Atenție! …urmează un val de investiții fără număr, scăderi de taxe și impozite, sute de mii de noi locuri de muncă, dublarea salariilor și reducerea birocrației la jumătate

Dacă citim programele economice și cifrele „promise” ale celor două „mari” partide politice, PSD și PNL pentru alegerile din decembrie, România pare o țară prea mică pentru ceea ce vor să facă liderii acestora dacă ajung la putere, se arată într-o analiză lui Cristian Hostiuc în Ziarului Financiar și preluat de romaniabreakingnews.ro

Iată și cum arăta lista tuturor promisiunilor, un adevărat val Tsunami al economiei românești, intocmit de autor pe baza exploziei de promisiuni fără acoperire din această campanie electorală:

– Investiții în economie de 404 mld. lei (90 mld. euro) promise de PSD în patru ani, fără să mai vorbim de investițiile private care vin în plus, versus „numai” 24 mld. euro de la PNL

– Scăderea TVA la 18% din 2018, de la 20% acum (PSD), față de scăderea TVA la 16% din 2019 (PNL)

– Opt spitale regionale (PNL), față de opt spitale plus unul (PSD)

– Dublarea salariilor medicilor (PNL), versus salariul minim la medici de 1.200 de euro (PSD)

– Cinci autostrăzi (PSD) și cam tot atâtea PNL

– Reducerea birocrației la jumătate (PNL); deja PSD a redus a birocrația prin eliminarea a 102 taxe

– La crearea unui sistem național de irigații și la construcția canalului Siret-Bărăgan cele două partide s-au înțeles

– Crearea a 850.000 de noi locuri de muncă în patru ani (PSD); PNL nu a avansat nicio cifră sau nu am citit-o eu

– Impozit zero pentru salarii mai mici de 2.000 de lei (PSD)

– Un fond suveran cu 40 de mld. lei active, dar care să atragă bani suplimentari de 25 mld. lei prin obligațiuni, fonduri care să fie investite în autostrăzi, spitale, sistemul de irigații și reindustrializarea României (PSD), versus un fond român de dezvoltare urbană și rurală, de 11 mld. euro, plus complementar o Bancă de dezvoltare, cu un capital de 200 mil. euro, dar cu investiții de 1 mld. euro (PNL)

– O creștere economică de minimum 5,5-6% pe an în următorii patru ani (PSD)

Când citești astfel de programe economice, cred că ar trebui să plecăm din țară și să ne întoarcem în 2020, într-o altă țară, cu salarii duble, cu autostrăzi, nu una, ci cinci, cu drumuri județene nou-nouțe, cu un sistem de sănătate state-of-art, cu un sistem educațional al secolului XXI și cu o economie unde capitalul privat românesc va fi în frunte.

Nu știu dacă vreun lider politic care cere votul românilor pe 11 decembrie s-a uitat peste suplimentul nostru ZF 10 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană: Ce am câștigat, ce am pierdut, unde suntem, încotro mergem?

Salariul mediu net a ajuns la 2.000 de lei. PSD vrea ca peste patru ani un milion de români să aibă un venit de 1.000 de euro (4.500 de lei)  brut pe lună. Probabil că nici liderii PSD nu știu că în acest moment numai 250.000 de români câștigă peste 1.000 de euro pe lună, cei mai mulți salariați din România (70% din 4,7 mil. angajați, câți sunt acum) câștigând sub salariul mediu pe economie. Ca un miliond e români să câștige 1.000 de euro pe lună, ar trebui să fie o altă economie.

Niciun lider politic sau economist din partea partidelor care prezint în fiecare seară la televiziuni ideile și cifrele lor nu-și pune problema unei încetiniri a creșterii economice în următorii patru ani. De asemenea, nimeni nu discută că bugetul României s-ar putea să fie de austeritate și să nu mai poată susține alte reduceri de taxe sau majorări de salarii, ci dimpotrivă. Toată lumea vede numai roz în fața ochilor, fără să se gândească la faptul că investițiile, atât cele străine, cât și cele românești sunt realizate la minim, chiar dacă finanțarea lor are cel mai scăzut cost din istorie.

Ce se va întâmpla când dobânzile la lei vor crește pentru că inflația va reveni în teritoriul pozitiv? Ce se va întâmpla când prețul la benzină va crește din nou pentru că dolarul va deveni mai puternic? Ce se va întâmpla când prețul la importuri va crește, mai ales la produsele din China, deoarece cursul dolarului a crescut?  Analiza integral pe Ziarul Financiar




Foto-Video / Oficialități, românii din România și Republica Moldova, oaspeți de seamă la deschiderea unei noi gradinițe românești în satul Mahala, regiunea Cernăuți/Ucraina

inaugurare_gradinita_romaneasca_ucraina_comuna_mahala

Actualizare 09.28 AM

(…) în cătunul Prut al satului Mahala a fost deschisă o nouă grădiniță de copii – „Castelul Fermecat”. E a treia grădiniță de copii construită în această localitate nouăsulițeană de când primăreasă este doamna Elena Nandriș. Este în plan și construcția celei de-a patra grădinițe, ceea ce demonstrează două lucruri importante: aici sunt multe familii tinere, deci, satul are viitor, și că acest sat dispune de mijloacele financiare necesare, adică este prosper, scrie Vasile Carlașciuc în Libertatea Cuvântului, ziar regional de limab română din Ucraina.

Să împarte bucuria locuitorilor cătunului Prut și, în genere, a tuturor măhălenilor au venit înalți oaspeți din raion și regiune – Ion  Muntean, președintele Consiliului Regional Cernăuți, și Evghenia Boiko, șefa Administrației Raionale de Stat Noua Suliță, reprezentanții Consulatului General al României la Cernăuți, în frunte cu Consulul General, Eleonora Moldovan, deputați ai Consiliului Regional Cernăuți și consilieri ai Consiliului Județean Suceava, delegați din județul Suceava și din Moldova, oameni de afaceri și reprezentanți ai mediilor.

