit să guvernaţi în aşa fel încât românii să aibă garanţia că guvernul apară şi promovează statul de drept
Nu-mi doresc niciodată să mai avem sincope de tipul OUG 13
Vă rog să faceţi tot ce e necesar pentru a arăta partenerilor noştri din NATO, din UE, că suntem oameni serioşi, suntem o ţară serioasă, cu toate sincopele politice, şi că ştim să ne respectăm angajamentele
Dovediţi că ştiţi să respectăm angajamentul de 2% pentru apărare, dovediţi că suntem capabili să ţinem deficitul sub control, să avem în continuare creştere economică
Fie ca această a doua încercare de guvernare să aibă mai mult succes decât prima. Eu mi-o doresc, românii şi-o doresc şi pot doar să sper foarte tare ca şi dvs vă doriţi acelaşi lucru
În acest sens, încă o dată, succes

,

Un autocamion având la bord 13 militari din cadrul Batalionului 30 Vânători de Munte a fost implicat într-un accident de circulație joi, în jurul orei 21, în județul Argeș. Autocamionul, ultimul dintr-o coloană de patru vehicule militare care se deplasa dinspre Cincu spre Câmpulung, s-a răsturnat în afara carosabilului, în apropiere de localitatea Valea Urdei.Bilan’ul este tragic: Trei militari au murit, iar alți nouă au fost răniți.

Potrivit agerpres.ro, Ministrul Apărării Naționale, Adrian Țuțuianu, a declarat că doi dintre militarii răniți aflați în spitalul din Câmpulung vor fi transportați la Spitalul Militar din București cu elicopterul, pentru că „au leziuni mai grave”, însă viața nu le este pusă în pericol.

Ceilalți patru militari răniți internați la spitalul din Câmpulung vor fi transportați cu ambulanțele tot la Spitalul Militar din București.

Întrebat cum vor fi transportați răniții de la Câmpulung, ministrul Apărării a spus: „Patru cu ambulanțele, doi cu elicopter. Eu sunt chiar la Câmpulung. Toți vor merge la Spitalul Militar din București. Au leziuni mai grave cei doi pe care îi vor aduce cu elicopterul”.

Potrivit ministrului Apărării Naționale, niciunul dintre cei șase militari răniți internați la Câmpulung nu are viața pusă în pericol.

Ministrul Adrian Țuțuianu a mai anunțat că deja la locul accidentului au ajuns procurorii militari. Deocamdată nu se cunoaște cauza accidentului care a dus la decesul a trei militari și rănirea altor nouă.

Ministrul Sănătății, Florian Bodog, a anunțat, vineri, că trei militari aflați în camionul care s-a răsturnat într-o prăpastie în județul Argeș au murit, ultimii doi fiind scoși dintre fiare după aproximativ patru ore de la accident.

 

Potrivit ProTV.ro, șoferul camionului în care se aflau cei 13 vânători de munte a pierdut controlul volanului în această curbă periculoasă. Vehiculul militar a rupt parapetul de beton şi a căzut în gol.

Martor: „Am auzit trosnind şi o bubuitură puternică şi ţipete după aia. N-am apucat să dau primul ajutor nimic, că după aia a venit poliţia. Au fost mai multe maşini de armată şi ei s-au ajutat între ei şi s-au scos câţiva de acolo.”

Doi militari care au rămas încarceraţi în cabină şi încă unul care a fost aruncat la câteva zeci de metri distanţă au decedat.

La plecarea în misiune, camionul se afla într-o stare tehnică bună, susţin reprezentanţii Batalionului 30 „Vânătorii de Munte”, care au demarat acum o anchetă. Cei trei militari decedaţi aveau 32 de ani, 38 de ani şi 40 de ani, iar doi dintre ei fuseseră în misiuni în Afganistan.

Procurorii Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti au deschis un dosar penal.

Dimineaţă a început cu ceremonii religioase de comemorare în toate garnizoanele din ţară. Colegii celor trei militari care au pierit în accident au fost cu sufletul alături de rudele acestora, atât de greu încercate de soartă. Medicii legişti urmează să finalizeze autopsiile, iar familiile vor putea lua acasă trupurile neînsufleţite. Pe de altă parte cei 9 răniţi sunt monitorizaţi cu maximă atenţie în cele 3 spitale militare din Bucureşti, Braşov şi Piteşti.

Batalionul 30 vânători de munte şi-a omagiat vineri dimineaţă camarazii de arme care au murit în accident. Soldaţii au prezentat onorul, iar în curtea unităţii militare a răsunat imnul naţional.
Cu capetele descoperite şi privirile aţintite în pământ, militarii au păstrat apoi un moment de reculegere. S-au gândit la bravii lor colegi, care au supravieţuit misiunilor din Afganistan şi au sfârşit tragic, într-un accident de circulaţie, pe culoarul Rucăr Bran.

Caporalul Petre Cristian Toader, era cel mai tânăr dintre ei. Avea doar 32 de ani, şi era deja un veteran în teatrul de operații din Afganistan. Lucra în cadrul armatei din 2008 era căsătorit şi avea şi un copil. Alături de el a luptat în Afganistan în două misiuni importante şi Plutonier-major Mihai Ionuț Toma în vârstă de 38 de ani, angajat al armatei din 2002. Cel mai în vârstă dintre cei ucişi a fost Caporalul George-Emilian Catană. Avea 40 de ani, era căsătorit şi avea şi el un copil care va creşte de acum fără tată.
În timp ce unii îşi plâng morţii, alţii se roagă pentru sănătatea celor răniţi. În total 9 militari au ajuns pe paturile spitalelor militare. 6 dintre ei sunt internaţi în Bucureşti şi au fost aduşi la ora dimineaţa cu un elicopter şi mai multe ambulanţele.

