ROMÂNIA BREAKING NEWS

Home 2016 iulie

iulie, 2016

,

Istoricii din Botoșani au scos la iveală din arhive scrisori și documente care prezintă o altă față a Războiului de Independență. Dincolo de luptele din redute, de cifre și de întreaga literatură care a descris romanțat evenimentul în culori eroice, războiul a avut și laturi întunecate pentru soldații simpli și pentru familiile lor rămase acasă se arata într-un material pe adevarul.ro, pe care îl redam integral mai jos.

Războiul a rămas în memoria posterității în special prin eroismul armatelor române, prin cucerirea redutelor Grivița și Plevna, dar și prin personaje romantice cântate de poeți ca Vasile Alecsandri sau zugrăvite de pictori precum Nicolae Grigorescu. Documentele scoase la iveală de istoricul botoșănean, printr-o muncă titanică prezintă realitatea războiului, în care eroii prezentați romantic de artiști devin oameni în carne și oase care suferă și trăiesc în condiții grele.

În documente apare viața plină de privațiuni din spatele frontului, discuțiile sincere dintre combatanți, dar și aspecte inedite de viață cotidiană. Apar chiar și nedreptățile sociale și frustrările eroilor adevărați aruncați la coșul de gunoi al istoriei, cărora le-au luat fața beizadelele acelor vremuri.

„Am încercat să reconstitui, pe baza documentelor de la Arhivele din Botoșani, un tablou real, fără înflorituri, a ceea ce s-a întâmplat atunci, în acel moment crucial pentru viitorul României moderne. Sunt de la scrisori cu conținut personal, umane, încărcate de emoție, până la documente oficiale. Este o cronică plină de viață, nu este nimic artificial, bombastic. Este realitatea, chiar dacă uneori crudă, nedreaptă și dureroasă“, spune istoricul Ștefan Cervatiuc. De altfel el a reușit să publice aceste documente într-o lucrare intitulată „Contribuția fostelor județe Botoșani și Dorohoi în susținerea Războiului de Independență“.

„Este mai mult decât urgent trimiterea de pesmeți“

Imaginile idilice privind Războiul de Independență promovate mai ales de artiștii romantici, dar și de propaganda comunistă, sunt contrazise de mărturiile reale și de rapoartele din timpul evenimentelor scoase la iveală de istoricul Cervatiuc.

„Curcanii“ lui Alecsandri erau flămânzi, despuiați și de multe ori își făceau rost singuri de hrană, căutând prin curțile bulgărești sau prin rămășițele forturilor otomane. „Trupele sunt obosite nu numai de marș, dar și de privațiuni și lipsă de hrană mai cu seamă. Este mai mult decât urgent trimiterea de pesmeți, cel puțin 300 mii kilograme, căci marșurile se vor face, dar oamenii vor cădea de osteneală fără hrană. Este imperios trimiterea de cojoace fiind unii oameni de tot goi“, scria șeful statului major, colonelul Fălcoianu către ministrul de Război, pe 22 decembrie 1877.

De altfel acești soldați din brigada Cantili, din care făcea parte și Regimentul 16 Botoșani și Dorohoi, erau purtați zeci de kilometri în marș forțat. După aproape o lună de la scrisoarea colonelului Fălcoianu, documentele scoase la iveală de Ștefan Cervatiuc arată că situația soldaților nu se schimbase, erau tot goi și flămânzi. „Îmbrăcămintea trupei este într-o stare de plâns, cojoace nu s-au dat decât pentru o jumătate din efectiv; îngrijirea chiar pentru hrană lipsește și pot zice că fiecare om se hrănește prin propria sa inițiativă, de unde rezultă dezordini ce nu trebuesc tolerate“, scria de această dată comandantul Diviziei a II-a, generalul Cristodur Cerchez, comandantului armatei, generalul Alexandru Cernat, la 7 ianuarie 1878.

Războiul de independență. Țăranii, fentați la decorații

Cu toate lipsurile „curcanii“ din Botoșani și Dorohoi s-au acoperit de glorie în Războiul de Independență. Au fost remarcați ca soldați viteji și disciplinați. „Soldații din Botoșani și Dorohoi, mai ales din regimentele de infanterie, erau mulți dintre ei copii de țărani, plugari, meseriași. Erau obișnuiți cu greutățile. Știau să îndure și să asculte orbește de comandant. Au luptat mereu în prima linie. Ordinele le primeau de la ofițeri pe care-i asimilau cu boierii de care erau obișnuiți să asculte“, spune Cervatiuc.

Totodată rapoartele confirmă faptul că în special regimentul 16 a constituit mereu centrul atacurilor, adică poziția cea mai vulnerabilă, formată în special din soldați determinați și viteji. „În acea zi de 30 august a anului 1877, pe câmpurile Bulgariei, s-au făcut distinsa onoare a drapelului cu nr. 16 ca împreună cu familia sa, toți fii legitimi ai județului Botoșani, să formeze centrul liniei de atac a acelei mari redute numită Grivița nr. I. Au luat parte la acel botez 595 oameni, toți cu pene de curcan. Rezultatul acelui botez a fost că unui număr de 118 dintre ei le-au rămas oasele pe acele câmpii, iar un număr de 185, după ce li s-au zdrobit oasele, au fost duși la ambulanță. În total, acest botez a costat 303 inși din familia acelui drapel scoși afară din serviciu“, scria în memoriile sale Neculai Codrescu, căpitan în Batalionul I din Regimentul 16 Dorobanți.

Așa cum arată rapoartele, mai ales cel al colonelului G. Cantilli, comandantul Brigadei 1 din 20 ianuarie 1878, Regimentul 16 Botoșani și Dorohoi a fost mereu în avangardă și a purtat lupte continue până la epuizare, contribuind decisiv la cucerirea Griviței. Cu toate acestea, soldații au fost nedreptățiți la primirea recompenselor.

Mai precis, într-un raport al colonelului Cantilli către generalul Cerchez, se arată că după ce soldații din Botoșani au luptat mereu în prima linie, fără echipament suficient și fără hrană, decorațiile le-au primit de fapt beizadelele care au stat mai mult în spatele frontului:

„Am cerut în mai multe rânduri recompense pentru ofițeri și trupă; la parte li s-a dat cu multă parcimonie, la parte nicidecum. Regimentele 14 și 16 Dorobanți n-au primit decât parte din recompensele ce s-au dat altora deși acestea au luat deasemenea parte la atacurile de la 30 și 31 august și de la 7 octombrie. Am făcut o foarte modestă recomandațiune pentru ofițeri și nici aceasta n-au fost aprobată(…). Nu vin decât să cer recompensele ce s-au dat și altora care n-au avut fericirea de a lucra atât și, din cerințe ale ordinelor noastre de bătaie, n-au putut lua parte la niciun atac și au stat poate jumătate din timpul campaniei în a doua linie sau la rezervă“.

Totodată, ca o palmă dată autorităților românești, colonelul Cantilli subliniază explicit în raportul său că de fapt soldații săi mai mereu în prima linie au primit pentru curajul lor mai multe decorații de la ruși decât de la români.

Istoricul Ștefan Cervatiuc spune că nepotisme au avut loc fără discuție și în timpul războiului. „Bineînțeles că beizadelele erau avantajate la decorații, erau rude de oameni cu stare, unii erau fii de generali. Soldații de origine modestă au dus greul, dar s-au ales mai puțin cu onoruri“, spune Cervatiuc. Abia după terminarea războiului și după o scandalizare a opiniei publice s-au dat numeroase distincții și combatanților din Regimentul 16.