După cum e legea creștină, noul locaș a fost sfințit de preoții locali ca cei circa 70 de micuți din sat să se simtă aici sub ocrotirea cerească a Sfântului Ierarh Nicolae, cel care iubește copii și le aduce cadouri, ca aura grijii părintești și divine să pogoare peste acest „Castel Fermecat”. (Sursa: Libertateta Cuvantului)

Noua_Gradinita_iRomaneasca_in_Ucraina_la_Mahala (1)

Noua_Gradinita_iRomaneasca_in_Ucraina_la_Mahala (2)

Noua_Gradinita_iRomaneasca_in_Ucraina_la_Mahala (4)

Noua_Gradinita_iRomaneasca_in_Ucraina_la_Mahala (3)

Noua_Gradinita_iRomaneasca_in_Ucraina_la_Mahala (5)

-Foto: Libertateta Cuvantului

Știrie inițială:

Duminică, 27 noiembrie a.c., în Satul Mahala, din regiunea Cernăuți / Ucraina, a fost deschisă o nouă unitate de învățământ preșcolar pentru copiii români, informează romaniabreakingnews.ro  La acest eveniment au participat oficialități române și ucrainene, precum și numeroși români din România și Republica Moldova, veniți special pentru a asista la acest moment festiv deosebit de important pentru comunitatea românească locală, alături de mândra suflare românească din comuna Mahala.

Video Nicolae Hăucă – Euromedia Bucovina

*

romaniabreakingnews.ro




Ucraina! Locuitorii satelor românești din Stălinești, Nesvoia și Bălcăuți fac eforturi zadarnice pentru salvarea școlilor românești

Ucraina!_Soarta_scolilor_romanesti_purtate_prin tribunaleati_(Foto:Bucpress.eu)

Ucraina!_Soarta_scolilor_romanesti_purtate_prin tribunaleati_(Foto:Bucpress.eu)

Locuitorii satelor Nesvoia, Bălcăuți și Stălinești, raionul Noua Suliță, regiunea Cernăuți bat drumurile în lung și-n lat, umblând prin instanțele administrative și judiciare din regiunea Cernăuți, căutând calea spre lumina adevărului pentru a salva cele trei școli românești din raionul Noua Suliță pe care deputații consiliului local Mămăliga, vor să le lichideze și să le transforme în filiale ale școlii mixte ucraineano-române din Mămăliga informează bucpress.eu citat de romaniabreakingnews.ro

Decizia luată nu este una întru totul legală. De la o ședință de judecată la alta, ies la iveală tot mai multe lacune și încălcări. Locuitorii celor trei sate românești – Stălinești, Nesvoia și Bălcăuți, au fost din start împotriva lichidării instituțiilor de învățământ din localitățile lor, informează Radio Cernăuți.  Fără a ține cont de opinia comunității teritoriale, consilierii locali au adoptat acea hotărâre de lichidare a școlilor românești, care astăzi le dă și lor „bătăi de cap”.

La cea de-a șaptea ședință judiciară, Primăria Mămăliga n-a prezentat toate documentele solicitate de Judecătoria raională Noua Suliță, urmând ca la 5 decembrie 2016 să prezinte instanțelor judiciare toate documentele pe care le deține primăria, referitoare la cazul dat și la crearea Comunității teritoriale Mămăliga, pentru a afla dacă în acele documente erau prevăzute astfel de intenții, cum ar fi lichidarea celor trei școli românești din satele Nesvoia, Bălcăuți și Stălinești.

Obosiți de atâtea „plimbări” prin instanțe și tribunale, locuitorii satelor respective speră într-o minune în preajma Sărbătorilor de iarnă, astfel încât ședința din 5 decembrie 2016 să pună punctele pe „i” în cazul acestei probleme și să salveze cele trei școli românești de la pericolul lichidării lor.

romaniabreakingnews.ro




Este Ziua Bucovinei! La Mulți Ani, Bucovină mândră floare!

 Legea 250/2015 privind declararea zilei de 28 noiembrie Ziua Bucovinei a fost promulgată de președintele Klaus Iohannis la data de 28 octombrie 2015 și publicată în Monitorul Oficial la 30 octombrie 2015. La 2 octombrie 2013, Plenul Senatului României adoptase propunerea legislativă prin care ziua de 28 noiembrie urma a fi sărbătorită în fiecare an ca Ziua Bucovinei, iar Camera Deputaților, forul decizional, a adoptat proiectul de lege la 7 octombrie 2015. Cu prilejul acestei sărbători, autoritățile administrației publice centrale și locale, precum și instituțiile publice, pot organiza manifestări cultural-științifice, fondurile necesare putând fi asigurate din bugetele locale sau, după caz, din bugetele autorităților administrației publice centrale ori ale instituțiilor publice.

Sofia Vicoveanca – Bucovină, mândră floare

https://www.youtube.com/watch?v=TDaWQ2e7JCU

”Congresul general al Bucovinei”, format din reprezentanții aleși ai românilor și ai naționalităților din Bucovina, a hotărât, la 15/28 noiembrie 1918, în unanimitate, ”unirea necondiționată și pe vecie a Bucovinei, în vechile ei hotare până la Ceremuș, Colacin și Nistru cu regatul României”.

