ROMÂNIA BREAKING NEWS

Home 2016 iunie

iunie, 2016

,

Ion Cristoiu (foto: voceatransilvaniei.ro)

Ion Cristoiu

Jurnalistul Ion Cristoiu prezintă în Adevărul (, cu titlul „Legea în care își rup dinții serviciile secrte”, momente prezentate în lucrarea lui Gilbert Joseph, volumul – „500 de spioni celebri, acoperiri lașe, bâlbâieli improbabile, momente calde din Războiul rece și alte bizarerii…“, varianta franceză din 2010 a cărții semnate de Tom E. Mahl, în 2003, la Potomac Books sub titlul Espionage’s Most Wanted: The Top 10 Book of Malicious Moles, Blown covers, and Inteligence Oddities“.

Ion Cristoiu: La Găgești, chiar din prima noapte, înainte de a pica în somn, dau gata capitolul intitulat „Nume de cod“, despre câteva nume de cod preferate de autor. Sunt zece, potrivit cifrei fixate ca matrice. Ultimul, 10, se referă la Operațiunea Popeye. Operațiunea cu acest nume de cod, desfășurată de SUA, a constat în modificarea condițiilor meteo de deasupra Vietnamului de Nord în timpul Războiului din Vietnam.

Operațiunea cu acest nume de cod, desfășurată de SUA, a constat în modificarea condițiilor meteo de deasupra Vietnamului de Nord în timpul Războiului din Vietnam.

O operațiune de science-fiction.

„Bun exemplu al Legii consecințelor neluate în calcul, Popeye e considerată cauză a eșecului operațiunii Ivory Coast, destinată salvării prizonierilor americani deținuți de Vietnamul de Nord la Sontay. Asaltul heliopurtat a avut loc fără nici o acroșare din partea adversarului, dar n-a fost găsit nici un prizonier. Prizonierii fuseseră deplasați de vietnamezi din cauza creșterii periculoase a apelor din Râul Roșu, provocate de Popeye.”

De ceva vreme „Legea” asta îmi umblă prin cap, îmi dă târcoale, mă provoacă. Am folosit-o de câteva ori în conversațiile telefonice despre efectele nedorite ale Operațiunilor  puse la cale de Serviciile Secrete.

Ofițerii, indiferent de armă, chiar și cei din Intelligence, nu iau niciodată în calcul ansamblul, complexul și contradictoriul care definesc viața.

Viața e văzută de ei ca un buștean.

Tai din el bucăți și pui o bucată pe foc. Restul, tot lemn, și tot de lemn rămîne.

Viața, care e realitatea social-politică, reacționează altfel decît un buștean. Dacă tai brațul unui om pentru a-l vindeca, s-ar putea să-l ucizi și pe el, ca o consecință incalculabilă. Lăsat de nevastă, pentru că e ciung, sau rămas fără slujbă, omul se poate sinucide.

Despra asta citisem în memoriile lui Richard Helms, unul din marii directori ai CIA, tipărite în 2004 sub titlul „A look over my shoulder. A life în the Central Intelligence Agency“.

Autorul dădea drept exemplu de manifestare a Legii, lovitura de stat meșterită de CIA, în Iran, sub nume de cod Ajax, prin care, în 1953, a fost înlătura premierul naționalist Mohammad Mosaddegh.

Scopul Operațiunii? Protejarea intereselor americane

…în Iran, amenințate de intenția premierului, absolut îndreptățită, de a naționaliza petrolul iranian exploatat sălbatic de Anglia.

Urmarea? Peste ani, în Iran, s-a instaurat Regimul Komeyni, care, iată, durează din 1978.

Instalarea Regimului Komeyni a fost și rezultatul Loviturii din 1953.

Richard Helms explică anti-americanismul crescut al iranienilor după Operațiunea AJAX, cel care a favorizat Regimul Komeyni, prin înlăturarea brutală a unui lider anti-colonialist, dar și prin sprijinul necondiționat dat de americani dictaturii sălbatice a Șahului.

Legea consecințelor necalculate

De la citirea cărții lui Helms, mi-am tot zis că trebuie să văd ce-i cu Legea asta a consecințelor care n-au fost luate în calcul. Acum, împuns de invocarea ei în cartea lui Tom E. Mahl, mă decid: gata, nu mai e scăpare! Datele enciclopedice despre Lege îmi dezvăluie o realitate complexă.

„The Unanticipated Consequences of Purposive Social Action“, din 1936, Legea consecințelor involuntare (în variantă franțuzească), sau a Uninteded Consequences (în variantă englezească), altfel spus, a Consecințelor necalculate, care n-au fost luat în calcul

Implementată nu numai în Academie, dar și în opinia publică de sociologul american Robert K Merton, în lucrarea „The Unanticipated Consequences of Purposive Social Action“, din 1936, Legea consecințelor involuntare (în variantă franțuzească), sau a Uninteded Consequences (în variantă englezească), altfel spus, a Consecințelor necalculate, care n-au fost luat în calcul, n-au fost anticipate în clipa cînd s-a pus la cale un Plan, o Operațiune, dezvăluie un adevăr cu valoare de axiomă:

…exercitată într-un Sistem complex (Mediu natural, Mediu social), o acțiune – reușită – a omului poate să producă consecințe pe care el, Omul, nu le-a luat în calcul ca efecte ale acțiunii sale. Altfel spus, o acțiune umană în vederea unui scop, realizată asupra unui sistem complex poate produce consecințe la care omul nu s-a gîndit.