„Nu pot să-mi agonisesc hrana de toate zilele pentru mine și copilașii mei“

Deși războiul nu s-a dus pe teritoriul României, populația civilă a suferit în spatele frontului. „În război suferă atât combatanții, cât și cei rămași acasă. Să ne gândim că mulți dintre ostașii botoșăneni erau plugari. ”Și-au lăsat acasă o gospodărie grea cu pământ și animale de hrănit, în seama unor femei singure, care mai trebuiau să aibă grijă și de copii mici. Totodată, bărbații erau singura sursă de venit a casei. Fără ei, nu existau surse de subzistență“, spune istoricul Ștefan Cervatiuc.

Un exemplu privind soarta familiilor rămase acasă, arată istoricul Cervatiuc, este scrisoarea Mariei Hobinschi, soția soldatului Ioan Hobinschi, plecat pe front din Dorohoi. Femeia rămasă fără bărbat și venituri, scrie disperată primarului în iarna anului 1978: „Eu am rămas cu 2 copii – parte bărbătească – unul Todiriță și unul Vasile care este de-mi suge țâța, brațele mele sunt legate, nu pot să-mi agonisesc hrana de toate zilele pentru mine și copilașii mei, ființe nevinovate, care nu pot trăi dacă nu va fi cine săngrijească de ei. Toată averea mea se mărginește într-o casă care încă nu este gata, fără îngrăditură, în islaz. Ba, ce-i mai mult, sunt și debite de achitat. Iată trista poziție în care mă găsesc. D-le Primar, ca ființă debilă, fără existență de viețuire în timpul iernii, sufăr diferite greutăți și nici cel puțin nu știu de soarta bărbatului meu. Față de aceste împrejurări, ca ființă omenească și mai ales ca să îndeplinesc toată datoria mea, fac apel la generozitatea D-voastră și a întregului Consiliu ce prezidați cu rugămintea să binevoiți a-mi da un ajutor bănesc din casa comunală pentru ameliorarea, în parte, a suferințelor mele dimpreună cu ființele inocente, care fără ajutorul D-voastră, pot deveni jertfe lipselor, precum v-am arătat până aici“.

Tragedia este cu atât mai mare cu cât Maria din Dorohoi nu știa că își așteaptă degeaba bărbatul care murise la asaltul Griviței. Fără să-i spună, primarul îi acordă un ajutor de 40 de franci. Numeroase alte scrisori arată părinți disperați care, împinși de lipsurile provocate de război, cer până și caii copiilor morți pe front pentru a-i vinde și supraviețui. Numeroasele văduve cer cu disperare salariile bărbaților morți pe front, pentru a rezista iernii, fiind fără venituri.

„S-a scris foarte mult despre vitejia soldaților de pe front, despre eroismul acestora, fiind creditați ca singurii învingători și oamenii care au contribuit cel mai mult la acest eveniment de o importanță capitală pentru destinul României. Am căutat ani de zile în arhive și am vrut să scot în evidență și eroismul celor din spatele frontului. Civilii care, fără să-i oblige nimeni, au pus până mână de la mână și i-au ajutat pe militarii de pe front. În acest fel am descoperit documente și, pe lângă această contribuție voluntară pe care eu am vrut să o scot în evidență, s-a «croșetat» involuntar și acest tablou extrem de real și de sincer al Războiului de Independență“, spune Ștefan Cervatiuc.

„Ti rog să vii în concediu că sunt aprinsă, Dragă Ghiorghi“

Chiar dacă necazurile erau la tot pasul, atât pentru combatanții, cât și pentru cei rămași acasă, mesajele de iubire își făceau loc printre plângeri, mărturii ale sărăciei și chestiuni practice. Un exemplu este scrisoarea soției soldatului Murariu Gheorghe din Stăuceni, care lupta în Regimentul 16 Dorobanți.

„Scumpul meu Ghiorghi, drăguță, mai întăi de toati doresc sî ti sărut eu dulce, ca scumpa noastră epistolă sî ti întâmpini în momentili cele mai fericiti a vieții D-tale. Cât dispri mini și dispri copilă vei ști că suntem bini sănătoși și pitrecim numai D-zeu știe, că tot am găndit câ-i veni acasă, dar acum ear văd, dragă Ghiorghi, cî nu ai chip di a scăpa“, îi scria femeia bărbatului său în mai 1878, bucuroasă că trăiește. Mai mult decât atât, într-un post scriptum îi mai face o declarație picantă soțului.

„Ti rog să te rogi să vii în concediu câ sunt aprinsâ, Dragă Gheorghi“, adaugă aceasta. Răspunsul soldatului Ghiorghi la această chemare fierbinte s-a pierdut însă. Cert este că din scrisorile soției și ale tatălui soldatului reiese că bietul „curcan“ avea întârzieri la soldă și cerea cu insistență bani pentru a supraviețui. Într-o scrisoare, descoperită de istoricul Ștefan Cervatiuc, Ghiorghi îi cerea 8 franci soției.

romaniabreakingnews.ro

 

,

Actorul Radu Beligan a murit miercuri, la Spitalul Elias, în jurul orei 13.00, la vârsta de 97 de ani, au confirmat reprezentanții spitalului pentru Mediafax. El era cel mai longeviv actor aflat încă în activitate pe scena de teatru.

radu_beligan

Radu Beligan (Sursa foro: Libertatea)

Radu Beligan a avut o bogată activitate în teatru, film, televiziune și radio. A fost director al Teatrului de Comedie din București, între anii 1961 și 1969, și director al Teatrului Național București, între 1969 și 1990.

Totodată, a fost profesor la Institutul de Teatru și Film, între 1950 și 1965, și a fost ales membru de onoare al Academiei Române în 2004, în semn de recunoaștere a activității sale în domeniul artei.

A fost decorat, printre altele, cu Ordinul „Serviciul Credincios” în grad de Mare Ofițer, Ordinul Drapelul Iugoslav cu steaua de aur și colan și Ordinul Național al Legiunii de Onoare în grad de Ofițer, din partea Franței.

Este Doctor Honoris Causa al Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” din București.

Actorul Radu Beligan a primit în 2011 o stea pe Aleea Celebrităților – Piața Timpului, spațiul bucureștean dedicat marilor valori ale filmului și scenei românești.

În februarie 2014, Radu Beligan a fost inclus într-un top al celor mai puternice o sută de personalități din lume din domeniul divertismentului, alături de actorul român în clasament regăsindu-se numeroase celebrități de toate vârstele, de la Hollywood, printre care Robert De Niro, Martin Scorsese, Clint Eastwood, Woody Allen, Judi Dench, Helen Mirren și Angelina Jolie, potrivit site-ului american Business Insider.

Patriarhul Daniel și-a exprimat regretul pentru dispariția maestrului Radu Beligan și a transmis un mesaj emoționant pentru familia acestuia. Mai mult, Patriarhul spune că se va ruga pentru odihna sufletului lui Radu Beligan.

O piațetă din București va purta numele lui Radu Beligan.