Este al doilea mare moment din procesul de reîntregire națională a statului unitar român. Un prim act se săvârșise la 27 martie/9 aprilie 1918, când teritoriul cuprins între Prut, Nistru, Marea Neagră, cunoscut sub numele de Basarabia, se unise, prin voința Sfatului Țării, cu România.

romaniabreakingnews.ro




Ziua Bucovinei și Ziua Națională a României… un loc aparte în inima Șogunului (militar) al Republicii Moldova. Anatol Șalaru invitat oficial la Parada de 1 Decembrie (2016)

Anatol Șalaru – Ministrul Apărării din Republica Moldova, unul dintre cei mai proeminenți politicieni moldoveni, supranumit de partenerii americani „Shogunul” , a adresat azi 28 noiembrie a.c., pe contul său de facebook, un emoționant mesaj prin care amintește compatrioților săi, de ziua specială în care ne aflăm (Ziua Unirii Bucovinei cu România). O lecție a reamintirii istoriei și un prilej de sărbătoare pentru poporul român de pe ambele maluri ale Prutului cu doar câteva zile înainte de Marea Sărbătoare Națională de la 1 Decembrie, ziua când principalele provincii istorice românești au revenit la sânul Țării Mamă. Politicianul din RM a ținut să precizeze că va participa la Parada Militară de 1 decembrie de la București în calitate de invitat oficial al Președintelui României Klaus Iohannis, paradă la care va lua parte și un corp de armată din Republica Moldova.

Anatol Șalaru

Anatol Șalaru

„Stimati prieteni,
Astazi se implinesc 98 de ani de la proclamarea unirii Bucovinei cu Patria Mamă, Romania. In urmă cu aproape un secol, Adunarea Constituanta a Bucovinei, urmand exemplul Basarabiei, vota alipirea la România. Peste doar cateva zile, la 1 Decembrie 1918, Transilvania avea să incununeze reunirea tuturor romanilor intr-un singur stat, Romania Mare, Romania dodoloață, cum o numea Lucian Blaga.  Pe 1 Decembrie, la invitatia presedintelui Romaniei, Klaus Iohannis, voi participa la parada ce va avea loc in centrul Bucurestiului si unde, alaturi de soldatii din Romania si alte tari NATO, vor defila si bravii nostrii soldati din Republica Moldova. Invit toți basarabenii din Bucuresti si din Romania să participe la aceasta sarbatoare a tuturor romanilor” – a spus Anatol Șalaru.

unirea_bucovinei_klaus_iohannis_invitatie_pentru_anatol_salaru

Redacția Romania Breaking News amintește că în urmă cu cîteva zile domnul Anatol Șalaru a dat dovadă de un curaj rar întâlnit. Deși fusese amenițat ca va fi dat jos din funcție de proaspătul ales președinte – Igor Dodon (ales cu ajutorul agenturii ruse cum scriu unele ziare …), cu toate astea a decis ca absolut toate portretele aficialilor din unitățile militare ale Republicii Moldova să fie înlocuite cu portrete de domnitori, eroi național și figuri marcante ale culturii române. „Astăzi am transmis către toate unitățile Armatei Naționale dispoziția de a înlocui portretele oficialilor Republicii Moldova (președinte, ministru, șef al MSM etc…) cu portretele înaintașilor noștri, domnitori, eroi naționali sau figuri marcante ale culturii românești”, a spus Șalaru. A se vedea:  Dodon înfuriat la culme! Ministrul armatei R. Moldova: „În toate unitățile Armatei, portretele oficialilor RM să fie înlocuite cu cele ale eroilor naționali și ai culturii române”.




Un senzațional editorial! „Piloții orbi”, de Mircea Eliade, scris în 1937, este încă actual! Parcă ar vorbi despre prezentul nostru…

 A fost scris in 1937!

Mircea Eliade

Mircea Eliade

Imoralitatea clasei conducãtoare românesti, care detine “puterea” politicã de la 1918 încoace, nu este cea mai gravã crimã a ei. Cã s-a furat ca în codru, cã s-a distrus burghezia nationalã în folosul elementelor alogene, cã s-a nãpãstuit tãrãnimea, cã s-a introdus politicianismul în administratie si învãtãmânt, cã s-au desnationalizat profesiunile libere – toate aceste crime împotriva sigurantei statului si toate aceste atentate contra fiintei neamului nostru, ar putea – dupã marea victorie finalã – sã fie iertate. Memoria generatiilor viitoare va pãstra, cum se cuvine, eforturile si eroismul anilor cumpliti 1916-1918 – lãsând sã se astearnã uitarea asupra întunecatei epoci care a urmat unirii tuturor românilor.

Dar cred cã este o crimã care nu va mai putea fi nici-odatã uitatã: acesti aproape douãzeci de ani care s-au scurs de la unire. Ani pe care nu numai cã i-am pierdut (si când vom mai avea înaintea noastrã o epocã sigurã de pace atât de îndelungatã?!) – dar i-am folosit cu statornicã voluptate la surparea lentã a statului românesc modern. Clasa noastrã conducãtoare, care a avut frânele destinului românesc de la întregire încoace, s-a fãcut vinovatã de cea mai gravã trãdare care poate înfiera o elitã politicã în fata contemporanilor si în fata istoriei: pierderea instinctului statal, totala incapacitate politicã. Nu e vorba de o simplã gãinãrie politicianistã, de un milion sau o sutã de milioane furate, de coruptie, bacsisuri, demagogie si santaje. Este ceva infinit mai grav, care poate primejdui însãsi existenta istoricã a neamului românesc: oamenii care ne-au condus si ne conduc nu mai vãd.

Într-una din cele mai tragice, mai furtunoase si mai primejdioase epoci pe care le-a cunoscut mult încercata Europã – luntrea statului nostru este condusã de niste piloti orbi. Acum, când se pregãteste marea luptã dupã care se va sti cine meritã sã supravietuiascã si cine îsi meritã soarta de rob – elita noastrã conducãtoare îsi continuã micile sau marile afaceri, micile sau marile bãtãlii electorale, micile sau marile reforme moarte.

Nici nu mai gãsesti cuvinte de revoltã. Critica, insulta, amenintarea – toate acestea sunt zadarnice. Oamenii acestia sunt invalizi: nu mai vãd, nu mai aud, nu mai simt. Instinctul de cãpetenie al elitelor politice, instinctul statal, s-a stins.