Consecințele pot fi de trei feluri:

1) Consecințe pozitive ale unor acțiuni negative. Se dă drept exemplu  prezervarea naturii în Anglia prin măsura creării de zone de vînătoare pentru nobilime. În perioada noastră postdecembristă un exemplu de astfel de consecințe ar fi curățarea mediului natural prin lichidarea industriei românești.

2) Consecințe negative ale unor acțiuni pozitive. În perioada postdecembristă pot fi găsite exemple cu duimul:

       – Chelirea munților ca urmare a retrocedărilor de păduri.

      – Distrugerea agriculturii ca urmare a lichidării CAP-urilor comuniste.

3) Consecințe perverse ale unor acțiuni. Cele mai citate sunt consecințele născute de cenzura unui articol sau a unui personalități: creșterea peste noapte a faimei unei mediocrități.

Legea consecințelor care n-au fost luate în calcul e încă o dovadă a adevărului că asupra firii umane nu  se poate opera cu toporul.

Editor Gabriel Negru / RBN Press – romaniabreakingnews.ro

*Material republicat de  

,

Congresul_romanilor_de_pretutindeni_2016

Se înmulțesc ecourile negative la adresa așa zisului  Congres al Românilor de Pretutindeni care s-a desfașurat în perioada 24 -25 iunie 2016. Congresul a fost organizat în urma unei deciziii luate în cadrul ședintei comune a Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării din Camera Deputaților și a Comisiei pentru românii de pretutindeni din Senat. Majoritatea nemulțumirilor pleacă de la totala lipsă de respect față de principiile democratice și ale reprezentativității care au fost ocolite cu dibăcie de interesele oculte care au stat în spatele organizării acestui Congres. Este suficient doar să menționam că pentru R. Moldova și Ucraina  au existat doar doi reprezentanți selectați, nu punem în discuție cine și cum ci însăși numărul acestora, care și așa spune foarte mult despre seriozitatea scopului din spatele a ceea ce se dorea acest așa zis Congres.

Comunicat – ASOCIAȚIA CULTURALĂ PRO BASARABIA ȘI BUCOVINA

SCRISOARE DESCHISĂ ADRESATĂ ÎNALȚILOR OFICIALI INVITAȚI LA CONGRESUL ROMANILOR DE PRETUTINDENI (2016)

27 iunie 2016 / București

Marian Clenciu – Președintele Consiliului Național al Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina

Încrâncenarea cu care parlamentarii organizatori ai Congresului Românilor de Pretutindeni au forțat desfășurarea acestuia fără a asigura o reprezentare echitabilă denotă lipsa de respect și preocupare față de interesul național , față de cetățenii României,față de români , o bătaie de joc față de contribuabil și lege.

Acest Congres in programul căruia Excelențele Voastre au fost anunțate pentru a-l legitima și gira este o tristă și nedemnă încercare de a impune și instituționaliza asumarea intereselui național de către un grup restrâns de interese și nereprezentativ de persoane.

Au fost anunțați:

– domnul Klaus Iohannis, Președintele României,

– domnul Călin Popescu–Tăriceanu, Președintele Senatului ;

– domnul Florin Iordache, Președintele Camerei Deputaților ;

– domnul Dacian Cioloș, Prim–ministru al Guvernului;

– Preafericitul Părinte Daniel – Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române ;

– domnul Dan Stoenescu – Ministru delegat pentru relația cu românii de pretutindeni

– doamna Sandra Pralong – Consilier de stat – Departamentul pentru Relația cu Românii din Afara
Granițelor

– domnul Victor Opaschi – Secretar de stat – Secretariatul de stat pentru culte

– domnul Radu Boroianu – Președinte – Institutul Cultural Român

– domnul Ionel – Valentin Vlad – Președinte – Academia Română

– domnul Nicolae Brînzea – Director General Adjunct – Institutul Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii de
pretutindeni

– doamna Cristina Leorenț – Director TVR Internațional

Problemele românilor de oriunde ar fi ei, merita atenția Dumneavoastră și nu poate deveni o întreprindere de partid, a unei coaliții sau al unor persoane care se autoimpun ca fiind mandatați de românii de pretutindeni.

Problema reprezentării românilor de dincolo de Prut și problemele lor nu au nimic comun cu cele ale românilor de pretutindeni din simplul motiv că unii sunt în afara granițelor fără să fi vrut, iar alții au ales să fie în afara granițelor.

Dacă a fost un congres al românilor din afară a fost unul voit cu incălcarea legii pe care organizatorii o invocă. Ecourile din presă pre și post congres sunt edificatoare.

Aceasta este opinia Consiliului Național al Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina, asociație culturală nonguvernamentală, apolitică și nonprofit, inscrisă legal în registrul asociațiilor din anul 1990, implicată, cu experiență și rezultate demonstrate în sprijinirea românilor din jurul României.

Din aceste motive vă sugerăm crearea unei structuri, oficiu sau secretariat care să aibă ca obiectiv exclusiv cetățenii care nu au încăput în granițele naționale nu din proprie voință.

Cu deosebită stimă ,

Marian Clenciu

Președinte – CN ACPBB

Consiliul Național al Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina

Ecourile în presă față de așa zisul  Congres al Românilor de Pretutindeni

Daniela SOROS /RGN Press despre Congresul Românilor de Pretutindeni  2016:

Am asistat zilele acestea toride de vară la un așa zis Congres al românilor de pretutindeni. De ce continăm să spunem așa zis, deși s-a decretat de către unii mai glumeți, ziua de 25 iunie ca una de memorie istorică a românilor de pretutindeni? Simplu: din cei peste 10 milioane de români trăitori în afara granițelor Țării au fost reprezentați la București aproximativ 20.000, (din cifrele furnizate oficial, sau 12.250 făcând o medie a celor 250 de semnături strânse) prin delegații lor reprezentând (nelegitim!) doar 14 țări. Acesta este motivul pentru care nimeni din conducerea statului român nu a fost prezent.