Primarul general, Gabriela Firea, a anunțat că va introduce pe ordinea de zi un proiect de hotărâre prin care va fi înființată piațeta Radu Beligan. Piațeta Radu Beligan va fi situată în vecinătatea Ministerului Agriculturii, vis-a-vis de Teatrul Național, la intersecția dintre Bd. Carol I și Bd. I.C. Brătianu.

,

atentat_kiev

Atentat la Kiev? Un cunoscut jurnalist ucrainean a murit într-o explozie în centrul orașului// Sursa:Moldova.org

Jurnalistul Pavel Șeremet a murit în această dimineață, în urma unei explozii a mașinii în care se afla. Tragedia a avut loc în centrul orașului Kiev, în timp ce acesta venea spre locul de muncă.

Potrivit oamenilor legii, explozia a avut loc dimineața, în jurul orei 7:45. Șeremet se îndrepta spre ”Radio Vesti”, unde era moderator. Acesta a urcat în mașină și a reușit să parcurgă o anumită distanță, când s-a produs deflagrația.

atentat_kiev_explozie

Până la momentul actual se cunoaște că jurnalistul se afla în mașina șefului publicației „Ucrainskaia pravda”, Aliona Pritula, dar aceasta nu se afla în automobil în momentul exploziei.

Pavel Șeremet a fost conducătorul mai multor proiecte media de la ORT, iar mai apoi de la „Pervîi canal”. Acesta a demisionat în semn de protest față de politicile duse de Rusia în Ucraina. În urmă cu trei zile, el a criticat dur pe pagina sa de Facebook „propaganda Kremlinului”, acuzând că jurnalistii care nu aderă la ea sunt „haituiți”.

În ultimii an s-a stabilit la Kiev, unde lucra la publicația „Ucrainskaia pravda” și la postul de radio „ Radio Vesti”.

romaniabreakingnews.ro

 

,

 telegrama 19 iulie 1877

La 19 iulie 1877, stil vechi (31 iulie 1877, stil nou), Principele Carol a primit telegrama care relata că rușii au suferit o înfrîngere completă la Plevna, Bulgaria, în cadrul Războiului ruso-turc de la 1877-1878. O parte din trupele rusești intrase în panică, Marele Duce Nicolae al Rusiei și-a mutat cartierul general, iar însăși țarul Alexandru II-lea era gată să se regragă peste Dunăre. În telegrama către Carol, Marele Duce Nicolae al Rusiei scria:

„Turcii, adunați la Plevna, ne zdrobesc. Rog să faci fuziune, demonstrațiune și să treci Dunărea, după cum voiești”. Pătrunderea trupelor românești în zona rusească de la sudul Dunării a pus imediat problema conducerii comune a ofensivei contra turcilor. 

Adrian Silvan Ionescu, istoric de artă: „Țarul îl întreabă pe Carol: Ar accepta prințul României să lupte sub comanda unui general rus? Prințul spune: Ba mai degrabă 10 generali ruși ar putea să slujească sub ordinele prințului de Hohenzollern.

Principele Carol a tărăgănat venirea Armatei Române pînă în momentul în care Marele Duce Nicolae al Rusiei nu va solicita exact ajutor militar românesc pentru Plevna. Urma să aibă loc Bătălia de la Plevna în care victoria armatei române va pune bazele independenței României.

Întru recunostiinta vesnica soldatilor romani care au făcut sacrificiului suprem, platind tributul pentru Idependenta Romaniei si neatarnarea Neamului Romanesc, redacția Romania Breaking News  vă invită să vizionați în exclusivitate jurnalul Foto-Video „Pe urmele Gloriei Dorobantilor Romani, pe campurile de lupta de la Grivita 1877” realizat de RBN Press la Plevna, Grivita, (Bulgaria) luna mai 2014.

Plecat-am nouă din Vaslui,
Și cu sergentul, zece,
Și nu-i era, zău, nimănui
În piept inima rece.
Voioși ca șoimul cel ușor
Ce zboară de pe munte,
Aveam chiar pene la picior,
Ș-aveam și pene-n frunte.

Toți dorobanți, toți căciulari,
Români de viță veche,
Purtând opinci, suman, ițari
Și cușma pe-o ureche.
Ne dase nume de Curcani
Un hâtru bun de glume,
Noi am schimbat lângă Balcani
Porecla în renume!

Din câmp, de-acasă, de la plug
Plecat-am astă-vară
Ca să scăpăm de turci, de jug
Sărmana, scumpa țară.
Așa ne spuse-n graiul său
Sergentul Mătrăgună,
Și noi ne-am dus cu Dumnezeu,
Ne-am dus cu voie bună….

1877 – „Peneș Curcanu” de Vasile Alecsandri

2014, luna mai  …Așa plecata-am și noi, dupa urma bravilor eroi, să dăm onor la dorobanți,

…pe câmpurile de luptă de la Grivița și Plevna.

Din grupul care a plecat pe urmele Dorobantilor, au facut parte Cristian Sarlat – Președintele Asociației Stindard, inițiator și organizator al evenimentului; d-nul. Valentin Spătaru; d-na. Margarita Goranova – ghidul bulgar, o admirtabilă femeie care a secondat grupul cu explicați inedite în limba română pas cu pas; Arh. Constantin Costache, d-na. Daniela Soros – Fundația Românilor de Pretutindeni /Romanian Global News; Av. Mihai Nicolae – Președinte al Institutului Frații Golescu;  Arh. Dan Ionescu, G-ral.(r) Iosif Rus, fost Comandant al Aviației Militare; d-nul. Mircea Constantinescu; d-nul. Viorel Lungu M.Ap.N.; G-ral.(r) Oprea; d-nul. Vulpoiu; Prof. Marcel Vlădescu; Preot Militar Ion Ilinca – M.Ap.N., primul preot militar român care a reușit să ajungă sa săvărșescă o slujba de pomenire pentru soldații morți la Stalingard, după sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, o dată cu dezvelirea unei plăci comemorative la data de 24 iulie 2003; Ing. Dragoș Coadă; Col.(r) Ilie Truica; G-ral.(r) Ene Aurel, Președintele Asociației Naționale a Foștilor Diplomați și Atașați Militari; Col.Ing. Adrian Dăescu; d-nul. Marian Clenciu, Președintele Asociției Culturale Pro Basarabia și Bucovina; Istoric Constantin Corneanu – Președintele Fundației „Gheorghe Brătianu”, specialist în probleme răsăritene, însoțit de d-nul. Sebastian Rusu; d-na. Angela Cățău  și România Breaking News prin Dorian Theodor Redactor Șef, și Dacian Dumitrescu Redactor de Investigații și Documentare  Istoricăîn perioada 2012-2014

Video „Tribut eroismului și sacrificiului dorobanților români (1877-2014)”. (Exclusiv R.B.N. Press)

*În materialul video sunt prezentate aspecte din Războiul de Independență (1877-1878), procesiunea de depunere a coroanelor de flori la Capela Osuar a soldaților români de la Grivița (pe locul fostului complex de redute Grivița) și slujba de pomenire a eroilor români din incinta capelei, slujbă realizată de preotul militar  Ion Ilinca. (mai 2014), imagini din împrejurimile Redutei Grivița cu monumentele inchinate soldaților români.

(1)

Imagini – Casa Muzeu „Carol I”,  locul unde își avea Cartierul General, Armata Română  (Bulgaria)

(2)

Un tun folosit de armata română,  strajuieste intrarea in Muzeul  „Carol I”, în dreapta căruia stă falnic un copac care a fost plantat de însăși Domnitorul Carol I după terminarea războiului. O mărturie românească vie peste acele locuri încărcate de istorie.