Istoria cunoaste unele exemple tragice de state înfloritoare si puternice care au pierit în mai putin de o sutã de ani fãrã ca nimeni sã înteleagã  de ce. Oamenii erau tot atât de cumsecade, soldatii tot atât de viteji, femeile tot atât de roditoare, holdele tot atât de bogate. Nu s-a întâmplat nici un cataclism între timp. Si deodatã, statele acestea pier, dispar din istorie. În câteva sute de ani dupã aceea, cetãtenii fostelor state glorioase îsi pierd limba, credintele, obiceiurile – si sunt înghititi de popoare vecine.

Luntrea condusã de pilotii orbi se lovise de stânca finalã. Nimeni n-a înteles ce se întâmplã, dregãtorii fãceau politicã, negutãtorii îsi vedeau de afaceri, tinerii de dragoste si tãranii de ogorul lor. Numai istoria stia cã  nu va mai duce multã vreme povara acestui stârv în descompunere, neamul acesta care are toate însusirile în afarã de aceea capitalã: instinctul statal.

Crima elitelor conducãtoare românesti constã în pierderea acestui instinct si în înfiorãtoarea lor inconstientã, în încãpãtânarea cu care îsi apãrã “puterea”. Au fost elite românesti care s-au sacrificat de bunã voie, si-au semnat cu mâna lor actul de deces numai pentru a nu se împotrivi istoriei, numai pentru a nu se pune în calea destinului acestui neam. Clasa conducãtorilor nostri politici, departe de a dovedi aceastã resemnare, într-un ceas atât de tragic pentru istoria lumii – face tot ce-i stã în putintã ca sã-si prelungeascã puterea. Ei nu gândesc la altceva decât la milioanele pe care le mai pot agonisi, la ambitiile pe care si le mai pot satisface, la orgiile pe care le mai pot repeta. Si nu în aceste câteva miliarde risipite si câteva mii de constiinte ucise stã marea lor crimã, ci în faptul cã mãcar acum, când încã mai este timp, nu înteleg sã se resemneze.

Sã amintim numai câteva fapte si vom întelege de când ne conduc pilotii orbi.

Cel dintâi lucru pe care l-au fãcut iugoslavii dupã rãzboi a fost sã colonizeze Banatul românesc aducând în masã de-a lungul frontierei cele mai pure elemente sârbesti. Iugoslavii, atunci ca si acum, erau departe de a avea linistea si coheziunea politicã pe care am fi putut-o avea noi: problema croatã izbucnise cu violentã. Cu toate acestea, stiind cã adevãrata granitã nu e cea însemnatã pe hãrti, ci limita pânã unde se poate întinde un neam (Nae Ionescu) – au fãcut tot ce le-a stat în putintã ca sã deznationalizeze judetele românesti. Si se pare cã au reusit. În orice caz, acum, la granita Banatului, stau masive colonizãri sârbesti, sate care nu existau la conferinta pãcii….

La “plebiscitul” din 1918-1919, toate satele sãrbesti au votat alipirea la România Mare. S-a obtinut astfel o impresionantã majoritate. Nici un guvern român n-a fãcut, însã, nimic pentru aceste elemente germanice, singurii aliati sinceri pe care i-am fi putut avea ca sã contrabalansãm elementele maghiare. Dimpotrivã, de la unire încoace sasii si svabii au fost necontenit umiliti – iar ungurii favorizati. (Ce imbecil complex de inferioritate am dovedit, fiindu-ne teamã de unguri!) În 1918 sasii nu se întelegeau cu svabii. Am fi putut profita de aceste neîntelegeri. N-am profitat. Dimpotrivã, am fãcut tot ce ne-a stat în putintã ca sã accelerãm unirea tuturor elementelor germanice. Si astãzi, sasii si svabii sunt uniti – si sunt împotriva noastrã.

Ungurii au colonizat granita încã din 1920, desi si astãzi se gãsesc înapoia acestei centuri de fier nu stiu câte sute de mii de români. Noi n-aveam nevoie de colonizãri, pentru cã toate satele de pe frontierã sunt românesti. În schimb, am stat cu mâinile în sân si am privit cum se întãreste elementul evreiesc în orasele din Transilvania, cum Deva s-a maghiarizat complet, cum Tara Oasului s-a pãrãginit, cum s-au fãcut colonizãri de plugari evrei în Maramures, cum au trecut pãdurile din Maramures si Bucovina în mâna evreilor si maghiarilor etc., etc.

Cei 10.000 de tãrani români veniti din Ungaria continuã sã moarã de foame. Am luat sate de români din Banat si am colonizat Cadrilaterul – în loc sã pãstrãm pe bãnãteni acolo unde sunt si sã aducem la frontiera bulgarã numai macedoneni, singurii care rãspund la cutit cu toporul si la insulte cu carabina. Astãzi româncele bãnãtene cersesc în Balcic…

Dintre toate minoritãtile noastre, în afarã de armeni, numai turcii erau cei mai inofensivi; i-am lãsat sã plece. Pãmânturile lor, în bunã parte, au intrat în stãpânirea bulgarilor. Bazargicul este complet bulgarizat. Ceva mai mult. Am lãsat pe bulgari sã-si cumpere si sã cultive pãmânt pânã la Gurile Dunãrii. Pilotii orbi s-au fãcut unealta celei mai înspãimântãtoare crime împotriva fiintei statului românesc: înaintarea elementului slav din josul Dunãrii spre Deltã si Basarabia. N-a fost un singur om politic român care sã înteleagã cã ultima noastrã nãdejde, asa cum suntem înconjurati de oceanul slav, este sã ne împotrivim cu toate puterile unirii slavilor dunãreni cu slavii din Basarabia. În loc sã alungãm elementul bulgãresc din întreaga Dobroge – noi am colonizat pur si simplu Gurile Dunãrii cu grãdinari bulgari.