Funcțiile, singura „agendă a dezbaterilor”

Deși toți delegații, teoretic, veniseră cu o agendă de probleme, agenda întrunirii nu conținea decât alegerea consiliului și a funcțiilor, înaintea statututlui și a atribuțiilor… intergal pe rgnpress.ro

Pagini Românești din Canada despre Congresul Românilor de Pretutindeni  2016

Congresul românilor de pretutindeni, o bătăie de joc

La un moment dat, prin 2007, lui Titus Corlățean (PSD) i-a trecut prin cap că românii din diaspora au nevoie de o lege, de o zi de sărbătoare, de un congres și de un consiliu ca să îi conducă. Cum a ajuns el și politicienii români care au sprijinit legea la concluzia asta, Dumnezeu știe. Legea s-a votat și ignorat. (…) Congresul românilor de pretutindeni, pe repede înainte
Dă bine, în ultima perioada, să te arăți preocupat de diaspora românească. Președinție, BNR, Parlament, doar Victor Pona lipsește din peisaj. Ultima găselniță: Congresul românilor de pretutindeni.

(,,,) Am avut un schimb de emailuri (mai înțepat) cu deputatul Aurelian Mihai, unul dintre responsabilii principali cu organizarea acestui congres. Înainte de a trece mai departe, să precizăm că deputatul românilor din Canada, Mircea Lubanovici, nu ne-a răspuns la email. Asta ca să vă întrebați dacă merită să-l mai votați o dată.

Primul mesaj transmis deputatului român a fost: „Considerați normal cum este organizat acest congres? Nu vi se pare o mare rușine (să nu-i spun nesimțire) să ne anunțați cu o săptămână înainte că trebuie să strângem 500 de semnături?”

Răspunsul său a fost: „Între a respecta legea și a avea opinii personale, consider că trebuie să respect legea. Eu respect legea! Dvs.?”

Au urmat mai multe mesaje în care eu întrebam unde scrie în lege că românii trebuie anunțați cu șapte zile înainte și deputatul Aurelian Mihai îmi răspundea cu tot felul de articole din metodologie, care nu aveau legătură cu subiectul.

Discuția s-a oprit brusc când am întrebat: „și eu vă repet: spuneți-mi articolul de lege sau din metodologie care spune că românii din diaspora trebuie anuntați cu șapte zile înainte. Este o întrebare foarte simplă.”

(…)Un congres ilegal? Metodologia inițială conținea la art. 5.1 următoarea formulare: „Delegații la prima ediție a Congresului pot fi toți cei care fac parte din categoria românilor de pretutindeni în sensul prevăzut de Legea nr. 299/2007, republicată, și care transmit Secretariatului tehnic al Congresului, până la o dată stabilită de comun acord, sub semnătură proprie, următoarea documentație.” … integral pe Ziarul românilor din Canada www.paginiromanesti.ca

Inforoes.com, un ziar românesc online din Spania despre Congresul Românilor de Pretutindeni 2016

Organizații din Spania: „ Congresul Românilor de Pretutindeni, organizat de mântuială. Sunt favorizate anumite persoane”

FEDROM (Federația Asociațiilor de Români din Spania) și FARA (Federația de Asociații de Români din Andalucia) au înaintat luni, 9 mai, o scrisoare deschisă Parlamentului României și Comisiei Românilor de Pretutindeni din cadrul Senatului, prin care semnalează o serie de nereguli privind Congresul Românilor de pretutindeni. (…)  În data de 06/05/2016 Parlamentul României a anunțat convocarea primei reuniuni a Congresului Românilor de Pretutindeni. Dorim să atragem atenția atât domnilor parlamentari cât și a societății civile, în general, asupra acestei convocări. Dorim să avem un Congres al Românilor de Pretutindeni în care să discutăm problemele și dorințelor românilor de pretutindeni, dar nu dorim organizarea acestuia de mântuială și cu clare intenții de favorizare a anumitor persoane. În acest fel  Congresul Românilor de Pretutindeni nu va oglindi realitatea românilor de pretutindeni. Din această convocare  rezultă că termenul de prezentare a candidaților pentru Congresul Românilor de Pretutindeni, este de doar o săptămână, termen insuficient pentru a strânge semnăturile susținătorilor și a putea prezenta candidatura. În același timp, atragem atenția că pe formularul tabelului de susținători se cer date… integral pe inforoes.com

Cotidianul.ro despre Congresul Românilor de Pretutindeni 2016

Așteptat de șapte ani, Congresul românilor de pretutindeni – un fiasco total (…) 

Departe de a fi un congres definitoriu în relația statului român cu diaspora, încă din faza organizatorică au fost semnalate probleme. De transparență și nu numai.Mai mult, toate discuțiile din cele două zile s-au axat nu pe fond, ci pe formă.Adică, delegaților li s-a dat spre rezolvare doar chestiunea șefiei. Cine și în ce funcție să fie ales. Desigur, dintre cei prezenți.