(3)

Pe urmele dorobanților romani… o parte dintre participanți.

(4)

Curtea interioară a Muzeului, loc de campanie pentru brava Armată Română (1877)

(5)

Gardul format din unelte și arme folosite în războiul româno-ruso-turc, baionete, săbii, etc (conform ghidului, sunt chiar autentice)

(6)

Participanți ținând să se imortalizeze în locul de unde Domnitorul Carol I, a comandat magistral Armata Română până la Victorie

(7)

Interiorul încăperii destinate Domnitorului Carol I, loc de odihnă și reflectare la deciziile militare ce trebuiau luate.

(8)

(9)

Patul de campanie pe care se odihnea Carol I și biroul său (acesta din urmă este o reproducere )

(10)

(11)

Aspecte despre participarea Armatei Române la război în vitrinele din încăperile Muzeului „Carol I”

(12)

Raniță din dotarea unui dorobanț la 1877 (parte originală, parte reprodusă)

(13)

(14)

(15)

(16)

Uniforme originale ale armatei române expuse in vitrinele Muzeului „Carol I”

(17)

Ofițeri români și planuri de operații pe frontul ruso-româno-turc

(18)

(19)

Fotografii cu „Capela Osuar” a soldaților români de la Grivița (loc de odihna pentru aprox. 1300 de soldați) Capela a fost construita pe locul Redutei Grivița.

(20)

(21)

Alte uniforme ale armatei romane

(22)

(23)

O copie dintr-un ziar românesc al vremii

(24)

Componente și unelte de artilerie folosita de Armata Română pe câmpul de luptă (1877)

(25)

(26)

(27)

(28)

(29)

Placa comemorativă de pe exteriorul încăperii destinate Domnitorului Carol I

ROMANIA BREAKING NEWS Plevna – Casa „Carol I ”

Muzeu Plevna Bulgaria dedicat Armatei Romane (III) Copacul sădit de Carol I

Muzeul Participarii Armatei Romane la razboi 1877 (Plevna)

Muzeu Plevna Bulgaria dedicat Armatei Romane (II)

Muzeu Plevna Bulgaria dedicat Armatei Romane (partea I)

Extrase din articolele:

30 august 1877 – Dorobanții au ridicat tricolorul românesc deasupra redutei otomane Grivița! Video-RBNpress pe urmele gloriei dorobanților români (1)

Pe urmele vitejilor dorobanți români, pe câmpurile de luptă de la Plevna și Grivița, Bulgaria (2)

romaniabreakingnews.ro

 

,

Constituită în 1990, Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina și-a propus „integrarea firească a valorilor spirituale, cultural-educative, științifice ale românilor din Basarabia, Nordul Bucovinei și Ținutul Herța, la spațiul istoric daco-român și promovarea acestor valori prin diferite activități” (din Statutul ACPBB). Se deschidea astfel un cadru legal de întărire a legăturilor frățești cu românii din provinciile desprinse din trupul tării, de cunoaștere a istoriei comune și de acțiune concretă în sprijinul păstrării valorilor identitare naționale în aceste provincii.

25_de_ani_Filiala_Arboroasa_Asociatia_Culturala_Pro_Basarabia_si_Bucovina (3)

            Filiala „Arboroasa” din Vatra Dornei s-a constituit în 1991, din inițiativa inimoasei profesore Tațiana Vlad Guga, cea care a cunoscut calvarul a două refugii, din 1940 și 1944 și a trăit în ”patria adoptivă” cu nostalgia locurilor în care a copilărit și a făcut primele studii: Iordănești, un sat românesc din Nordul Bucovinei și Cernăuți.

25_de_ani_Filiala_Arboroasa_Asociatia_Culturala_Pro_Basarabia_si_Bucovina (1)Filiala ”Arboroasa” a împlinit în acest an 25 de ani de activitate neîntreruptă, timp în care s-a manifestat ca o prezență activă în viața culturală a comunității, din postura de inițiator sau partener în activitățile dedicate marilor evenimente istorice naționale, în omagierea Poetului Mihai Eminescu și a altor mari scriitori sau personalități din alte domenii. În atenția publică au fost aduse aspecte ale literaturii românești din Basarabia și Nordul Bucovinei, dar și problemele cu care se confruntă românii din cele două provincii (în special din regiunea Cernăuți) în ce privește păstrarea limbii naționale, a tradițiilor și obiceiurilor strămoșești. S-au realizat numeroase legături de prietenie între dorneni și românii din raioanele Edineț, Râșcani, Fălești, Căușeni din Republica Moldova și Iordănești, Boian, Herța, Cernăuți (Ucraina) prin excursii și vizite reciproce, prin parteneriate între Liceul ”Ion Luca” din Vatra Dornei și cele din Boian, Florești și Căușeni, prin participarea la numeroase manifestări culturale. La Cernăuți, dornenii au fost prezenți la Sărbătoarea „Limba noastră cea română” în fiecare an din 1990 și până în prezent, la Festivalul ”Florile dalbe”, la ”Întâlniri bucovinene”, la Festivalul Internațional ”În grădina cu flori multe”, la care s-au oferit în ultimii trei ani premii constând din cărți, diplome și costume naționale, la ”Malanca” de la Crasna, la omagierea lui Mihai Eminescu, dar și la Ziua Limbii Române, la dezvelirea bustului lui Alexandru cel Bun, la Căușeni, Republica Moldova. S-au realizat numeroase donații de carte către școlile și instituțiile din regiunea Cernăuți sau Republica Moldova. O colaborare permanentă și benefică s-a realizat, mai ales în ultimii ani, cu Societatea pentru Cultura Română ”Mihai Eminescu” din Cernăuți și ”Casa Limbii Române” din Căușeni.

25_de_ani_Filiala_Arboroasa_Asociatia_Culturala_Pro_Basarabia_si_Bucovina (2)

            Momentul aniversar a fost marcat prin acordarea de diplome de excelență reprezentaților administrației locale și ai tuturor instituțiilor care au sprijinit activitatea ”Arboroasei” și diplome de onoare membrilor filialei, precum și a unor pliante care prezintă activitatea asociației. Profesoara Tațiana Vlad Guga, președintă de onoare a filialei, aflată la o vârstă venerabilă, dar la fel de entuziastă ca în tinerețe, a rememorat, pentru participanții aflați în Catedrala ”Sfânta Treime”, momentul înființării filialei și aspecte ale desfășurării activității în cei 25 de ani.