Dr Mariana Jinga, directorul medical al spitalului Militar: „Au fost investigaţi de echipa multidisciplinară, politraumatism, s-au internat 3 la chirurgie toracică, fracturi costale şi de stern car enu sunt severe, sunt în stare bună sunt monitorizaţi. Alţi 2 cu traumatism cranio cerebral şi vertebro medular, nu sunt severe nu au deficite motorii, nu au nevoie de intervenţii chirurgicale. Altul s-a internat la ortopedie cu fracturi de oase lungi, în această dimineaţă s-a intervenit chirurgical, totul a decurs bine şi deja pacientul e în stare bună.”
Pe lângă rude, la spitalul militar din Bucureşti a venit să se intereseze de starea militarilor şi noul ministru al Apărării Adrian Tutuianu. Acesta susţine că va lua măsuri ca astfel de tragedii să nu se mai întâmple.

Ministrul Apărării, despre declaraţiile lui Carmen Dan privind frânele stricate: Aştept să se pronunţe procurorii militari
Ministrul Apărării, Adrian Tutuianu, a declarat, răspunzând unei întrebări despre declaraţia ministrului de Interne, Carmen Dan, potrivit căreia accidentul din Argeş s-ar fi produs din cauza frânelor stricate, că el aşteaptă” să se pronunţe procurorii militari”.
Întrebat dacă accidentul din judeţul Argeş în care a fost implicat un camion în care se aflau 13 militari, trei dintre aceştia pierzându-şi viaţa, s-a produs din cauza frânelor camionului care s-au stricat, aşa cum a declarat ministrul Carmen Dan, Tutuianu a spus că procurorii militari fac o anchetă în acest caz.

” Aseară a fost sesizat Parchetul Militar, s-au deplasat procurorii la locul incidentului. La Institutul de Medicină Legală din Piteşti au fost duşi cei trei decedaţi pentru autopsie. Concluziile privind cauzele şi împrejurările în care s-a produs accidentul vor fi aduse la cunoştinţă publică atunci când vor exista date concrete”, a spus ministrul Apărării.

El a precizat, la insistenţele jurnaliştilor, că aşteaptă” să se pronunţe procurorii militari” în acest caz şi că nu poate face alte declaraţii.
” Când vom avea concluziile de la procurorii militari, o să vă informăm cu privire la cauzele producerii accidentului”, a adăugat ministrul.
De asemenea, întrebat dacă a plecat din Bucureşti spre locul accidentului împreună cu Mircea Dusă şi Raed Arafat, Tutuianu a răspuns afirmativ.
” Am plecat cu un elicopter militar, am fost însoţiţi de un al doilea elicopter cu facilităţi sanitare, care i-a şi adus pe doi care erau în stare mai gravă”, a spus el.

Premierul Mihai Tudose s-a declarat nemulţumit joi seara de modul în care Raed Arafat a gestionat situaţia şi de faptul că acesta a ajuns cu întârziere în Argeş, iar Tutuianu a reuşit să se deplaseze mai repede.
” Supărarea premierului venea de la lipsa de mijloace şi făcea referire la elicoptere care să permită intervenţia la locul accidentului pe timpul nopţii”, a precizat Tutuianu, menţionând că un elicopter ar fi permis o intervenţie mai rapidă.
El a mai spus că există un program pentru achiziţia de camioane noi pentru armată cu începere din acest an.

Unul dintre cei şase răniţi în accidentul din Argeş adus la Bucureşti a fost operat

Conform directorului medical adjunct al Spitalului Militar Central, medicul Mariana Jinga, militarul operat a fost internat la Secţia Ortopedie, având fracturi de oase lungi. El a fost supus vineri dimineaţă unei intervenţii chirurgicale.
Alţi doi militari răniţi în accident sunt internaţi la Secţia de Chirurgie toracică, starea lor fiind bună.

Încă doi dintre cei aflaţi la Spitalul Militar Central prezintă traumatisme cranio cerebrale şi vertebro medulare, dar acestea nu sunt severe şi nu provoacă deficienţe motorii.

Mihai Tudose: Răniţii, duşi cu elicopter de transport, nu cu unul dedicat operaţiunilor de căutare-salvare pe timp de noapte

Premierul Mihai Tudose a insistat vineri, că nu avem elicoptere SMURD pentru intervenţii de noapte, în condiţiile în care militarii răniţi în accidentul din Argeş au fost transportaţi la spitale cu un elicopter de transport nu cu unul de căutare-salvare pe timp de noapte, ceea ce reprezintă un alt segment de dotare.
El a reluat afirmaţia făcută joi noaptea, conform căreia este inadmisibil să nu poată fi făcute zboruri pe timp de noapte cu elicopterul SMURD. „Din păcate, nu înţeleg de ce după 27 de ani nu putem efectua zbor pe timp de noapte, mâine vom verifica. Este impardonabil pentru o ţară în anul 2017”, a spus Tudose la puţin timp după ce un vehicul militar s-a prăbuşit într-o râpă în judeţul Argeş, trei militari pierzându-şi viaţa, iar alţi 9 fiind răniţi.
Întrebat vineri dimineaţă a cui va fi responsabilitatea în cazul în care se va dovedi că vehiculul în care se aflau militarii a avut probleme la sistemul de frânare, prim-ministrul a spus că trebuie să aşteptăm expertiza tehnică.
„Aşteptăm expertiza tehnică, nu ne pronunţăm înainte, că înţeleg că unii ştiau de azi-noapte ce s-a întâmplat”, a răspuns prim-ministrul la Antena 3.
Chestionat în continuare de ce a fost necesară prezenţa miniştrilor la locul accidentului, Tudose a spus că „pentru o mai bună coordonare”.
” Pentru o mai bună coordonare şi atunci s-a luat decizia ca o parte din membrii Cabinetului să se deplaseze acolo. Domnul ministru Bodog a asigurat din Bucureşti coordonarea pe linie de servicii medicale, doamna ministru de Interne, Carmen Dan, la minister”, a explicat prim-ministrul.
De asemenea, întrebat dacă există un elicopter care putea să zboare noaptea, Mihai Tudose a susţinut că „sunt elicoptere care zboară noaptea, dar sunt de transport”, el insistând asupra faptului că nu avem elicoptere SMURD pentru intervenţii de noapte.
„Acei militari au fost transportaţi cu un elicopter, azi-noapte, până la ora 3.00 – 3 şi ceva noaptea. Acela e un elicopter de transport, eu nu am vorbit de elicoptere de transport, vorbim de elicoptere dedicate operaţiunilor de căutare şi salvare şi descarcerare pe timp de noapte, care reprezintă cu totul şi cu totul alt segment de dotare”, a completat premierul.