În acelasi timp, pilotii orbi au deschis larg portile Bucovinei si Basarabiei. De la rãzboi încoace, evreii au cotropit satele Maramuresului si Bucovinei si au obtinut majoritatea absolutã în toate orasele Basarabiei. Ceva mai grav:rutenii s-au coborât de-a lungul Basarabiei si astãzi mai au foarte putin sã-si dea mâna cu bulgarii care au suit pe Dunãre. Reni este punctul de unire a celor douã populatii slave – pe pãmânt românesc. Imediat dupã rãzboi, în Basarabia românii reprezentau 68% din populatie. Astãzi, dupã statisticile oficiale, ei sunt numai 51%.

Elitele politice românesti, în loc sã se intereseze de-aproape de problema Ucrainei prin încurajarea agitatiilor separatiste – asa cum au fãcut guvernele austriece pânã la rãzboi, încurajând sistematic pe ruteni ca sã loveascã în români si în poloni – s-au multumit sã tolereze întinderea ucrainienilor nu numai în Bucovina, dar si în Basarabia.

În anul 1848, rutenii din Galitia revendicau o parte din Bucovina pentru provincia lor (Galitia), care ar fi trebuit sã devinã semi-autonomã în reorganizarea Austriei pe baze federale (planul Palacki). Românii bucovineni de atunci au stiut sã se apere (în Constituanta austriacã de la Kremsir). Dar rutenii, dupã rãzboiul cel mare, au gãsit un neasteptat aliat în pilotii orbi ai României care, în loc sã lupte pentru revendicãrile ucrainiene dincolo de Nistru (crearea statului-tampon Ucraina) si-au arãtat prietenia fatã de acesti slavi lãsându-i sã se înmulteascã peste mãsurã în Bucovina si sã coboare cât mai jos în Basarabia. Astãzi, un savant ucrainean de la universitatea din Varsovia, refugiat politic, expune la seminarul de geografie din Berlin hãrti ale viitorului stat ucrainean în care se gãsesc înglobate Bucovina si Basarabia. Nãdãjduiesc cã la ceasul când stiu lucrurile acestea, prietenul care mi-a atras atentia asupra hãrtilor profesorului ucrainean (profesor la universitatea din Varsovia) a izbutit sã le fotografieze pe toate – pentru ca sã facem amândoi dovada, dacã va fi nevoie.

Inutil sã mai continui. Si am fost stãpânit de acest înspãimântãtor sentiment al inutilitãtii în tot timpul cât am scris paginile de fatã. Stiu foarte bine cã ele nu vor avea nici o urmare. Stiu foarte bine cã evreii vor tipa cã sunt antisemit, iar democratii cã sunt huligan sau fascist. Stiu foarte bine cã unii îmi vor spune cã “administratia” e proastã – iar altii îmi vor aminti tratatele de pace, clauzele minoritãtilor. Ca si când aceleasi tratate au putut împiedica pe Kemal Pasa sã rezolve problema minoritãtilor mãcelãrind 100.000 de greci în Anatolia. Ca si când iugoslavii si bulgarii s-au gândit la tratate când au închis scolile si bisericile românesti, deznationalizând câte zece sate pe an. Ca si când ungurii nu si-au permis sã persecute fãtis, cu închisoarea, chiar satele germane, ca sã nu mai vorbesc de celelalte. Ca si când cehii au sovãit sã paralizeze, pânã la sugrumare, minoritatea germanã!

Cred cã suntem singura tarã din lume care respectã tratatele minoritãtilor, încurajând orice cucerire de-a lor, preamãrindu-le cultura si ajutându-le sã-si creeze un stat în stat. Si asta nu numai din bunãtate sau prostie. Ci pur si simplu pentru cã pãtura conducãtoare nu mai stie ce înseamnã un stat, nu mai vede.

Pe mine nu mã supãrã când aud evreii tipând: “antisemitism”, “fascism”, “hitlerism”! Oamenii acestia, care sunt oameni vii si clarvãzãtori, îsi apãrã primatul economic si politic pe care l-au dobândit cu atâta trudã risipind atâta inteligentã si atâtea miliarde. Ar fi absurd sã te astepti ca evreii sã se resemneze de a fi o minoritate, cu anumite drepturi si cu foarte multe obligatii – dupã ce au gustat din mierea puterii si au cucerit atâtea posturi de comandã. Evreii luptã din rãsputeri sã-si mentinã deocamdatã pozitiile lor, în asteptarea unei viitoare ofensive – si, în ceea ce mã priveste, eu le înteleg lupta si le admir vitalitatea, tenacitatea, geniul.

Tristetea si spaima mea îsi au, însã, izvorul în altã parte. Pilotii orbi! Clasa aceasta conducãtoare, mai mult sau mai putin româneascã, politicianizatã pânã-n mãduva oaselor – care asteaptã pur si simplu sã treacã ziua, sã vinã noaptea, sã audã un cântec nou, sã joace un joc nou, sã rezolve alte hârtii, sã facã alte legi. Acelasi joc si acelasi lucru, ca si când am trãi într-o societate pe actiuni, ca si când am avea înaintea noastrã o sutã de ani de pace, ca si când vecinii nostri ne-ar fi frati, iar restul Europei unchi si nasi. Iar dacã le spui cã pe Bucegi nu mai auzi româneste, cã în Maramures, Bucovina si Basarabia se vorbeste idis, cã pier satele românesti, cã se schimbã fata oraselor – ei te socotesc în slujba nemtilor sau te asigurã cã au fãcut legi de protectia muncii nationale.