25_de_ani_Filiala_Arboroasa_Asociatia_Culturala_Pro_Basarabia_si_Bucovina (4)

            La începutul intervenției sale, distinsa vorbitoare s-a referit la „o zi de doliu din istoria noastră”, cea a ultimatumului din iunie 1940, acest moment fiind evocat în debutul întâlnirii de la Catedrala ”Sfânta Treime”, așa cum se obișnuiește în fiecare an. Preotul Marius Magherca a oficiat un Te Deum în memoria membrilor Arboroasei (1)Te Deum în memoria membrilor Arboroasei (2)Te Deum în memoria membrilor ”Arboroasei” care au trecut la cele veșnice, a tuturor martirilor care au însângerat pădurea Varniței la Fântâna Albă sau în Lunca Prutului, a celor morți în Siberii, la canal, în lagăre sau închisori, ca urmare a nefastei decizii sovietice care ne-a împărțit în țări diferite. În cuvântul de învățătură, preotul Magherca a îndemnat la cunoașterea adevărului și la neuitare, dar a atras atenția și asupra pericolelor la care e supusă lumea contemporană. Același îndemn, de a nu ne uita istoria a fost reiterat de primarul Ilie Boncheș, prezent la manifestare. Prof. Iulia Juravle, de la Liceul Tehnologic ”Vasile Deac” a evocat concis și convingător contextul în care România a fost ciuntită, subliniind că istoria trebuie cunoscută mai ales de către generațiile tinere pentru a învăța că unele dintre lecțiile sale nu trebuie să se repete.

            Mărturisind că a participat cu emoție la o asemenea evocare, prof. univ. dr. Olga Vicol, o distinsă nonagenară, refugiată în 1940, împreună cu părinții de la Edineț la Iași, a dăruit ”Arboroasei” o carte document: ”Sub patru regimuri pe toate continentele”, de Alexandru Budișteanu, apărută la Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, sub egida Academiei Române, gest care a emoționat deopotrivă pe cei prezenți.

 

Pentru România Breaking News – RBN Press, Paraschiva Abutnăriței, Președintele Filialei „Arboroasa” a ACPBB

romaniabreakingnews.ro

,

13567472_1728194120770411_8667972549872516438_n

Asociația Iubire și Încredere din Municipiul Iași, România, a organizat în perioada 01 – 07 iulie 2016 a IV-a ediție a  Festivalului – Concurs Coral Internațional pentru Tineret Gavriil Musicescu.

Festivalul, unic în România, oferă Iașului o experiență culturală inedită și aduce în atenția publicului coruri și personalități din România, Ucraina, Republica Moldova, Italia, Grecia etc. Au participat invitați de marcă dintre care amintim pe îndrăgita artistă Paula Seling și Corul Național de Cameră MADRIGAL, precum și peste 30 de coruri de renume internațional a căror prestație a fost jurizată de specialiști din România, Grecia, Italia, Ucraina și Republica Moldova.
În continuare lista impresionantă a corurilor participante, din care putem enumera multiple coruri de tineret din Ucraina și Moldova, pe care le și felicităm pentru participarea într-un număr atât de mare la acest Festival și pentru promovarea culturii europene.
Coruri participante
I. Sectiunea de concurs Coruri de licee de muzică și Seminarii Teologice
1.      Ansamblul vocal de fete Anhelorus de la Liceul de Muzică nr. 23 din Kiev – Ucraina, Dirijor Doamna Tetiana  Stefanyshyna
2.      Corul de copii Armonia din Vinnita – Ucraina, Dirijor Doamna Gordiienko Tetiana
II. Sectiunea de concurs Coruri ale Universităților de Muzică și Facultăților de Teologie
1.      Corul de studenți Marisiensis de la Universitatea de Arte Tg. Mures, dirijor Drd. Ana Maria Niculescu
2.      Corul studențesc Resonance al Universității Naționale Iurie Fedcovici Cernăuți – Ucraina, Dirijor Doamna Olha Churikova-Kushnir.
3.      Corul de studenți Anima, dirijor Doamna Nataliia Krechko, al Universității Naționale pentru Cultură și Artă, Kiev – Ucraina
4.      Corul bărbătesc Mitropolitul Iosif Naniescu – Facultatea de Teologie Ortodoxă Dumitru Staniloae  Iași, dirijor Prof. Năstasă Gabriel
III. Sectiunea de concurs Coruri de tineri amatori (tineri care nu studiaza in scoli muzica)
1.      Corul Melody al Casei de Cultură din Ivano – Frankovsk – Ucraina, Dirijor Domnul Yarema Koval
2.      Corul studențesc Novellus al Academiei Naționale de Tehnologii Alimentare din Odessa – Ucraina, Dirijor Doamna Getmanets Natalia
3.      Corul studențesc al Universității Naționale Tehnice din Kiev – Ucraina, dirijat de Domnul Ruslan Bondar.
4.      Corul de tineret Cantabile de la Academia de Studii Economice din Chisinău, Republica Moldova, dirijor Doamna Elena Marian.
5.      Corul de cameră Cantabile al Liceului teoretic Ioan Slavici din Panciu, jud. Vrancea, dirijor Andrei Igor Manovici
6       Corul de cameră Crescendo al Universității Pedagogice de Stat din Krivoy Rog – Ucraina, dirijat de Doamna Victoriia Serhieieva.
7.      Corul de Cameră Dorna al Parohiei Ortodoxe Dorna Candrenilor – jud. Suceava,  România, dirijor Doroftiese Gabriel Gheorghiță
IV. Sectiunea de concurs Cantus Mundi Coruri de copii
1.      Corul de copii Solo Musica din Odessa – Ucraina, Dirijor Doamna Bondar Ievgeniia.
2.      Corul de copii Allegretto al Liceului de Arte Dinu Lipatti, Pitesti – România, dirijor Sandu Cristian
3.      Corul de copii Angeli al Asociației Muzicale Angeli din Iasi, Romania, dirijor Doamna Mirela Palamariu
4.      Corul de copii Trison de la Liceul teoretic Iulia Hașdeu din Chișinău – Republica Moldova, Dirijor Doamna Sofia Volcov – Caranfil
5.      Corul de copii al Colegiului Național de Arte Octav Bancilă Iași, România, dirijor Prof. Petronela Dârțu
V. Sectiunea de concurs muzică psaltică
1.      Corul psaltic Chivotul al Arhiepiscopiei Iașilor, dirijor Arhid. Ciprian Rusu
2.      Corul Vlaho-Bizantin al Arhiepiscopiei Buzăului, dirijor Arhid. Prof. Constantin Stoica
3.      Corul psaltic al Parohiei SfantulIoan Botezătorul  Botoșani, dirijor Gheorghe Bulboacă
4.      Formația de muzică psaltică a Seminarului Teologic Ortodox Veniamin Costachi Neamț, Dirijor Marius Brumă
5.      Formația de muzică psaltică Basileus a Seminarului Teologic Ortodox Sfântul Vasile cel Mare Iași dirijor Diac. Prof. Mihai Ursache
6.      Formatia de muzică psaltică a Seminarului Teologic Ortodox Sfântul Ioan Iacob Dorohoi, dirijor Cezar Murariu
Invitați speciali
1.      Corul Național de Cameră Madrigal dirijat de Anna Ungureanu, București România
2.      Corul bărbătesc Armonia dirijat de Iulian Dumitru, Constanța, România
3.      Corul psaltic TRONOS al Patriarhiei Române condus de Protopsalt Arhidiacon Mihail Bucă
4.      Corul Filarmonicii din Cernăuți dirijat de Doamna Nadiia Seleznova, Ucraina
5.      Corul de copii al Radiodifuziunii Române dirijat de maestrul Voicu Popescu, București, România
Detaliile despre Festival au fost preluate de pe site-ul organizatorilor,  www.iubiresiincredere.ro
Sursă foto:
Înregistrări video sunt disponibile pe pagina youtube de livestreaming a Asociației organizatoare. Sunt disponibile mai multe videoclipuri, pentru diferite secțiuni din concurs.