Organizare ”cu cântec”

Despre Congresul Românilor de Pretutindeni s-a vorbit mult de-a lungul timpului, începând cu anul 2007, atunci când Camera Deputaților a adoptat Legea nr. 299. Din păcate, prima ediție a Congresului Românilor de Pretutindeni a avut drept unic scop desemnarea Consiliului Românilor de Pretutindeni, ai cărui membri au putut să fie aleși numai dintre delegații validați în baza unor liste de minimum 250 de susținători unici din statul de reședință. Mai întâi s-au cerut 500 de semnături care să fie adunate în doar câteva zile. Chiar și după ce s-a anunțat reducerea la 250 de semnături, au existat cereri întemeiate de anulare a Congresului. Pentru motivul că ”nu oglindește, în niciun fel, realitatea existentă în diasporă”. A urmat apoi o altă discuție, legată de ... citește integral pe cotidianul.ro

Napocanews.ro despre Congresul Românilor de Pretutindeni 2016

Daniel Țecu, ”una semnează alta vorbește” despre Congresul Românilor de pretutindeni. La vremuri noi fără ”relicve” în Diaspora (…) Este incredibil cum așa-ziși reprezentanți ai Diasporei, una ”semnează și alta vorbesc” în privința Congresului Românilor de pretutindeni, care se va desfășura la București, în zilele de 24 și 25 iunie a.c., organizat sub egida Parlamentului României. E vorba de …citeste integral pe http://www.napocanews.ro/2016/06/daniel-tecu-una-semneaza-alta-vorbeste-despre-congresul-romanilor-de-pretutindeni-la-vremuri-noi-fara-relicve-in-diaspora.html

Tăriceanu: Există români din diaspora care cer anularea Congresului Românilor de Pretutindeni

Președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a declarat, miercuri, că Parlamentul se află în procedurile preliminare de organizare a Congresului Românilor de Pretutindeni. Acesta a ținut să precizeze că există „români din diaspora care cer anularea lui”.

„Suntem în procedurile preliminare de organizare a Congresului Românilor de Pretutindeni.Există o scrisoare semnată de câțiva români din diaspora, care cer anularea congresului. Pe de altă parte, cred că procedurile trebuie să meargă înainte și acest congres să aibă loc așa cum a fost solicitat și cum cred că este normal să se întâmple, să dăm posibilitatea tuturor celor care sunt reprezentanți ai diasporei să vină să-și expună punctele de vedere”, a precizat Călin Popescu Tăriceanu la finalul ședinței Birourilor permanente reunite… integral pe puterea.ro

Un ziar românesc din SUA – Mioritausa.news despre Congresul Românilor de Pretutindeni 2016

Mascarada numita Congresul Romanilor de Pretutindeni (…) Eugen Tomac: Recomand românilor din străinătate să nu participe la mascarada numită Congresul Românilor de Pretutindeni  (…) Deputatul Eugen Tomac, președinte executiv al Partidului Mișcarea Populară, critică dur decizia Parlamentului de a organiza, pe ultima sută de metri, Congresul Românilor de Pretutindeni. Evenimentul urmează să se defășoare în perioada 24-25 iunie la București, pentru desfășurarea acestuia fiind alocați 300.000 de euro. „Parlamentul, în componența sa actuală, nu va mai exista decât doar câteva luni. Prin urmare, acesta nu are legitimitate pentru organizarea Congresului Românilor de Pretutindeni. Vorbim despre acest Congres de ani de zile și brusc, în plină campanie electorală pentru alegeri locale și cu foarte puțin timp înainte de alegerile parlamentare, se trezește USL-ul să organizeze un simulacru de Congres, nicidecum un eveniment serios și responsabil. Este o risipă de bani… integral pe mioritausa.news/stiri/comunicat

Congresul românilor de pretutindeni – de la ridicol la ilegal

Începând de mercuri 15 iunie, organizatorii Congresului românilor de pretutindeni au intrat cel mai probabil în ilegalitate. Conform metodologiei de organizare a congresului, Secretariatul tehnic avea disponibil până la această dată să facă publice listele depuse de cei 52 de candidați cu susținătorii lor. Secretariatul tehnic al congresului – prognozat să aibă loc la Parlamentul României pe 24 și 25 iunie – nu numai că nu a răspuns solicitărilor scrise făcute pe această temă de mai bine de o săptămâna dar a informat telefonic că aceste liste nici nu vor fi făcute publice. (…) Metodologia de organizare a congresului este însă foarte clară. Definește astfel la Capitolul III – ”Depunerea candidaturilor pentru obținerea mandatelor de delegați” articolul 5, aliniatul 3 că, și aici subliez, ”Lista susținătorilor este act public, sub sancțiunea prevăzută de art. 326 din Codul penal.” În continuare în același aliniat se definește și ceea ce ar trebui să cuprindă lista: ”Lista susținătorilor trebuie să cuprindă… integral pe uzp.org.ro/congresul-romanilor-de-pretutindeni-de-la-ridicol-la-ilegal

Gazeta de Spania despre Congresul românilor de pretutindeni 2016

Se sparge buboiul Congresului Românilor de Pretutindeni. Se cere demisia lui Aurelian Mihai (…)  Nebunia creată de organizarea Congresului Românilor de Pretutindeni a intrat în sezonul contestațiilor, al cererilor de demisie și al scrisorilor deschise. După ce timp de nouă ani nu au fost în stare să organizeze vreo ediție a acestuia, parlamentarii au pus toată procedura pe repede înainte și au modificat regula jocului. Asta a dus la nenumărate nemulțumiri din partea societății civile din Diaspora.