Sunt unii, buni “patrioti”, care se bat cu pumnul în piept si-ti amintesc cã românul în veci nu piere, cã au trecut pe aici neamuri barbare etc. Uitând, sãracii, cã în Evul Mediu românii se hrãneau cu grâu si peste si nu cunosteau nici pelagra, nici sifilisul, nici alcoolismul. Uitând cã blestemul a început sã apese neamul nostru o datã cu introducerea secarei (la sfâr-situl Evului Mediu), care a luat pretutindeni locul grâului. Au venit apoi fanariotii care au introdus porumbul – slãbind considerabil rezistenta tãranilor. Blestemele s-au tinut apoi lant. Mãlaiul a adus pelagra, evreii au adus alcoolismul (în Moldova se bea pânã în secolul XVI bere), austriecii în Ardeal si “cultura” în Principate au adus sifilisul. Pilotii orbi au intervenit si aici, cu imensa lor putere politicã si administrativã.

Toatã Muntenia si Moldova de jos se hrãneau iarna cu peste sãrat; cãrutele începeau sã colinde Bãrãganul îndatã ce se culegea porumbul si peste-le acela sãrat, uscat cum era, alcãtuia totusi o hranã substantialã. Pilotii orbi au creat, însã, trustul pestelui. Nu e atât de grav faptul cã la Brãila costã 60-100 lei kilogramul de peste (în loc sã coste 5 lei), cã putrezesc vagoane întregi de peste ca sã nu scadã pretul, cã în loc sã se recolteze 80 de vagoane pe zi din lacurile din jurul Brãilei se recolteazã numai 5 vagoane si se vinde numai unul (restul putrezeste), grav e cã tãranul nu mai mãnâncã, de vreo 10 ani, peste sãrat. Si acum, când populatia de pe malul Dunãrii e seceratã de malarie, guvernul cheltuieste (vorba vine) zeci de milioane pe medicamente, uitând cã un neam nu se regenereazã cu chininã si aspirinã, ci printr-o hranã substantialã.

Nu mai vorbiti, deci, de cele sapte inimi în pieptul de aramã al românului. Sãrmanul român, luptã ca sã-si pãstreze mãcar o inimã obositã care bate tot mai rar si tot mai stins. Adevãrul e acesta: neamul românesc nu mai are rezistenta sa legendarã de acum câteva veacuri. În Moldova si în Basarabia cad chiar de la cele dintâi lupte cu un element etnic bine hrãnit, care mãnâncã grâu, peste, fructe si care bea vin în loc de tuicã.

Noi n-am înteles nici astãzi cã românul nu rezistã bãuturilor alcoolice, ca francezul sau ca rusul bunãoarã. Ne lãudãm cã “tinem la bãuturã”, iar gloria aceasta nu numai cã e ridiculã, dar e în acelasi timp falsã. Alcoolismul sterilizeazã legiuni întregi si ne imbecilizeazã cu o rapiditate care ar trebui sã ne dea de gândit.

…Dar pilotii orbi stau surâzãtori la cârmã, ca si când nimic nu s-ar întâmpla. Si acesti oameni, conducãtori ai unui popor glorios, sunt oameni cumsecade, sunt uneori oameni de bunã-credintã, si cu bunãvointã; numai cã, asa orbi cum sunt, lipsiti de singurul instinct care conteazã în ceasul de fatã – instinctul statal – nu vãd suvoaiele slave scurgându-se din sat în sat, cucerind pas cu pas tot mai mult pãmânt românesc; nu aud vaietele claselor care se sting, burghezia si meseriile care dispar lãsând locul altor neamuri… Nu simt cã s-au schimbat unele lucruri în aceastã tarã, care pe alocuri nici nu mai pare româneascã.

Uneori, când sunt bine dispusi, îti spun cã nu are importantã numãrul evreilor, cãci sunt oameni muncitori si inteligenti si, dacã fac avere, averile lor rãmân tot în tarã. Dacã asa stau lucrurile nu vãd de ce n-am coloniza tara cu englezi, cãci si ei sunt muncitori si inteligenti. Dar un neam în care o clasã conducãtoare gândeste astfel, si-ti vorbeste despre calitãtile unor oameni strãini –  nu mai are mult de trãit. El, ca neam, nu mai are însã dreptul sã se mãsoare cu istoria…

Cãci pilotii orbi s-au fãcut sau nu unelte în mâna strãinilor – putin intereseazã deocamdatã. Singurul lucru care intereseazã este faptul cã nici un om politic român, de la 1918 încoace, n-a stiut si nu stie ce înseamnã un stat.

Si asta e destul ca sã începi sã plângi.

Mircea Eliade; articol apãrut în Vremea, nr. 505, 19 septembrie 193 / republicat de RBN Press din 18 Feb 2013 @ 22:34

romaniabreakingnews.ro




De Ziua Bucovinei! Descoperire de senzație în arhiva poloneză! Emoționante imagini cu țăranii români de la Nistru (nordul Bucovinei) la inaugurarea în ianuarie 1930 a podului de cale ferată peste Nistru dintre Zalescic/Polonia și Costrijeni/ROMÂNIA

inaugurarea_podului_peste_nistru_1930_romania-polonia_cernauti_romani_interbelica

O descoperire de excepție în arhiva ploneză în care putem vedea emoționante imagini cu țăranii români de la Nistru din nordul Bucovinei la inaugurarea în ianuarie 1930 a podului de cale ferată peste Nistru dintre Zalescic/Polonia și gara Schit/Costrijeni, Plasa Colacinului, județul Cernăuți, ROMÂNIA, ce făcea legătură cu Colomeea (Pocuția).

În materialul video găsit în arhiva poloneză, se pot vedea imagini cu țăranii români de la Nistru din nordul Bucovinei, satul Ștefănești, gara Ștefănești, gara Schit de la Nistru, personalități române și poloneze prezente la eveniment.

Au fost prezenți la inaugurare Grigore Gafencu, adjunct al Ministrului de externe, președintele Poloniei Ignacy Mościcki, alte oficialități, soldați și polițiști români. Clerul românesc a celebrat o liturghie.