Iohannis, condoleanţe pentru familii
Preşedintele Klaus Iohannis a transmis, vineri, un mesaj de condoleanţe familiilor celor trei militari decedaţi în accidentul din Argeş şi urează însănătoşire grabnică răniţilor. Şeful statului afirmă că Armata este şi va continua să fie o „instituţie fundamentală”, care merită recunoştinţa românilor.
„Îmi exprim întreaga compasiune pentru pierderea vieţii celor trei militari, vânători de munte, care participau la activităţi de pregătire profesională şi pentru rănirea altor nouă, într-un accident de circulaţie din judeţul Argeş. Armata este şi va continua să fie o instituţie fundamentală a naţiunii noastre, care merită recunoştinţa şi preţuirea tuturor românilor”, afirmă preşedintele.
„Condoleanţe familiilor îndoliate şi însănătoşire grabnică tuturor celor răniţi!”, se arată în mesajul său.

,

Actualizare înregistrare video (Full HD) /30.06.2017

Video: Dezvăluiri Incredibile la Conferința „Tricolorul și Imnul Național în Istoria Românilor”

Centrul Cultural al Ministerului Afacerilor Interne, Muzeul Național al Pompierilor și Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina, au organizat luni, 26 iunie 2017, la ora 13.30,  conferința „TRICOLORUL ȘI IMNUL NAȚIONAL ÎN ISTORIA ROMÂNILOR”. Au participă Conf. univ. dr. Gheorghe D. ISCRU, Prof. univ. dr. Aurel V. DAVID, Dr. Constantin CORNEANU și Marian CLENCIU, președintele Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina. Conferința s-a desfășura la sediul Muzeului Național al Pompierilor din Bulevardul Ferdinand nr. 33, Sector 2, București

romaniabreakingnews.ro

,

DECLARAȚIE DE PRESĂ Deputatul Constantin Codreanu (foto): ‘Istroromânii trebuie salvați! Înfrățirea localităților istroromâne Șușnevița și Jeiăni din Croația cu localități din România ar putea resuscita comunitatea istroromână’

Deputatul PMP Constantin Codreanu, președinte al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării, a susținut marți, 20 iunie, o declarație politică în ședința de plen a Camerei Deputaților cu privire la istroromânii din Croația, o comunitate istorică de circa 1 500 de persoane aflată în cea mai mare dificultate culturală, întrucât doar aproximativ 300 dintre membrii ei mai vorbesc dialectul istoric istroromân.

În 1992, UNESCO a inclus dialectul istroromân în Cartea Roșie a limbilor în pericol (UNESCO Red book on endangered languages), amintind că este grav periclitat, iar la 27 august 2007 Ministerul croat al culturii a inclus graiurile istroromâne, numite valah și jeiănesc, în Lista bunurilor culturale nemateriale protejate.

‘Singurul act legislativ românesc care face referire la istroromâni este Legea 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni. Nu există administrație, învățământ, presă sau biserici în acest dialect istoric al limbii române comune în ultimele două localități din regiunea Istria, în care ei mai sunt majoritari: Jeiăni și Șușnevița’, a transmis deputatul PMP Constantin Codreanu.

În declarația politică susținută, acesta a mai precizat: ‘Acum 121 de ani, Teodor T. Burada publica o listă de 114 localități sau cătune populate altădată de istroromâni care își pierduseră în secolul XIX limba maternă, dar mai păstrau un șir de caracteristici etnice românești. În prima jumătate a secolului XX, România a făcut primele eforturi de susținere a acestei minorități înrudite, iar primul istroromân bursier al țării noastre, Andrei Glavina, supranumit Apostolul istroromânilor, a reușit organizarea la Șușnevița, între 1921 și 1925, a școlii ‘Împăratul Traian’, cu predarea în dialectul istroromân și în româna literară. Astăzi, dialectul istroromân se află la o răspântie: sau se va stinge definitiv, sau va resuscita, cum au resuscitat, bunăoară, nu fără efort, ebraica sau limbile celtice manx și cornică din Marea Britanie’.

‘Statul Român a finanțat generos refacerea școlii din Șușnevița, inaugurată la 8 noiembrie 2016. Acest lucru, însă, nu este suficient. Este nevoie ca elevii acestei școli să aibă abecedare și manuale în dialectul istroromân, dar și în româna literară, să fie instruiți de învățători și profesori care să fi urmat cursuri de pregătire în România, să poată vizita țara noastră în cadrul unor proiecte educațional-culturale. De asemenea, le-am putea da o mână de ajutor celor două localități istroromâne din Croația pentru a se înfrăți cu localități din România. O cooperare exemplară cu statul croat și organismele europene se impune’, a mai precizat președintele Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării.

Constantin Codreanu s-a adresat direct factorilor din România care ar putea interveni pentru salvarea confraților istroromâni: ‘Fac un apel stăruitor către Guvernul României și, în special, către Ministerul Românilor de Pretutindeni, Institutul Cultural Român și Institutul Limbii Române, dar și către Arhidieceza Romano-catolică de București, să trateze cu prioritate problematică istroromână și să intervină în sprijinul minorității istroromâne înrudite aflate în dificultate culturală extremă și amenințată grav cu dispariția. Istroromânii trebuie salvați!’

DEPUTAT,

Constantin CODREANU

,

Partidul Democrat din Republica Moldova a depus în Parlament un proiect de lege privind combaterea propagandei ruse. Proiectul presupune interzicerea emisiunilor informative prin care se face propagandă. Acest proiect implică faptul că va fi permisă emiterea programelor analitice, a știrilor și emisiunilor cu caracter militar doar despre țările membre ale UE, SUA, Canada și alte state care au semnat Convenția Europeană pentru televiziune transfrontalieră.