Federatii de Asociatii Romanesti din Spania, Fedrom si FARA au semnat o scrisoare deschisă prin care își arată nemulțumirea față de organizarea Congresului, prin vocile președinților Miguel Fonda Ștefănescu(FEDROM) și a Gabrielei Stan, președinta Federației de Asociații de Români din Andalucia(Inforoes.com). In același timp, Dr. Tommy Tomescu, Director al Centrului Comunitar Roman din Londra a scris o scrisoare deschisă foarte dură prin care cere demisia deputatului Aurelian Mihai. „Sincer, nu stiu cum ati avut neobrazarea să vă cocoțați într-o funcție din care sa solicitati unor amarati 500 de semanturi in 7 zile, cand dvs. nu ati fost capabil sa convingeti 400 de diasporeni sa se inscrie in Registrul Electoral in mai mult de o luna.Acei oameni v-au votat, muncesc full time, fac activitati neplatite in comunitate sambata si duminica, in timp de dvs.pentru a obtine acele inregistrari sunteti platit din banii nostri, deplasarile v-au fost platite din banii nostri, timpul ar trebui sa vi-l folositi pentru asta si ati fost ajutat de alti parlamentari si ministrii…”  integral pe  gazetadespania.es

ÎNCĂ O BĂTAIE DE JOC:PSEUDO-CONGRES AL ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI
Parlamentul a anunțat oficial data de desfășurare și condițiile de participare la Congresul Românilor de Pretutindeni

În lipsă de activități cu adevărat benefice românilor din afara granițelor țării,parlamentarii români s-au hotărât să organizeze primul Congres al Românilor de Pretutindeni, congres care a fost amânat de ani buni din diferite motive. În plin an electoral, Birourile Permanente reunite… citeste integral pe ro.blastingnews.com/politica

Ion URSU vicepreședintele Partidului unionist DREAPTA din Republica Moldova despre Congresul românilor de pretutindeni 2016

„Acest congres este un exemplu elocvent de risipă a banului public, de amatorism și bătaie de joc la adresa comunităților de români din afara Țării, care se luptă în continuare, zi de zi, pentru păstrarea identității naționale românești.

Noi românii avem această problemă și ea este mai veche. Dacă ne gândim atât la reprezentanțele diplomatice cât și la influența României și sprijinul românesc față de comunitățile istorice românești din R. Moldova, Ucraina, Serbia și alte state, observăm de multe ori o inconsecvență a politicii statului român, în primul rând, iar în al doilea rând, de multe ori o necunoaștere a realităților de pe teren și de multe ori, acțiuni care nu prea ajută ideii naționale…  integral pe ROMANIA BREAKING NEWS – RBN Press

A fost lansată și o petiție online prin care se cere ca Parlamentul României să invalideze Congresul Românilor de Pretutindeni. Semnatarii acestei petiții anunță că „se dezic total și fără echivoc față de reprezentanții și organizatorii Congresului Românilor de Pretutindeni din data de 24-25 iunie 2016, congres rezultat din aplicarea legii 299/2007, un Congres organizat în plină campanie electorală și sub umbra ilegalității. Cerem să nu fie recunoscut un Consiliu care rezultă în urma unei reprezentativități infime și blamat încă de la început de îndoiala ilegalității”. În scurt timp de la lansare petiția acumulase deja peste 100 de semnături de români din întreaga lume, deci peste numărul de participanți la Congres. Semnatarii contestă metodologia deficitară de alegere a delegațiilor și contestată în varii ocazii și acuză lipsa unor criterii clare (sau lipsa credibilității lor) de selecție pe baza unor competențe și/sau studii minime; lipsa reprezentativității (sau insuficienta reprezentare) a unor comunități importante din diaspora cum ar fi SUA, Canada, Germania, Franța, Norvegia, Suedia, Danemarca, Portugalia, Finlanda, Australia (cu mențiunea că asupra delegatului SUA planează suspiciunea comiterii unor fapte penale; timpul insuficient de când a fost anunțată organizarea Congresului, fapt ce a împiedicat depunerea de dosare de către doritori; stabilirea empirică a criteriilor de selectivitate a delegațiilor pe baza unor liste cu semnături din partea unor susținători (și insuficiența semnăturilor).

Invalidați Congresul Românilor de Pretutindeni

Către Parlamentul României,
Semnatarii acestei petiții se dezic total și fără echivoc față de reprezentanții și organizatorii Congresului Românilor de Pretutindeni din data de 24-25 iunie 2016, congres rezultat din aplicarea legii 299/2007, un Congres organizat în plină campanie electorală și sub umbra ilegalității.

Cerem să nu fie recunoscut un Consiliu care rezultă în urma unei reprezentativități infime și blamat încă de la început de îndoiala ilegalității.

Petiția este accesibilă aici.

publicat de romaniabreakingnews.ro

,

Vladimir Putin

„După Brexit Europa se va arăta mai puțin fermă față de Moscova și dorește ca Uniunea Europeană și Marea Britanie să își păstreze pe cât posibil relațiile”, a afirmat luni seară șeful diplomației de la Vilnius, citat de AFP, trasmite Agerpres.

El și-a exprimat temerea că, în cadrul Uniunii Europene, „vocile celor care au luat poziții mai ferme (față de Rusia) vor slăbi” odată cu plecarea Londrei, considerată „un aliat strategic”.

Marea Britanie este un susținător fervent al menținerii sancțiunilor împotriva Rusiei din cauza Ucrainei, în timp ce Franța și Germania se arată mai flexibile.

Ministrul lituanian a criticat această abordare „mai pragmatică și flexibilă” care, în opinia sa, este „complet contraproductivă” și a cerut „sancțiuni suplimentare”.

Linas Linkevicius a făcut cunoscut că a avut consultări cu omologii săi din țările baltice și scandinavi care, la rândul lor, s-au pronunțat pentru „un proces civilizat” de definire a noilor relații dintre Londra și UE.