Publicat de Ion Antonromaniabreakingnews.ro
,

USH_Pro_Business

Centrul USH Pro Business din București, a organizat joi – 7 iulie 2016, o nouă întâlnire privind perspectivele de cooperare între mediul academic și mediul de afaceri în cadrul strategiei Uniunii Europene pentru Strategia Dunării.

Acest eveniment a adus față în față mediul academic și mediul de afaceri în vederea identificării unor proiecte cu finanțare SUERD (SUERD – programe și proiecte de interes comun pentru mediul academic și mediul de afaceri/Programul TRANSNAȚIONAL DUNĂREA).

În cadrul seminarului a fost prezentat programul Transnațional Dunărea 2020 din perspectiva lansării în luna octombrie 2016 a unui nou apel de proiecte în acest program.

Conținutul dezbaterii a fost pragmatic și orientat spre soluții concrete de finanțare, astfel încât, atât firmele cât și mediul academic să beneficieze de aceste programe. În acest sens, este îmbucurător faptul că, din ce în ce mai multe firme românești sau autorități au devenit lideri sau au participat în proiecte europene.

S-a scos în evidență și faptul că, există o lipsă de cunoaștere asupra oportunităților oferite de aceste programe, iar modurile în care acestea sunt descrise sau în care se pot accesa finanțări sunt complicate și adeseori greu de înțeles, ceea ce descurajează firmele. Pentru a acoperi acest decalaj de cunoaștere, USH Pro Business își propune să popularizeze în continuare oportunitățile deschise de aceste fonduri.

De asemenea, s-a făcut o prezentare generală a proiectelor corespunzătoare ariei prioritare PA 8 Competitivitate, urmare întâlnirii din luna iunie a Comitetului Coordonator al acestei arii.

Au fost identificate domenii de interes pentru mediul de afaceri precum: învățământul dual, internaționalizarea IMM-urilor, dezvoltarea de ecosisteme ale inovării, dezvoltarea sustenabila a comunităților locale, energiile verzi, învățământul antreprenorial și dezvoltarea clusterelor în domeniul bioeconomiei.

Domeniul învățământului dual a fost intens dezbătut existând un interes major pentru dezvoltarea de proiecte în comun ale mediului de afaceri și cel universitar.

Obiective principale ale evenimentului s-au axat pe următoarele puncte:
– Să înțelegem cum putem să ne organizăm ca parteneri în cadrul proiectelor europene, în rețele naționale și europene de firme;
– Să formăm platforme colaborative naționale și internaționale care să permită dezvoltare de soluții inovative pe temele în care Programul Transnațional Dunărea 2020 va fi activ;
– Să identificăm posibilități de colaborare și formare în învățământul dual;
– Să analizăm și să structurăm alte proiecte de interes comun.

Centrul USH Pro Business, specializat în dezvoltarea antreprenorială și a afacerilor, va propune pe această cale să dezvoltăm împreună o colaborare pe termen lung, inclusiv prin crearea după eveniment ale unor comunități de practică în cercetarea noilor modele de afaceri.

Evenimentul a avut loc la sediul USH Pro Business, din strada Nicolae Iorga nr. 34-36, Sector 1, București (fosta Ambasadă Canadei)

Video Conferință: Business UE Bucuresti / Cooperare între mediul academic și cel de afaceri în cadrul strategiei UE1/8

Video Conferință: Business UE Bucuresti / Cooperare între mediul academic și cel de afaceri în cadrul strategiei UE2/8

Video Conferință: Business UE Bucuresti / Cooperare între mediul academic și cel de afaceri în cadrul strategiei UE3/8

Video Conferință: Business UE Bucuresti / Cooperare între mediul academic și cel de afaceri în cadrul strategiei UE4/8

Video Conferință: Business UE Bucuresti / Cooperare între mediul academic și cel de afaceri în cadrul strategiei UE5/8

Video Conferință: Business UE Bucuresti / Cooperare între mediul academic și cel de afaceri în cadrul strategiei UE6/8

Video Conferință: Business UE Bucuresti / Cooperare între mediul academic și cel de afaceri în cadrul strategiei UE7/8

Video Conferință: Business UE Bucuresti / Cooperare între mediul academic și cel de afaceri în cadrul strategiei UE8/8 

Playlist integral

Centrul USH Pro Business este deschis solicitărilor de consiliere și scriere de proiecte pe programele europene relevanțe pentru Strategia SUERD, care vizează dezvoltarea afacerilor și competitivitatea regională, sens în care persoanele care nu au asistat la seria de evenimente de acest gen sunt invitate să contacteze la la adresa de email office@ushprobusiness.ro

romaniabreakingnews.ro

,

SUA

Azi, americanii sărbătoresc adoptarea Declarației de Independență, act istoric semnat în 1776.  Ziua Independenței, cunoscută și ca 4 iulie, sărbătoare federală în Statele Unite, sărbătorește adoptarea Declarației de independență de pe 4 iulie 1776, ziua în care a fost declarată independența față de Regatul Marii Britanii. Această zi a Independenței este deseori asociată cu focuri de artificii, parade și evenimente private care sărbătoresc istoria, guvernul și tradiția Statelor Unite. Ziua Independenței este ziua națională a Statelor Unite ale Americii

„În această seară celebrăm și forța Parteneriatului strategic SUA – România” Hans Klemm Ambasadorul SUA la București, vineri seara.

Hans Klemm

Ambasadorul Hans Klemm susține un discurs la recepția de Ziua Independenței. București, 1 iulie 2016. (Lucian Crusoveanu / Public Diplomacy Office) Sursa – Ambasada SUA București

Ziua Statelor Unite este sărbătorită în România cu trei zile mai devreme. Ambasada Americii a organizt în vineri seară o recepție la care au fost invitați cei mai importanți oficiali români.

Ambasadorul SUA la București, Hans Klemm, a vorbit vineri seara, despre parteneriatul dintre România și Statele Unite ale Americii atât în domeniul securității la nivel mondial, cât și în domeniul combaterii corupției. „În această seară celebrăm și forța Parteneriatului strategic SUA – România și legăturile noastre în calitate de aliați și prieteni. În ultimul an, sub auspiciile parteneriatului nostru, am investit împreună în securitatea regiunii transatlantice prin finalizarea amplasamentului sistemului de apărare antirachetă de la Deveselu”, a declarat Hans Klemm.

Oficialul american a vorbit despre exercițiile militare comune și despre modul în care Statele Unite susțin România în lupta împotriva corupției. „Membrii forțelor noastre armate au avut frecvent antrenamente comune, menite să descurajeze amenințările la adresa României și a regiunii Mării Negre. Soldații, membrii forțelor marine și aeriene și infanteriștii noștri au luptat împreună pe câmpuri de luptă aflate departe de România. Iar reprezentanții instituțiilor noastre de aplicare a legii au avut o strânsă colaborare pentru a combate terorismul, proliferarea armamentului de distrugere în masă, pentru a pune capăt infracționalității organizate, pentru a opri traficul de persoane și de droguri și a sprijini lupta României împotriva corupției”, a spus Klemm

„Mi-ați cerut să dedic energie suplimentară dimensiunii economice a parteneriatului nostru, să sporesc volumul schimburilor comerciale și investițiilor dintre țările noastre. Drept răspuns, am adus delegații comerciale în România, susținem antreprenorii români din domeniile IT, educațional și al turismului ecologic și i-am încurajat pe investitorii americani să ia în considerare potențialul economic pe care îl oferă România, așa cum i-am încurajat și pe investitorii români să ia în considerare America”, a mai afirmat Hans Klemm.