„Este nevoie de a elimina propaganda transmisă în R. Moldova de diferite grupuri din afară. Republica Moldova este vulnerabilă la campanii mediatice din exterior. Suntem în situaţia când avem mai mult conţinut informaţional provenit din afara ţării decât autohton. Cel mai mult provin din Rusia. Are elemente de defăimare la adresa ţării noastre, dar şi la adresa partenerilor noştri de dezvoltare. Sunt multe informaţii false. Evident că o astfel de decizie conţine şi elemente subiective determinate de contextul geopolitic, dar trebuie să ne protejăm cetăţenii eliminând propaganda străină aşa cum a făcut Ucraina, care este într-o situaţie mai dificilă decât noi, dar a luat decizii mult mai radicale”, a declarat Vlad Plahotniuc.

Reacția MAE al Federației Ruse:

„Interzicerea programelor ruseşti în Republica Moldova e o blocadă informaţională”

Plahotniuc a mai spus că autorii acestei iniţiative sunt pregătiţi să-şi asume consecinţele politice care ar putea urma. Preşedintele PD a explicat ca proiectul nu va închide posturi de televiziune retransmise în Republica Moldova, ci vor fi interzise emisiunile cu caracter informativ prin care se face propagandă.

„Prevede doar eliminarea programelor informative prin care se desfăşoară această propaganda. Se vor păstra programele distractive şi de agrement. Singurele programe unde vor avea loc modificări sunt cele care au un conţinut informativ. Vom avea dezbateri în Parlament pe marginea acestei iniţiative şi sperăm să fie cât mai constructive. Rolul să fie securizat spaţiul autohton”.

În fond, proiectul presupune că va fi permisă emiterea programelor analitice, ştirilor, şi emisiunilor cu caracter militar doar cu referire la ţările membre UE, SUA, Canada şi alte state care au semnat Convenţia europeană pentru televiziune transfrontalieră, anunţă Adrian Candu, preşedintele Parlamentului de la Chişinău. Candu mai spune că posturile care nu se vor conforma vor fi penalizate cu amenzi foarte mari, până la retragerea licenţei de activitate.

Deschide.md aminteşte că Partidul Democrat şi-a anunţat intenţia de a înregistra un proiect de lege privind combaterea propagandei ruse pe data de 23 mai, imediat după revenirea lui Vlad Plahotniuc din Statele Unite.

Vice ministrul Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse, Grigori Karasin, a calificat înregistrarea în Parlamentul de la Chişinău a proiectului de lege privind interzicerea retransmiterii programelor informative ruseşti drept o blocadă informaţională a propriului popor, relatează de asemenea Deschide.md.

„Acest fapt provoacă un sentiment de regret deoarece este vorba, în esenţă, despre o blocadă informaţională a propriului popor”, a declarat Karasin pentru RIA Novosti.

,

Numărul de migranţi ilegali interceptaţi pe teritoriul României este un fenomen în creşterea care necesită maximă atenţie.  Situația reprezintă un semnal de alaramă tras de purtătoarea de cuvânt a agenţiei europene pentru apărarea graniţelor FRONTEX într-o declaraţie pentru News.ro.

„Nu aş vorbi de un curent, este puţin cam devreme, dar suntem la curent cu incidenţele care au loc. Nu putem vorbi de o tendinţă, dar este nevoie de atenţie”, a subliniat purtătoarea de cuvânt al FRONTEX, Ewa Moncure.

„Migranţii care se află în Grecia încearcă să plece în alte părţi şi caută diferite rute. Una dintre ele a fost Serbia, către Ungaria. În prezent este mai greu să treacă în Republica Macedonia, dar dacă reuşesc, încearcă să meargă pe diverse căi. Cei care ajung în Grecia mai pot încerca prin Bulgaria şi România”, a mai explicat oficialul.

Numărul migranţilor ilegali prinşi în timp ce încercau să treacă fraudulos vămile din Arad şi Bihor s-a triplat în primele cinci luni ale acestui an comparativ cu aceeaşi perioadă din 2016, cei mai mulţi fiind irakieni, potrivit unei statistici prezentate, miercuri, de către şeful Inspectoratului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Oradea, chestorul de poliţie Marin Bondar. Acesta a mai precizat că,  anul trecut Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră Oradea a identificat în primele cinci luni 240 de persoane care au încercat să treacă fraudulos frontieră, în timp ce în primele cinci luni din 2017 numărul acestora a ajuns la 716 persoane.

romaniabreakingnews.ro

 

,

Potrivit flux24 desemnarea lui Mihai Tudose la cârma guvernului, continuă să facă valuri, în condițiile în care ministrul de până acum al Economiei nu prea are competențe vizibile în niciun domeniu, fie ele teoretice ori demonstrate practic. Și totuși, dacă ar fi să-l etichetăm într-un fel pe Tudose, am putea să-i spunem un om al războiului, cu sau fără bătăile în lemn de rigoare. Ceea ce, dacă ținem cont și de conjunctura externă, ar putea explica ciudata lui ascensiune. În plus, lucruri misterioase se întâmplă și pe plan intern, după cum vom arăta mai jos.

Să o luăm metodic.

MihaiTudose

Mihai Tudose

Despre Mihai Tudose, un politician mai degrabă discret, nu se știu prea multe lucruri în afara (ne) realizărilor ca parlamentar de Brăila, din 2000 încoace, ori ca ministru al Economiei, de două ori.
O enigmă o reprezintă și CV-ul lui: nu se știe ce a învârtit între terminarea liceului, în 1985, și începerea facultății, în 1991.
”Săpând” pe la foști colegi din PSD Brăila, cu mare dificultate am aflat o singură informație: aceea că noul premier și-a amînat patru ani armata, după liceu, astfel că revoluția l-a prins în straie militare. Posibil să fi fost chestiuni medicale, posibil să fi fost chestiuni sportive (a practicat șahul), nu e limpede.

Cert e că studiile urmate în ritm tot mai accelerat după un start întârziat l-au consacrat ca specialist în servicii secrete sau, și mai corect spus, în arta războiului.

A trecut prin Universitatea Națională de Apărare “Carol I” – Departamentul de management militar, prin Academia Națională de Informații “Mihai Viteazul”, a luat un doctorat în domeniul Ştiinţe Militare şi Informaţii, s-a specializat în “Analiza şi rezolvarea conflictelor armate” la Georgetown University, SUA ori la Centrul European Marshall pentru Studii de Securitate Naţională – Garmisch, Germania etc.