„Ne-ar plăcea să salvăm ce încă nu a fost distrus, ce este posibil de salvat”, a declarat presei Linas Linkevicius.

romaniabreakingnews.ro

,

Vicepreședintele partidului unionist Dreapta din Republica Moldova – Ion URSU și-a exprimat în cadrul unui dialog cadru cu președintele Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina, Marian CLENCIU,  pe teme de interes național și identitate națională românească,  percepțiile asupra așa zisului Congres al românilor de pretutindeni care a stârnit vii controverse în spațiul public și al mediei din on-line și datorită modului în care a fost organizat și al modului de selcție a participanților, selecție realizată într-un total dispreț față de tot ceea ce înseamnă reprezentativitate.

Ion URSU vicepreședinte Partidul_Dreapta

Ion URSU vicepreședinte Partidul Dreapta

„Acest congres este un exemplu elocvent de risipă a banului public, de amatorism și bătaie de joc la adresa comunităților de români din afara Țării, care se luptă în continuare, zi de zi, pentru păstrarea identității naționale românești.

Noi românii avem această problemă și ea este mai veche. Dacă ne gândim atât la reprezentanțele diplomatice cât și la influența României și sprijinul românesc față de comunitățile istorice românești din R. Moldova, Ucraina, Serbia și alte state, observăm de multe ori o inconsecvență a politicii statului român, în primul rând, iar în al doilea rând, de multe ori o necunoaștere a realităților de pe teren și de multe ori, acțiuni care nu prea ajută ideii naționale.

Avem nevoie de o strategie clară și pe termen lung, cu privire la sprijinul comunităților istorice românești și a diasporei, pentru că sunt două categorii distince și din păcate mulți actori politici din România încurcă sau omit realitățile, pentru că nu poți compara și nu poți pune un semn de egalitate între comunitatea de români din Luxemburg care numără poate câțiva zeci sau maxim câteva sute de români și comunitatea românilor din Ucraina care sunt câteva sute de mii și sunt autohtoni.

Deci avem nevoie de o strategie clară dar în același timp distinctă pentru comunitățile istorice și pentru diaspora. Pentru că aceste două categorii distincte au nevoi și necesități diferite.”

Ion URSU – Vicepreședintele Partidului unionist DREAPTA în dialog la București, materialul integral aici.

romaniabreakingnews.ro

,

UE_UCraina

O serie de acțiuni juridice inedite (ca inițiative civice, nu de stat) urmează să fie lansate din România sub forma unor procese de retrocedări pentru proprietățile care le-au aparținut românilor în Nordul Bucovinei, în Maramureșul istoric și în Sudul Basarabiei, informează Adevărul citat de romaniabreakingnews.ro.

Aceste teritorii care au aparținut României sunt acum în componența Ucrainei, dar România a recunoscut inviolabilitatea granițelor cu Ucraina, renunțând pe vremea președintelui Emil Constantinescu la orice pretenții teritoriale prin Tratatul cu Ucraina din 1997. Prin acest tratat, România recunoștea dreptul de succesiune al Republicii Ucraina asupra unor teritorii românești integrate anterior în fosta Uniune Sovietică.

Cum s-au deschis porțile litigiilor

Odată cu votul simultan din Parlamentul European și din Parlamentul de la Kiev (din 16 septembrie 2014) prin care a fost ratificat Acordul de Asociere UE-Ucraina, țara vecină se obligă să respecte principiile democratice, drepturile omului și statul de drept, așadar și reglementările europene în materie de dreptul proprietății.

Și România a trecut printr-o fază similară, atunci când a trebuit să accepte diferite formule legale de retrocedări până chiar la „restitutio in integrum“ pentru a răspunde acestor comandamente europene.

Articolul 471 din acest Acord, de exemplu, intitulat „Accesul la instanțele și organismele administrative competente“, precizează că „În cadrul prezentului acord, fiecare parte se angajează să garanteze că persoanele fizice și juridice ale celeilalte părți au acces liber, fără nicio discriminare în raport cu proprii resortisanți, la instanțele și organele administrative competente ale părților, în vederea apărării drepturilor lor individuale și de proprietate“ (subl. red.), așa cum se paote vedea în Jurnalul Oficial al UE din 29 mai 2014.

Așadar, calea procedurilor legale pentru a redobândi proprietățile anterioare de către moștenitori a fost deschisă în Ucraina, arată sursele noastre.

Trei țări pornesc solicitările

Ucraina se va confrunta în continuare cu o serie de procese de retrocedare care pot atinge valori impresionante, dacă ne gândim că vor veni din direcția unor solicitanți persoane fizice din trei țări diferite, adică România, Ungaria și Polonia, care au trăit pe zone întinse pe teritoriul actual al statului ucrainean.

Aceste demersuri au fost începute deja în Polonia, care are o comunitate puternică provenind sau având legături cu provincii istorice din Ucraina, care au aparținut Poloniei (precum Galiția).

De asemenea, procese similare vor fi lansate din Ungaria, care ține o legătură strânsă cu regiunea Transcarpatia unde trăiește o importantă comunitate maghiară.

Cât despre România, proprietățile care vor fi solicitate prin procese vor fi din zonele istorice care au aparținut la un moment dat României înainte de cel de-al doilea război mondial.

Procesele sunt inițiative civice, nu de stat

Aceste procese sunt însă inițiative civice și nu aparțin statelor amintite, care au semnat toate tratate cu Ucraina de recunoaștere a granițelor – lucru de care a fost condiționată intrarea lor în UE și în NATO. Ele vor fi desfășurate de către ONG-uri, iar procesele se vor judeca, inevitabil, în Ucraina, care va fi supusă unei presiuni în acest sens. Rămâne de văzut dacă România, care a aplicat principiul „restitutio in integrum“, va avea succes atunci când cetățenii români ai căror înaintași au avut proprietăți pe teritoriul actual al Ucrainei vor solicita și ei – pe baza legislației europene în care proprietatea este inalienabilă – retrocedarea bunurilor care au aparținut familiilor românești și care sunt considerabile.