„Pentru a extinde și mai mult parteneriatul nostru, anul acesta am lansat împreună noi inițiative în domeniul securității cibernetice și, cel mai promițător, inițiative menite să dubleze din nou promovarea colaborării noastre și schimburile educaționale de studenți și membri ai mediului academic din știință, tehnologie, educație și cultură și poate chiar energie, medicină și cercetare în domeniul agricol”, a arătat Klemm. El a apreciat că parteneriatul dintre România și SUA are un potențial „nelimitat”. „Domnule președinte, sunt convins că, printr-o colaborare cu toate forțele, parteneriatul nostru va avea un potențial nelimitat. Sub conducerea dumneavoastră, putem promova împreună securitatea, democrația și prosperitatea, nu numai ale României și Statelor Unite, ci și ale întregii regiuni transatlantice și nu doar”, i s-a adresat Hans Klemm președintelui Klaus Iohannis, prezent la ceremonie. „Împreună, în calitate de aliați, parteneri și prieteni, putem avea o contribuție decisivă la asigurarea unei Europe întregi, libere și în pace. Și, în concordanță cu tema recepției din această seară – parcurile noastre naționale – putem căuta modalități de colaborare pentru protejarea pădurilor, platourilor, pășunilor, munților, râurilor și pârâurilor, florei și faunei noastre sălbatice, a căror existență depinde, generații de acum înainte, de sănătatea mediului înconjurător”

Klaus_IohannisStatele Unite reprezintă pentru România un garant al securității sale, un aliat solid și un partener de nădejde, de care ne leagă o prietenie trainică, valori, principii și interese comune, precum și un atașament puternic față de unitatea și soliditatea familiei euroatlantice, a afirmat vineri seara președintele Klaus Iohannis. „Parteneriatul strategic bilateral s-a dezvoltat continuu de la momentul lansării sale la București, în urmă cu aproape două decenii. În acest an, am continuat să îl întărim împreună și să îl diversificăm, pentru a servi cât mai bine intereselor noastre comune. Așteptările noastre sunt ca acesta să crească în amplitudine și profunzime, pentru a genera oportunități economice și prosperitate pentru cetățenii țărilor noastre”, a spus șeful statului, președintele Klaus Iohannis, în discursul susținut la recepția organizată de Ambasada SUA la București cu ocazia Zilei Independenței.

Klaus Iohannis a subliniat că un nivel fără precedent a fost atins în ceea ce privește cooperarea bilaterală în domeniul apărării și securității. „Am dus împreună la bun sfârșit proiectul strategic al sistemului de apărare antirachetă de la Deveselu, o contribuție semnificativă la securitatea noastră comună și a NATO și un etalon incontestabil al excelenței cooperării româno – americane. Aprofundarea colaborării în domeniul apărării și securității va continua să fie prioritatea de vârf a Parteneriatului strategic. Beneficiile sale sunt circumscrise consolidării securității regionale și euroatlantice”, a afirmat președintele României.

romaniabreakingnews.ro

,

Corul Canticum la Noaptea Muzeelor mai 2016

În luna mai (2016) au avut loc o serie de concerte deosebit de frumoase în București.

Astfel, în data de 19 mai, Corul bărbătesc CANTUS DOMINI (dirijor Pr.Răzvan Ștefan) a susținut un concert de Înviere în orașul Ploiești, o selecție putând fi vizualizată aici:

Întreg playlist-ul:

Videoclip individual:

În data de 21 mai, în cadrul evenimentului Noaptea Muzeelor, la Muzeul Național „George Enescu” din București a avut loc concertul Corului Canticum (dirijor Răzvan Rădos), sub denumirea „Mothertongue – Cântece de dragoste„, ce poate fi vizualizat în playlist aici:

Prezentăm și o selecție individuală:

Publicat de Ion Antonromaniabreakingnews.ro

 

 

 

 

 

,

Literatura de azi

La mulți și buni ani! pentru Literatura de azi

E greu să nu devii patetic la momente aniversare. Iar dacă totuși te străduiești, se vor găsi binevoitori care să spună că n-ai suflet și simțiri. Cale de mijloc, însă, nu există, mai ales atunci când sărbătorești un vis, așa cum este Literatura de azi. Un vis pe care nici nu știai că-l ai, îl bănuiai undeva ascuns, iar când a apărut, a fost dragoste la prima vedere.

Cu ceva săptămâni în urmă, atunci când revista Literatura de azi devenea revista culturală online cea mai citită din România, scriam „Sky’s the Limit!”. Iar acum adaug – și puterea sufletească de a nu înceta niciodată să visezi pentru că aceea, într-adevăr, trebuie să nu aibă niciun fel de limite. Mai ales când visurile se îndeplinesc.

Cu excepția fondatorului „platformei” Literatura de azi, criticul Daniel Cristea-Enache, sunt cea mai veche membră a echipei. De-a lungul celor 3 ani, unii au venit și au plecat, au pus umărul la treabă sau au fugit mâncând pământul când lucrurile au devenit mai dificile. Acum suntem cei care au rămas și au visat. Echipa actuală are deja o structură bine conturată, posedând ceea ce este absolut necesar într-un asemenea demers – suflet, dăruire, o minte deschisă, o lipsă de apetit pentru scandal sau bârfe, simțul umorului și… timp de cedat pentru cultură.

Care sunt gândurile mele pentru Literatura de azi, cu sau fără aniversare? E cam greu de spus. Totuși, fiind eu absolventă de Medicină, mă gândesc că, dacă mi s-ar face o ecografie profesionistă de către un medic priceput, mi s-ar descoperi după acești 3 ani, cu siguranță, o nouă părticică în corp, bine constituită, care ar trebui să se numească simplu „Literatura de azi”. Pentru că trebuie să poarte un nume…

Vă invit să citiți gândurile unora dintre colegele mele din echipa redacțională Literatura de azi.

Maria Morariu, secretar general de redacție:

Acum doi ani și câteva luni primeam onoranta invitație de a mă alătura unei echipe care construia o casă. Echipa avea deja proiectul, temelia era deja lucrată, dar construcția era de anvergură și necesita o echipă mai amplă, o echipă care să depună, precum cei care au pornit-o, suflet, pentru că, lucru curios, această casă folosea drept materie primă implicarea. Ați ghicit probabil că vorbesc despre revista „Literatura de azi” și despre echipa care (mi-)a devenit o adevarată familie. Vorbesc, totodată, despre fiecare cameră a acestei construcții: (mă repet) implicarea, încrederea, calitatea, perseverența și multe alte astfel de valori. Astăzi, în zi aniversară, nu pot decât să îi urez, cu tot dragul: La mulți ani și cât mai mulți cititori implicați!

***

Daciana Loi, redactor:

Dacă eu eram un punct exterior planului α al literaturii, cărțile formau dreapta din acel punct, perpendicular pe planul literaturii, Daniel Cristea-Enache – o dreaptă inclusă în planul literaturii care a intersectat dreapta perpendiculară pe plan, Literatura de azifiind o altă dreaptă inclusă în plan și perpendicular pe prima, atunci, distanța de la mine până la punctul de intersecție a celor două drepte din plan este o dreaptă perpendiculară pe cea de-a doua dreaptă din plan.