Singura sa inițiativă legislativă personală, ca parlamentar, a fost, în 2008, propunerea de modificare a regimului armelor și munițiilor. Tudose dorea ca ciobanii și văcarii, spre exemplu, să capete dreptul de a purta arme cu glonț, ca să se apere eficient de infractori, nu ca fraierul ăla din Miorița. Propunerea i-a fost respinsă, așa că bacii au rămas la nivel de bâte.

În 2012, i-a apărut o carte cu titlu fioros: ”Război, cunoaștere, adevăr”. Scrisă de civilul Tudose în colaborare cu doi generali de mare calibru, Constantin Degeratu și Ghe.Văduva.

Denumirile capitolelor sunt în măsură să dea frisoane:

Gânduri despre războiul modern. Modernitatea războiului, Regenerarea războiului modern, Pre-definiţie pentru un război încă neidentificat şi neredefinit, Războiul şi conflictul armat. Detronarea războiului, Războaiele din noua generaţie, O posibilă tipologie a noilor războaie, Noile generaţii – a patra şi a cincea – ale războiului, Câteva posibile principii ale noului război, Războiul antirăzboi, Există oare o filosofie a războiului, Filosofia valorilor şi conflictualitatea lumii. Axiologia războiului, Criza, conflictul, războiul şi efectul de reţea, Cunoaşterea spaţiului cyberstrategic al războiului și tot așa.

De remarcat că, în carte, Tudose trădează o mare admirație pentru Germania:

”Germania este efectiv motorul economic al Uniunii Europene şi, într-un fel, chiar dacă nu deţine arma nucleară, cea mai puternică ţară din Europa” sau ”Germania şi Japonia – au reuşit nu doar să se reabiliteze în urma înfrângerii dezastruoase suferite, ci şi să iasă rapid din efectele dezastrului şi să dea o nouă lecţie lumii de rezistenţă, organizare, de cultură a progresului şi gestionare a conflictualităţii” scria premierul de azi.

Una peste alta, Tudose pare foarte instruit în materie de conflicte militare.

Cu ce l-ar ajuta asta în noua activitate din fruntea guvernului?

Ne e și frică să ne punem întrebarea, mai ales după misteriosul eveniment petrecut ieri.

Mai precis, după nominalizarea sa la șefia guvernului, brusc, ministerul Apărării își aduce aminte că peste vară vor urma evenimente de maximă importanță, fix în vacanța parlamentului.
Drept pentru care, aseară, MApN înaintează Camerei Deputaților, în regim de urgență, solicitarea de a include în Legea de abilitare a guvernului să emită ordonanțe pe durata verii, un capitol special dedicat Apărării, care lipsea din proiectul inițial al legii.

Proiect care tocmai fusese adoptat ieri, la Senat.

În noua formă, ratificată azi de Camera Deputaților, guvernul Tudose va putea emite ordonanțe peste vară care să modifice acorduri ale țării noastre de cooperare militară, să amendeze legislația privind participarea militarilor români la misiuni și operațiuni în afara granițelor noastre, dar și desfășurarea unor operațiuni ale unor forțe armate străine pe teritoriul României, ca și tranzitul acestora pe același teritoriu. De asemenea, se dorește trimiterea de ofițeri români la specializare în instituții militare externe precum și modificarea OUG 26/2012 privind unele măsuri de reducere a cheltuielilor publice, ordonanță care reglementează, între altele, în sens limitativ, deplasările delegațiilor oficiale românești peste hotare.

De aici se nasc întrebări serioase:

Ce anume s-a întâmplat în ultimele zile de a fost nevoie să se ceară extinderea competențelor guvernului în domeniul militar exact în ultima clipă dinaintea adoptării legii de abilitare?
La ce mișcări de trupe străine și operațiuni militare românești peste hotare se așteaptă România peste vară, în condițiile în care despre exercițiile NATO programate în săptămânile care vin se știa de luni și luni de zile?
Ce fel de noi acorduri de cooperare militară ar putea semna România peste vară și de ce?
De ce ar fi nevoie trimiterea de ofițeri la specializare externă prin ordonanță, ce anume presează respectiva instruire?
De ce se vrea modificarea OUG 26, cumva s-ar putea să fie nevoie ca delegații masive ale MapN să plece peste hotare în regim de urgență?

Dacă mai luăm în calcul ce scriam ieri, anume contractul semnat pe 14 iunie între o firmă românească și una germană pentru producerea de transportoare blindate ori anunțul lui Iohannis de vineri, după consiliul de la Bruxelles, privind necesitatea relansării urgente a industriei de apărare, desemnarea unui ”om al războiului” în fruntea guvernului parcă nu mai e chiar așa de neînțeles.    COMENTARIU DE BOGDAN TIBERIU IACOB (PRELUARE INPOLITICS)

romaniabreakingnews.ro

 

,

Președintele moldovean Igor Dodon a abrogat marți proiectul Strategiei Securității Naționale a R. Moldova, aprobată pe timpul mandatului lui Nicolae Timofti.

Într-o postare pe Facebook, Dodon și-a motivat decizia prin faptul că documentul „nu mai corespunde schimbărilor substanțiale care au avut loc în mediul național, regional și internațional”, relatează Agora.md

Proiectul Strategiei Securității Naționale a fost aprobat în iunie 2016, de către Consiliul Suprem de Securitate. Documentul fusese elaborat cu ajutorul experților NATO și numea România şi Statele Unite drept principalii parteneri în domeniul apărării. Președintele Dodon cere acum elaborarea unei noi strategii care „să corespundă intereselor naționale, statutului de neutralitate, consolidării statalității și modernizării țării”, se arată în aceeași postare pe Facebook.