Video: Imagini cu trenul străbătând teritoriul României…

Facebook Romania Breaking News – RBN press

Descoperire de senzație (Polonia) Emoționante imagini cu țăran…

De Ziua Bucovinei! Descoperire de senzație în arhiva ploneză! Emoționante imagini cu țăranii români de la Nistru (nordul Bucovinei) la inaugurarea în ianuarie 1930 a podului de cale ferată peste Nistru dintre Zalescic/Polonia și Costrijeni/ROMÂNIA Vezi mai mult aici: http://romaniabreakingnews.ro/descoperire-de-senzatie-in-arhiva-ploneza-emotionante-imagini-cu-taranii-romani-de-la-nistru-nordul-bucovinei-la-inaugurarea-in-ianuarie-1930-a-podului-de-cale-ferata-peste-nistru-dintre-zalescicp/

Publicată de Romania Breaking News – RBN press pe Duminică, 27 noiembrie 2016

În nordul Bucovinei populația nu era uniformă în ce privește originea etnică. După datele furnizate de documentele cronicarilor români și străini, de la începuturi populația județului a fost majoritar românească. Se vorbește răspicat ca Românii au înființat țara Sepenicului – vechiul nume al județului Cernăuți. Dar cu timpul a intervenit o schimbare. Marile moșii boierești și mânastirești având nevoie de brațe de muncă, făceau să se importe, cu permisiunea domnului țării, elemente străine de oriunde. Profitorul de căpetenie a fost elementul maluros din Polonia.

Invazia elementului maluros (ucrainean) de la nord din învecinata Galiție a avut loc în timpul ocupației austriece, când Bucovina a fost unită cu Galiția. Cu toate acestea, la Marea Unire cu Țara de la 1918 mai stăruia încă în satele parțial înstrăinate un număr mare de vechi familii românești, răzășești, stapânitoare de vaste pamânturi și păstrătoare de veche tradiție românească. Sunt sate care au rezistat invaziei, rămânând curat românești.

În 1775, când Bucovina a fost anexată Austriei, generalul Splény vorbea numai de români-moldoveni ca populație băștinașă, aceștia fiind în totalitate ortodocși. Alte naționalități străine românilor erau doar cazuri izolate prin orașe. Erau doar câteva familii, prin zona Vijniței și a Putilei, de origine ruteană.  În perioada în care Bucovina a fost sub administrație galițiană (1786-1861), au avut loc importante imigrări de populație. Cei mai mulți erau ruteni, galițieni, evrei, dar și germani. Aceștia erau în marea lor majoritate de confesiune catolică. Dependența de administrația galițiană era tot mai apăsătoare pentru românii bucovineni, datorită regimului absolutist condus de Metternich.

 Autor: Daniel Siegfriedsohnromaniabreakingnews.ro

https://www.facebook.com/ArhiveIstorice/




Ucraina. Accesul liber în spațiul Schengen poate deveni realitate la sfârșitul anului

UE_UCraina

O decizie finală cu privire la liberalizarea vizelor în spațiul Schengen pentru ucraineni urmează să fie luată până la sfârșitul anului, potrivit președintelui Comisiei Europene (CE) Jean-Claude Juncker, relatează Radio Free Europe-Radio Liberty, citat de News.ro.

Juncker s-a declarat „încrezător” joi, în cadrul summitului UE-Ucraina, că se ajunge la un acord în acest sens în 2016.

Președintele Consiliului European Donald Tusk și-a exprimat la rândul său speranța că acest proces să poată fi finalizat în 2016. „Eu cred că un optimism realist și prudent nu este o prognoză ori o previziune iresponsabilă”, a spus Tusk.

Atât statele membre ale Uniunii Europene (UE), cât și Parlamentul European (PE) au dat o undă verde inițială unei liberalizări a vizelor pentru ucraineni.

Însă cele două instituții au fost blocate de negocieri prelungite cu privire la suspendarea mecanismului care să permită UE să suspende călătoriile fără vize în cazuri de urgență. Un acord asupra acestui subiect este necesar înaintea aprobării finale a liberalizării vizelor.

Diplomați europeni au declarat miercuri pentru RFE-RL că va fi „dificil” să se ajungă la un compromis în vederea suspendării mecanismului până la sfârșitul acestui an.

Însă după reuniunea de joi între liderii UE și Ucrainei, la Bruxelles, se pare că va avea loc un ultim efort în vederea unei soluții înainte ca acest an să se încheie.

Un acord le-ar permite ucrainenilor să călătorească în UE fără vize pentru o perioadă de până la 90 de zile.

Gabriel Negruromaniabreakingnews.ro




Prilej de tensiuni în regiunea Mării Negre! Pe 1 și 2 decembrie Ucraina testează rachete în regiunea Crimea

Ucraina a emis o notificare privind „riscuri în spațiul aerian, în contextul unor teste cu rachete programate pe 1 și 2 decembrie”, informează site-ul agenției Tass, citată de Mediafax.

Testele ar urma să aibă loc în apropierea regiunii Crimeea, iar rachetele ar putea intra în spațiul aerian al teritoriului rus. Kievul consideră Crimeea parte a teritoriului Ucrainei, deși regiunea a fost anexată de Rusia în 2014.

Administrația Petro Poroșenko a avertizat de mai multe ori că va face tot posibilul pentru recuperarea regiunii Crimeea.

Statul Major al armatei ucrainene a refuzat să facă vreun comentariu privind exercițiile militare contestate deja de Rusia. „Nu facem niciun comentariu. Toate problemele referitoare la teritoriile ocupate sunt în competența Ministerului de Externe”, a declarat Vladislav Selezniov, purtătorul de cuvânt al Statului Major ucrainean.