Cam așa a fost întâlnirea mea cu Literatura de azi… datorită lui DCE. Fiind profesoară de matematică, am încercat să reinterpretez Teorema celor trei perpendiculare. Ceva, ceva mi-a ieșit.

***

Teodorina Bușilă, omul care culege știri:

La mulți ani, LITERATURA DE AZI! Mă bucur să fac parte de la începuturi dintr-un proiect care aduce frumusețea în sufletul oamenilor. Fie să crești asemenea lui Făt Frumos din povești și, tot asemenea lui, să învingi în fiecare bătălie dusă pentru a sădi sămânța cunoașterii.

***

Ioana Dana Oniciuc, editor pagina de Facebook:

„Literatura de azi” aniversează trei ani, iar eu, în calitate de membru activ al echipei de Facebook, doi.

Doi ani de căutări, autodepășiri, emoții, acumulări și multe învățăminte. Mi-am dorit dintotdeauna să fac parte dintr-un asemenea colectiv și iată că, acum, la maturitate, mi s-a îndeplinit dorința. Din exterior poate părea în diferite feluri, dar am fost părtașă la momente care m-au îmbogățit spiritual.

Zumzetul unei redacții, chiar online, are caracteristici sănătoase, constructive. Doresc să mă bucur de fiecare descoperire ce ține de acest proiect. Or, dacă mai și răzbate în juru-mi, ce-mi pot dori mai mult? Poate doar viață lungă!

Așadar, un ceas aniversar plin cu de toate: obișnuitele speranțe și noi așteptări. Pentru mine și pentru toți iubitorii de literatură!

***

Gina Zaharia, editor pagina de Facebook: Literatura de azi – un tărâm al stărilor nuanțate, din care se revarsă dăruire, înțelepciune, cunoaștere, mister. Un raft al emoțiilor alese pe care vrei să le descoperi și să le păstrezi.

Sunt onorată că fac parte din această minunată echipă coordonată de neobositul Daniel Cristea-Enache și redactorul șef Odilia Roșianu, o echipă care crede în acest proiect, convinsă că va fi, mereu, un real succes.

La mulți ani, Literatura de azi!

***

Luminița Mirela Mănescu, editor pagina de Facebook:

Atunci când petreci o viață alături de cuvinte știi ce însemnătate au ele. Un cuvânt poate avea un efect devastator, dar – în egală măsură – poate alina, iubi, proteja. Adunate inspirat cuvintele devin acte de cultură. Iată scopul acestei reviste! În paginile ei se deschid inimi și minți, într-un complex tematic în care fiecare se poate regăsi. Viață îndelungată, Literatura de azi!

***

Elena Maria Ciocîntă, editor pagina de Facebook:

Oameni frumoși, 3 ani minunați pe care i-am petrecut împreună.

Vă mulțumesc că m-ați primit cu atâta căldură, că mi-ați dat șansa să vă cunosc și să vă am alături!

Mulțumesc pentru încrederea oferită!

Cu cât veți lucra mai mult în direcția corectă, cu atât mai mult vă veți apropia de succes. Prea mulți renunță la succes când sunt doar la o depărtare de un pas. Îl lasă la îndemâna altora.” (Napoleon Hill)

Cea mai mare victorie nu este să nu cazi niciodată, ci să te ridici de fiecare dată când ai cazut.” (Confucius)

***

Claudia Lasculescu, editor pagina de Facebook:

Literatura de azi?… Hm… M-a atins, m-a mișcat, a pus viață în inima mea și m-a iubit necondiționat. Oamenilor minunați, vă numiți… Literatura de azi. La mulți ani!

***

Întreaga echipă le mulțumește cititoarelor & cititorilor Literatura de azi.

(siglă de Laurențiu Midvichi)

Articol de Odilia Roșianu

Literatura de azi – 1 iulie 2016

Literatura de azi” (www.literaturadeazi.ro) este un site inițiat de unul dintre exponenții noii generații de critici literari din România, Daniel Cristea-Enache, care este și directorul acestuia. […] Revista se dorește a fi o platformă de dialog și discuții, o vitrină asupra culturii și literaturii în general, nu doar românești, chiar dacă aceasta este „ingredientul” principal, prin eseuri, intervenții, comentarii, extrase din operele unor scriitori, […] „Literatura de azi” deschide multe ferestre oferind publicului o paletă largă de teme și subiecte dintre cele mai diferite, de la poezie la proză, de la artele figurative la muzică. Salutăm cu mare interes și atenție intrarea acestui site în marea familie a culturii care folosește internetul pentru a răspândi tot ceea ce este mai bun în cultura, arta și muzica din spațiul cultural românesc, făcându-l accesibil tuturor. Mult succes și… spor la lucru întregii redacții!
Mauro Barindi,  „Literatura de azi, un nou site literar”,  Orizonturi culturale italo-române (nr. 1, ianuarie 2014, anul IV) .

O excelentă revistă online: Literatura de azi

[…]Scriu in “Literatura de azi” autori cunoscuți si altii care acum debutează. Nu celebritatea contează aici, ci valoarea. Nimic rigid, stătut, veșted în ceea ce se publică. Este o revistă vie, alertă si pasionantă.
Editorialele lui Daniel Cristea-Enache sunt tranșante si pătrunzatoare. Revista cultivă densitatea ideilor, nu pamfletul ieftin si polemicile stridente.

Vladimir Tismăneanu, „O excelentă revistă online: Literatura de azi”, Contributors.ro”~ 10 februarie 2014

Echipa revistei „Literatura de azi”: director- Daniel Cristea Enache (fondatorul revistei); redactor-șef – Odilia Roșianu; secretar general de redacție – Maria Morariu; redactor – Daciana Loi; art director – Laurențiu Midvichi; fotografie – Dinu Lazăr, Ovidiu Moisin, Andi Spot; film – Daniela Apostol, Gabriel Fleancu.

Daniel Cristea Enache s-a născut în București,  19 februarie 1974. În anul 1996 a absolvit Facultatea de Litere a Universității București ( șef de promoție), iar în 2005 a obținut titlul de doctor în Filologie (summa cum laude) al acestei universități.
Este critic și istoric literar, conferențiar la Facultatea de Litere a Universitatea București, director de imagine al Uniunii Scriitorilor din România.

Dintre premiile obținute amintim:

Premiul pentru Critică și Istorie Literară al Asociației Scriitorilor din București – Un om din Est (Curtea Veche, 2006);

Premiul pentru debut al României literare;

Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor din România;

Premiul „Titu Maiorescu” al Academiei Române – Concert de deschidere (Editura Fundației Culturale Romane, 2001;

Premiul pentru Critică al revistei „Convorbiri literare, Zilele „Convorbirilor literare”, ediția a XIII-a, Iași;

Premiul pentru Critică literară acordat de Ministerul Culturii, Festivalul „Nichita Stănescu”, ediția a XXI-a, Ploiești

Publicat de Nicolae Petrescu Redi – Redacția România Breaking News R.B.N. Press

 

2...P1080771

Daniel Cristea Enache

3... P1080772

5...P1080747

7...P1080757

8...P1080759

9.P1080760

10.Odilia-Roșianu-300x225

Odilia Roșianu (redactor-șef)

 

© Copyright 2012 - ROMÂNIA BREAKING NEWS - RBN Press