,

În seara zilei de 26 iunie 1940, la trei zile după capitularea Franței în fața Germaniei, este primit la București ultimatumul URSS care ne cerea Basarabia și nordul Bucovinei. Inițial, Stalin dorise întreaga Bucovină, dar Germania s-a opus, iar Stalin, pentru a nu-și irita aliatul, și-a redus pretențiile la jumătate, respectiv la nordul provinciei. S-a pus în Consiliul de Coroană problema rezistenței, dar ținând cont de faptul că aliații noștri din Înțelegerea Balcanică ne-au abandonat, mai puțin Turcia, am cedat. Conform tratatelor de alianță, dacă intram în război și eram atacați de un terț, aliații noștri ar fi trebuit să intre în război împotriva acelui terț. Spre exemplu, dacă intram în război cu URSS era o mare probabilitate să fim atacați din spate de Ungaria și Bulgaria, iar Iugoslavia și Turcia să le atace. Polonia și Cehoslovacia nu mai existau la ora aceea. În Consiliul de Coroană au fost 19 voturi pentru cedare și șase membri ai guvernului care au votat pentru rezistență pe Nistru, numele lor merită amintit aici: Nicolae Iorga, Victor Iamandi, Silviu Dragomir, Traian Pop, Ștefan Ciobanu, Ernest Urdăreanu).

Guvernul sovietic a cerut evacuarea Basarabiei și a nordului Bucovinei în termen de patru zile, începând cu ora 12, dată la care vor intra trupele sovietice care vor urma trupele noastre în retragere. Desigur că acest termen nu a fost respectat, cum nu a fost respectat nimic din ce au promis rușii. Armata Roșie la ora 12 pătrundea în Cernăuți, și forțase Nistrul cu mai bine de o oră de termenul fixat. Au avut loc scene cumplite în Chișinău, unde agenții NKVD și populația rusofonă, mulți evrei, s-au dedat la crime împotriva reprezentanților autorităților române, s-au scris sute de pagini despre asta. Dar eu aș vrea să aduc în discuție un document al Marelui Stat Major secția 2 tocmai despre această retragere:

Retragerea trupelor române, depășite de formațiuni motorizate sovietice și continuu hărțuite de populația comunistă, răzvrătită și instigată de agitatori sovietici, s-a executat în foarte grele condițiuni, o parte din materialul de război fiind părăsit în teritoriile ocupate. În plus, retragerea a fost îngreunată și de etapele lungi pe care trupele erau forțate să le execute, precum și din cauza intenției exprese a guvernului român de a nu provoca incidente cu trupele sovietice.

Trupele sovietice, luând drept slăbiciune (ceea ce pentru trupele române nu era decât un act de înaltă disciplină conștientă) au călcat stipulațiunile Convenției și sub forma controlului rechizițiilor locale, opreau coloanele române, înconjurându-le în prealabil cu forțe mecanizate, invitând apoi bandele comunizate și instigate să-și ridice ceea ce le-ar fi fost rechiziționate de către trupele române.

Această acțiune a forțelor sovietice s-a executat după un plan bine stabilit și anume:

Unitățile mecanizate sovietice depășeau coloanele române și le opreau în momentul traversării localităților. Se barau ieșirile satelor, în special cele de la vest, apoi servindu-se de megafoane, invitau soldații basarabeni să iasă din coloană și să rămână pe loc. Populația comunistă, instigată în prealabil de agitatorii politici, vocifera îndemnând soldații să părăsească frontul. Odată coloana dezorganizată prin îndepărtarea elementului basarabean, care de altfel, la unele unități forma majoritatea, răzvrătiții civili erau îndemnați să-și reia materialele și animalele presupuse rechiziționate din zonă. Aceste bande de comuniști, protejate fățiș de forțele sovietice, s-au dedat la acte reprobabile, jefuind și chiar dezarmând pe ostașii români puși în imposibilitatea de a se apăra.

Cu această ocaziune, s-au produs acte de înaltă ținută și abnegație din partea multor ofițeri și soldați, care au încercat să salveze materialele ce li se încredințaseră, ducându-le singuri în spinare zeci de kilometri, deoarece căruțele și caii fuseseră luați de răzvrătiți.

Da, se putea rezista, dar unde erau cele 1033 de cazemate planificate a se face pe Nistru? Dar cele 498 prevăzute în Bucovina? În Basarabia fuseseră realizate abia 127 (12,3%), iar în Bucovina abia 24 (5%)! Ce a făcut statul român până la data de 28 iunie 1940? Unde erau dotările armatei, armamentul modern, toate cele necesare?

Primul ofițer român căzut în al doilea război mondial

Nu, primul ofițer român căzut în al doilea război mondial a murit nu în 22 iunie 1941, nici în 21 iunie, ci cu aproape un an mai devreme, la 29 iunie 1940, ora 4 dimineața. Este vorba de căpitanul Ioan Boroș din regimentul 16 artilerie. Din documentul cu nr 64410 din 11 noiembrie 1940 din arhiva Ministerului Apărării Naționale aflăm următoarele:

În dimineața zilei de 9 iunie 1940 la orele 4, localitatea Herța a fost ocupată de armata sovietică cu elemente mecanizate. La această dată, bateria 1 (comandată de Ioan Boroș) era instalată pe poziție, în sprijinul unui detașament de infanterie.  Două din carele de luptă ce inraseră în localitate au apărut în poziția bateriei și au cerut ca bateria să se predea. Căpitanul Boroș a încercat să parlamenteze cu rușii, însă ei au tres focuri de armă și pistol omorându-l pe loc, căzând la datorie între ostașii și tunurile sale. Din cele de mai sus, rezultă că ofițerul a încetat din viață în timpul și din cauza serviciului comandat.  

Trupul căpitanului Ioan Boroș a fost înmormântat la Dorohoi cu onoruri militare, ulterior a fost reînhumat la Bacău, o stradă din oraș i-a purtat numele până la instaurarea regimului comunist.