Jurnalul Oficial al UE din 29 mai 2014

Download the PDF file .

romaniabreakingnews.ro

,

Președintele Klaus Iohannis va reprezenta România la cel mai important Consiliul European al anului, summit al cărui principal subiect de pe agendă va fi rezultatul referendumului din Marea Britanie din 23 iunie, în care 51.9% dintre cetățenii britanici prezenți la urne au votat ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană.

Șeful statului urmează să transmită la reuniunea șefilor de stat sau de guvern din 28-29 iunie ”un mesaj clar privind necesitatea unității și solidarității Uniunii Europene, precum și convingerea că numai printr-o acțiune comună și în spiritul valorilor europene, Uniunea va putea depăși și răspunde cel mai bine provocărilor actuale”, se arată într-un comunicat al Administrației Prezidențiale.

În același timp, Iohannis subliniază că România va rămâne atașată proiectului european și deplin angajată în ceea ce privește consolidarea și adâncirea acestuia pe mai departe. 

Președintele României se va pronunța pentru necesitatea regândirii proiectului european. Astfel, va sublinia cărecâștigarea încrederii populației în viabilitatea Uniunii Europene este absolut esențială, precum și contracararea oricăror curente naționaliste, extremiste, anti-europene, pentru a evita repetarea unui astfel de proces și în cazul altor state membre ale Uniunii. 

Referitor la procesul de negociere pe care îl va implica ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, și la care România va lua parte, șeful statului va sublinia că România va apăra cu fermitate menținerea egalității de drepturi între toți cetățenii Uniunii, inclusiv în ceea ce privește drepturile românilor care locuiesc și lucrează în Marea Britanie.

,

Marea Britanie trebuie să înceapă tratativele pentru ieșirea din Uniunea Europeană, așteptarea pentru mai multe luni fiind ”inacceptabilă”, avertizează ministrul Apărării din Germania, Ursula von der Leyen. Nicio țară, inclusiv Marea Britanie, nu vor intra sau re-intra în Uniunea Europeană în viitorul apropiat, a adăugat aceasta, informează Politico Europe.

În timpul vieții mele nu va exista o revenire a Marii Britanii în Uniunea Europeană”, a spus șefa Apărării din Germania, citată de Die Welt.

Declarațiile ministrului Apărării, om politic de centru-dreapta (CDU) și considerată în mai multă rânduri favorită pentru a-i succede Angelei Merkel la postul de cancelar al Germaniei, arată o preocupare sporită din partea Berlinului pentru ca situația generată de referendumul privind Brexit să nu se transforme într-o criză, se arată într-un material publicat de caleaeuropeana.ro citata de romaniabreakingnews.ro

Anterior, ministrul de Externe al Germaniei, Frank-Walter Steinmeier (social-democrat) a declarat, la finalul întrevederii cu omologii săi din statele fondatoare UE, că ”trebuie să avem posibilitatea de a ne ocupa de viitorul Europei”, cerând punerea în practică a articolului 50 al Tratatului de la Lisabona, respectiv clauza privind retragerea voluntară și unilaterală din UE.

Pozițiile celor doi miniștri din cabinetul Angelei Merkel contravin opiniei cancelarului, care a adoptat un ton conciliant. Aceasta a declarat “negocierile ar trebui să aibă loc într-un climat bun, profesional. Marea Britanie va rămâne un partener apropiat, cu care suntem legați din punct de vedere economic”.

,

Ziua de 26 iunie a fost proclamată Ziua Drapelului Național prin Legea nr. 96 din 20 mai 1998. Conform legii, această zi va fi marcată de către autoritățile publice și de celelalte instituții ale statului prin organizarea unor programe și manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau științific, consacrate istoriei patriei, precum și prin ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităților Ministerului Apărării Naționale și ale Ministerului de Interne.

DE LA OPȚIUNEA COLORISTICĂ LA PREZENȚA CA DRAPEL A TRICOLORULUI

Prof. univ. Adina Berciu Drăghicescu

Tricolorul românesc: roșu, galben și albastru, are o origine populară românească, iar culorile sale sunt rezultatul unei opțiuni ce vine din vremuri îndepărtate.

Drapelul a parcurs mai multe etape până să devină un însemn național, prima fiind aceea a opțiunii coloristice. Cele trei culori au fost prezente în ornamentarea manuscriselor și a documentelor emise în cancelariile Țărilor Române în secolele XVI-XVII, precum și în stema acordată Transilvaniei, ca Mare Ducat, de Măria Tereza, în 1765.

A doua etapă în istoria tricolorului începe prin prezența culorilor naționale pe primul drapel propriu-zis, al primei reprezentante naționale din istoria modernă a României, care a fost Adunarea Norodului din timpul revoluției conduse de Tudor Vladimirescu | a 1821.

Este vorba de steagul confecționat la Mănăstirea Antim din București și instalat la Padeș în ianuarie 1821, când Tudor a declanșat revoluția. Tricolorul este prezent în ciucurii de la hampa steagului și în culorile reprezentărilor cu caracter religios (Sf. Tiron, Sf. Gheorghe, Dumnezeu) de pe aversul lui.