Gabriel Negruromaniabreakingnews.ro




Cunoscut, apreciat și citat mereu în străinătate, dar mai puțin știut în România, scriitorul Redi Petrescu și-a lansat la București „Magic Thoughts”. Versiunea în limba engleză a volumului „Îngândurări. Dicționar aforistic”

gina_miclos_director_executiv_eliteratura_si_autorul_redi_petrescu_romaniabreakingnews_ro

Gina Miclos – director executiv eLiteratura si autorul Redi Petrescu

O nouă ediție a celei mai recente cărți ale scriitorului Nicolae Petrescu – Redi – „Îngândurări. Dicționar aforistic” – a fost lansată, în limba engleză, sâmbătă 26 noiembrie 2016, la București, la sediul Editurii eLiteratura. Versiunea în limba engleză este intitulată „Magic Thoughts”.

„Nicolae petrescu redi este un om de substanță, are „veșmânt literar”, are căptușală bună a cuvântului, a lucrurilor, a esenței. Este foarte greu de scris aforisme, să curpinzi lucruri grele, nuanțate, bune, importante, cu greutate, în câteva cuvinte, într-o singură propoziție, foarte rar în două trei… iar literatura lui… o lasă zestre aici, noua românilor, pentru că lucrările lui Nicolae Petrescu Redi au fost traduse și apreciate în limba italiană, în limba engleză, limba greacă, Redi Petrescu este de altfel un autor foarte bine cunoscut în străinătate. Hadeți să ne bucurăm de el” a spus artista Doina Ghițescu prezentă la lansarea „Magic Thoughts”

petrescu-redi_aforism

CITATUL ZILEI: NICOLAE PETRESCU-REDI pe projesus.ro/citatul-zilei/citatul-zilei-nicolae-petrescu-redi

Video: Doamna Gina Miclos, Director Executiv al editurii eLiteratura, a avut amabilitatea de a fi gazda interviurilor România Breaking News cu  autorul, editorul, traducătorul dar și cu personalitățile prezente la lansarea „Magic Thoughts”

Cartea publicată în primă ediție în limba engleză, conține aforisme grupate pe diferite teme, de la artă și istorie, până la iubire, gelozie, copilărie, bătrânețe, omenie, libertate, revoluție, moarte etc. Se pot regăsi texte ce fac trimiteri la personaje din mitologie, la personalități istorice și celebrități din domeniul artistic, dar și texte despre politicienii de azi, despre presă, justiție și educație. Scriitorul încântă și de această dată prin stilul său savuros, prin metaforele alese, prin ironiile, umorul fin și asocierile neașteptate de idei. „Încercând să te aperi de legea junglei, dai peste jungla legilor”, „Pe pârtia amintirilor, sănuița copilăriei nu se răstoarnă nicicând”, „Goana după aur îți oxidează sufletul”, „Leneșul nu se îndreaptă întinzându-se” sunt câteva dintre aforismele cuprinse în volumul amintit.

 

Nicolae Petrescu-Redi este prezentat în antologii colective de poezie și aforisme, în dicționare ce fac referire la scriitorii români și la personalități prahovene, în „Enciclopedia personalităților din România” (ediția a VII-a, 2012) și în alte volume, iar despre opera sa au scris personalități precum: criticii și istoricii literari Mihai Cimpoi și Ieronim Tătaru, scriitorul Nicolae Dabija, profesorul Marian Chirulescu.

Așa cum am spus chiar în titlul articolul, autorul Redi Petrescu este foarte cunoscut și apreciat peste hotare, citate din opera lui find mereu prezenate pe site-uri , portaluri, sau în prezentarea unor instituții de cultură din Italia, Anglia, Grecia… Hadeți să ne bucurăm de el!

petrescu-redi_italia

“Il saggio sogna di riempire le voragini, lo stupido di livellare i picchi.”

(Nicolae Petrescu-Redi, scrittore, storico, letterato e aforista romeno, 20 ottobre 1951)

sursa: http://www.ilditonellocchio.it/nicolae-petrescu-redi/

petrescu-redi_italia2

Quando la sala del teatro è piena, i polmoni dell’attore hanno meno ossigeno. Ma il cuore… -Nicolae Petrescu Redihttp://www.coppadicitazioni.it/profilo2/nicolae%20petrescu%20redi/#sthash.iqGAaIJs.dpuf

petrescu-redi_italia3

O pagină întreagă dedicată citatelor din Nicolae Petrescu Redi pe portalul Italian

http://www.coppadicitazioni.it/profilo2/nicolae%20petrescu%20redi/

Prezentat în antologia italaină (bilingvă) de aforisme

«Proverbio – la saggezza dei vecchi e la giovinezza della saggezza» scrive Nicolae Petrescu Redi (…)

Sursa: http://www.orizzonticulturali.it/it_interventi_Fabrizio-Caramagna.html

  • Nel tempio della cultura entriamo per imparare a non inginocchiarci. Nicolae Petrescu Redi
  • petrescu-redi_italia5

http://www.frasi-aforismi.it/frasi-e-aforismi-sulla-cultura

petrescu-redi_italia7

petrescu-redi_italia6

Sursa: http://www.informagiovani-italia.com/101_aforismi_sull_autunno.htm

  • Quando la sala del teatro è piena, i polmoni dell’attore hanno meno ossigeno. Ma il cuore…(Nicolae Petrescu Redi)

Sursa: http://nicedie.it/home/index.php/cultura/item/8811-aforismi-alcune-frasi-sul-teatro

Despre precedenta lansare a ediției în limba română: Foto-Video: BookFest 2016 București. Lansarea unei noi ediții a volumului „ÎNGÂNDURĂRI”- Dicționar de aforisme, al autorului NIcolae Petrescu Redi

Publicat de Dorian Theodor CLENCIUromaniabreakingnews.ro

Credit coloană sonoră în materialul video: Ross Bugden – Music „Happy and Inspirational Music ♪♬ – Bedtime Stories.

Material realizat cu sprijinul E-syv.ro și inregistrarievenimente.ro

inregistreari_evenimente_white_over_blue_