Împrejurările morții căpitanului Ioan Boroș sunt confirmate de către C. Arig, emigrat apoi în Israel, fost soldat în bateria căpitanului Ioan Boroș. Acesta descrie cum tancurile au pătruns până la Herța, care nu figura pe harta revendicărilor teritoriale sovietice. Crezând că este o greșeală, căpitanul Boroș, însoțit de sublocotenentul de rezervă Alexandru Dragomir și de câțiva soldați, a încercat să le explice rușilor că au trecut limita de demarcație și că trebuie să se întoarcă. Arig spune că în timpul discuțiilor, pentru a-i intimida pe ruși și a-i convinge, sublocotenentul Dragomir a tras un foc de pistol în aer. Nimeni nu a fost atins, dar rușii au deschis focul cu mitralierele de pe tancuri. Au căzut morți căpitanul Ioan Boroș, sublocotenentul Alexandru Dragomir și un soldat evreu pe nume Solomon.

În acea zi, de fapt, au fost uciși cel puțin cinci ofițeri români, în afară de cei doi mai sus menționați, căpitanul Georgescu, comandantul Cercului Militar Soroca, împușcat de evrei, și un ofițer de grăniceri arestat de ruși la Ștefănești, județul Cernăuți, și torturat până la moarte pentru a divulga secrete militare. Altul a fost căpitanul Epure, comandant de escadron în Regimentul 5 roșiori, dislocat lângă Soroca, care a cerut rușilor să respecte graficul de deplasare și distanța de minim 4 km între cele două armate. Rușii l-au împușcat pur și simplu. A murit la Soroca, nu departe de locul unde a fost ucis generalul Stan Poetaș în 1919 (vezi Moartea unui erou, generalul Stan Poetaș).

Căpitanul Ioan Boroș era căsătorit de zece luni și aștepta un copil pe care nu l-a mai văzut niciodată. Un an mai târziu, după eliberarea Basarabiei și nordului Bucovinei, guvernatorul Bucovinei a dispus ridicarea la Herța a unei troițe în amintirea celor trei români căzuți aici. La parastasul care a avut loc la școala din localitate, la care a participat soția și fetița Ionița a celui care a fost căpitanul Ioan Boroș, guvernatorul Bucovinei a prins la gâtul fetiței de un an o cruciuliță de aur pe care scria De la tăticul tău.

Un sublocotenent salvează o brazdă de pământ românesc

Redau mai jos mărturia locotent-colonelului (r) Nicolae St. Dinu Măcelaru, în 1940 sublocotenent în divizia 6 infanterie:

Concentrat în batalionul 6 pionieri al diviziei 6 infanterie, ca sublocotenent de rezervă, specialist în distrugeri de poduri, căi ferate și șosele, am fost delegat de comandantul militar din acea zonă să montez dispozitive de distrugeri în punctele obligate de trecere de la Dorohoi și până la Cernăuți, în eventualitatea unui atac cu tancuri din partea trupelor rusești care erau masate dincolo de Nistru.

Aceste dispozitive de distrugeri erau amplasate și deservite de echipe de pionieri bine instruite, cu consemnul ca atunci când inamicul ar fi ajuns cu tancurile la 500 m aproape de dispozitivul de distrugeri, un explozor bine camuflat  să declanșeze explozia, obligând pe inamic să stopeze pătrunderea cu tancurile.

În 1940, când trupele rusești au ocupat Basarabia, mă aflam la podul de cale ferată de la Cernăuți pe unde se putea pătrunde în Bucovina. Chemat la comandamentul militar din acea zonă, un colonel, comandantul unei brigăzi de infanterie, mi-a făcut cunoscut sub semnătură ordinul Majestății sale Regele Carol al II-lea, că nu aveam voie să declanșăm dispozitivele de distrugere și să evităm orice confruntare militară cu armata rusă.

A doua zi după ocuparea Basarabiei, la ora 3 dimineața, unități de tancuri ale rușilor au pătruns prin Cernăuți spre Bănceni – orașul Herța. Colonelul comandant al brigăzii de infanterie mi-a pus la dispoziție o bicicletă să alerg în cea mai mare viteză până la Herța. Primele tancuri pătrunse în oraș mitraliau și produceau panică în rândul populației care înspăimântată fugea în toate părțile.

Întrebând câțiva civili ce se întâmplă în oraș, mi-au răspuns îngroziți că ieșind în calea primelor tancuri rusești, 4 căpitani de infanterie români cu batistă albă în vârful baionetei au fost secerați de mitralierele de pe tancurile rusești, împreună cu oameni civili nevinovați. Continuând investigațiile, toți civilii pe care i-am întâlnit mi-au confirmat că ofițerii ruși de pe tancuri cercetau o hartă și întrebau pe cei ce-i întâlneau cât mai este până la Botoșani, limita prevăzută pe hartă să ocupe din trupul țării noastre. Îngrozit de cele auzite, ca bun român și bun patriot, s-a aprins o mare revoltă în sufletul meu și din proprie inițiativă, trecând peste ordinul Majestății sale Carol al II-lea, am trimis urgent un agent de legătură până la cele două echipe de pionieri: una la podul de lemn din comuna Probotești și a doua la un punct obligat de trecere, la încrucișarea de drumuri de la intrarea în comuna Probotești, cu consemnul ca atunci când tancurile ajung la 500 m de obiectivul de distrugere, să le arunce în aer. S-au auzit două mari explozii, tancurile rusești crezând că terenul este minat au rupt-o înapoi la fugă spre orașul Herța.

Speculând această situație unitățile armatei noastre au au montat la marginea exterioară a comunei Probotești, spre Dorohoi, baricade de lemn groase, destul de înalte, completate cu arici de sârmă ghimpată spre a opri invazia trupelor rusești. Faptul că s-au construit aceste baricade și poate și de teama unor câmpuri de mine, trupele de tancuri rusești au renunțat la înaintarea spre Botoșani, limita de ocupație ce o aveau înscrisă pe harta lor și în acest mod hotarul existent și astăzi a rămas la limita exterioară a comunei Probotești, spre comuna Buhai și orașul Dorohoi.

După ce s-au instalat de ambele părți trupe de grăniceri, comandantul meu de companie, locotenentul de rezervă Ion Sălăgeanu, profesor de matematică la liceul din Turnu Severin, m-a luat de braț și parcă îi aud și acum cuvintele: Vino, domnule sublocotenent Măcelaru să-ți arăt cum dumneata ai înscris o pagină de glorie în istoria neamului românesc, când deși ordinul Majestății sale Regele a fost în mod expres să nu declanșăm dispozitivele de distrugere, prin inițiativa dumitale de bun român și bun patriot, de a distruge două obiective, puncte obligatorii de trecere, ai stopat înaintarea trupelor de tancuri rusești, salvând o porțiune destul de mare din trupul patriei noastre de la comuna Probotești – Dorohoi până în Botoșani, este o acțiune proprie de mare curaj și de bun patriot!

Știind acum toate aceste lucruri, actul de la 22 iunie 1941 este nu numai justificat, ci chiar obligatoriu!

Bibliografie:

***, Veteranii pe drumul onoarei și jertfei. Spre cetățile de la Nistru, editura Vasile Cârlova, București, 1996

Redactor RBN Press Cristian Negrea

www.cristiannegrea.ro

  • republicat din 28 Iun 2013
,

cedarea-basarabiei-40

Ocuparea criminală a teritoriilor românești, foste părți ale Principatului Moldova independent și apoi sub suzeranitatea Imperiului Otoman, foste părți ale Imperiului Austriac și Imperiului Rus – așa zisele de către străini Basarabia și Bucovina de nord, sau mai simplu părți ale României ca succesoare de drept al Principatului Moldova și Principatului Munteniei, de către Armata Sovietică are loc la data de 28 iunie 1940. Ocuparea nepedepsită încă a teritoriilor românești fiind asigurată de semnarea în prealabil a Pactului dintre Germania Fascistă și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (U.R.S.S.) cunoscut sub numele de Pactul Ribbentrop-Molotov sau Pactul Hitler-Stalin (23 august 1939).

Premizele acestui ticălos furt l-au constituit:

  1. Ambițiile Germaniei Fasciste și U.R.S.S. de reviziure a hotarelor acestora din contul statelor naționale mai slabe militar din Europa Centrală și de Est (Polonia, România, Finlanda, Estonia, Letonia și Lituania);
  2. Guvernarea României prin dictatură regală de către un rege slab precum era Carol al II-lea;
  3. Incapacitatea militaro-economică a României interbelice de face față unui război defensiv atît împotriva Germaniei Fasciste cît și împotriva U.R.S.S.;
  4. Lipsa aliaților defensivi ai României în momentul primirii Notei ultimative din partea U.R.S.S. de cedare necondiționată unor mari teritorii românești la 26 iunie 1940; (Aici se incud atît ineficiența militară a Micii Înțelegeri (Cehoslovacia-România-Iugoslavia) semnată la 1920 cît și Armistițiul de pace al Franței cu Germania Hitleristă la 17 iunie 1940;

Situația internațională

Nota ultimativă a U.R.S.S., croită cu mult sînge rece, se încadra perfect înțelegerilor anterioare dintre Germania și U.R.S.S., conjuncturii internaționale europene în care aliații României erau incapabili de ajutor, precum și situației interne dificile a României.

Situația internă

În acel tragic moment istoric, România era guvernată de Regele Carol al II-lea care făcuse un lucru inadmisibil pentru un guvernant și anume a lichidat fizic persoana charismatică a Căpitanului și întemeietorului Legiunii Arhanghelului Mihail – Corneliu Zelea Codreanu precum și alator membri de vîrf a legiunii înscenînd o evadare din închisoare.

Lichidarea fizică și arestările în proporție de 90% din conducerea Legiunii Arhanghelului Mihail i-a dezorganizat pe legionari, aducînd la cărma mișcării o persoană mediocră și foarte controversată precum Horia Sima. Legionarii se răzbună pe guvernare prin asasinarea Primului-Ministru Armand Călinescu, după care oamenii regelui Caroll II-lea reacționează prin metode medievale, atentatorii fiind executați pe loc și lăsați cu zilele să putrezească în stradă, avînd loc sute de execuții mai mult la întîmplare pe teritoriu, pornind un cerc vicios de violențe în România.

Instaurarea dictaturii regale, prin dizolvarea parlamentului și măsurile represive împotriva conducerii legionare susținute de masele largi reliefează incapactatea Regelui Carol a II-lea de a guverna precum și situația dificilă în interiorul României.

Ultimatumul sovietic și ocuparea teritoriilor românești de armata sovietică

În conjunctura națională și internațională indicată mai sus, România este prinsă de planurile mișelești ale lui Hitler și Stalin de divizare a Europei Centrale și de Est, planuri ce afectează România, prin utimatumul sovietic, la 26 iunie 1940.

Regele Carol II-lea, rămas fără parlament, convoacă Consiliul de Coroană în două ședințe la amiază și în seara zilei de 27 iunie 1940 în componența a 27 de miniștri și consilieri regali la prima ședință și aceeași componență plus Alexandru Vaida-Voevod la a doua ședință.

Rezultatul primei ședinte a Consiliului de Coroană 27 iunie 1940:

  • 11 contra cedării teritoriilor;
  • 10 acceptă cedarea teritoriilor;
  • 5 pentru discuții;
  • 1 rezervat (Ghorghe Tătărescu, Primul-Ministru al României)

Rezultatul celei de-a doua ședințe a Consiliului de Coroană din 27 iunie 1940:

  • 6 contra cedării teritoriilor (Nicolae Iorga, Victor Iamandi, Silviu Dragomir, Traian Pop, Ștefan Ciobanu, Ernest Urdăreanu);
  • 19 acceptă cedarea teritoriilor;
  • 1 expectativ – Victor Antonescu;

Administrația și Armata română se retrag de pe teritoriile dintre Prut și Nistru ale României precum și din Bucovina de Nord, iar în ziua de 28 iunie 1940 primele unități militare sovietice pătrund în teritoriile supuse ultimatumului.

Bibliografie (surse):

  1. N.Djuvara, O scurtă istorie a românilor povestită celor tineri, Editura Humanitas, București 2008
  2. http://ro.wikipedia.org/
  3. istoria.md

publicat de romaniabreakingnews.ro

Citeste și…

28 iunie 1940, fapte și eroi necunoscuți… de Cristian Negrea

© Copyright 2012 - ROMÂNIA BREAKING NEWS - RBN Press