Anul revoluționar 1848 a fost pentru români ocazia de a-și exprima încă o dată voința suverană pentru acele culori naționale: roșu, galben și albastru. La Adunarea de la Blaj din 3/5 mai s-a fluturat drapelul tricolor (cu benzile orizontale) iar pe 14/26 iunie s-a decretat în Țara Românească, ca „drapelul național” va avea trei culori: roșu, galben și albastru, dispuse vertical, cu albastru la hampa.

Unirea din 24 ianuarie 1859 a constituit ocazia afirmării fără rezerve a culorilor naționale. Ele au fost prezente în drapelele unităților militare și au fost incluse în stema țării, în însemnele de ceremonial și chiar în costumul principelui Alexandru Ioan Cuza.

unire_principatelor_drapel

Roșul – reprezintă simbolul măririi, bravurii, îndrăznelii și generozității; era dovadă de mare distincție și de aceea se purta numai în steme princiare sau cu aprobarea specială a suveranului.  Simbolizeaza de asemenea sângele vărsat în lupte, puterea de viață și energia strămoșească.

Galbenul – (sau aur) este simbolul măririi, al forței, al bogăției și purității. Dar el reprezintă și holdele aurii de grâu din timpul verii.

Albastrul – (sau azur) reprezintă aerul, cel mai nobil element după foc și simbolizează blândețea, frumusețea, noblețea și buna credință. El amintește și de legea noastră creștinească. Anul revoluționar 1848 a prilejuit, din nou, exprimarea voinței suverane a românilor, pentru cele trei culori care-i identifică, ca națiune.

Prima dată tricolorul românesc a fost înfățișat public ca simbolul vexilologic national în contextul acestui an revoluționar, după 25 februarie, la Paris. La această dată revoluția biruise și se proclamase a II-a Republică în Franța.

Atunci o delegație de tineri români dintre cei mai avântați, au mers „în cântări de libertate”, la Primăria Parisului să felicite guvernul provizoriu.

„junimea studioasă moldo-munteneasca din Paris, încă-și desfășura steagul național cu culorile albastru, auriu, roșu, ca semn al unirii moldovenilor cu muntenii” – Le Constitutionnel 1848

Jurnalul „Le Constitutionnel” menționa știrea, iar după aceasta prelua „Gazeta Transilvaniei” (nr.34/26.IV.1848) care nota că „junimea studioasă moldo-munteneasca din Paris, încă-și desfășura steagul național cu culorile albastru, auriu, roșu, ca semn al unirii moldovenilor cu muntenii” .

Pentru a confecționa „steagul cel mare” al viitoarei Adunări Naționale, a avut cineva ideea impetuoasă, din care să rezulte tricolorul românesc; culorile flamurilor sa fie dispuse orizontal, acestea erau roșu, alb și albastru, iar pe banda albă să se scrie cu litere mari, aurii, un text care să umple banda: Virtutea Română Reînviată (Virtus Romana Rediviva).

Astfel cromatica steagului devenea roșu-galben-albastru.

Cu această flamură au venit românii la cea de-a doua Adunare de la Blaj, din 3/15 mai. Prin urmare, tricolorul românesc a fost consacrat ca steag al națiunii române, pentru prima dată, în context revoluționar, în Transilvania, de cea de a doua Adunare Națională de la Blaj. Imediat după data de 3/15 mai și după arborarea drapelului tricolor s-a declanșat din partea ungurilor o campanie de denigrare a Adunării Naționale și a stindardului. După cum se știe, societatea secretă „Frăția” a fost aceea care a pregătit organizatoric și ideologic revoluția pașoptistă în Țara Românească cu implicații în celelalte țări românești.

Fără îndoială că prin ea au fost confecționate și steagurile și cocardele tricolore sub care s-a desfășurat și Adunarea populară de la Izlaz din 9/21 iunie 1848, sub care a biruit revoluția în București la 11/23 iunie și au fost apoi purtate la toate manifestațiile, în București cel puțin (în țară, ulterior, se puteau confecționa și după model).

Stindardele tricolore au fost distribuite și în satele din jurul Capitalei, căci în ziua de vineri 11/23 iunie, aceste sate au venit la București „trupe de țărani” cu „stindardele naționale” și cu punturile noii Constituții în mâini, strigând „Dreptate!”

La București, în cursul dimineții zilei de 11/23 iunie, prințul Gh. Bibescu mersese la cazarma infanteriei să se asigure de „credința” ofițerilor și a trupei. Aici, notează prof. Florian Aaron într-o scrisoare către George Barițiu, … I se declară în termenii cei mai lămuriți că ei (militarii, n.n.) nu se vor. Lupta cu frații lor, ci, arătându-ise totodată dorința generală de îmbunătățiri…, numaidecât se scoase un stindard.

„Văzându-se că nu s-a înțeles cum trebuie făcute stindardele naționale, decretăm:

Art. 1. Stindardele vor fi tricolore.

 Art. 2. Culorile sunt: albastru închis, galben deschis și roșu carmin.

Art. 3. Lângă lemn vine albastru, apoi galben și apoi roșu fâlfâind”.

S-au confecționat drapele tricolore în capitală și în alte localități. Dintre acestea s-au păstrat foarte puține. Menționăm steagul gărzii orășenești din Slatina (piesa se află la Muzeul Național de Istorie a României) și pe care s-a scris cu slove chirilice în următoarea dispunere:

Dreptate Frăție pe fond albastru;

Județul Olt pe fond galben;

Orașul Slatina pe fond roșu.

La 13 iunie 1848, la Giurgiu a avut loc ceremonia sfințirii „steagurilor libertății”.

Importanța drapelului a fost sesizată de toți revoluționarii care au folosit în consecință, orice acțiune spre a atrage atenția că tricolorul este un simbol național.

Nicolae Bălcescu recomanda intensificarea înscrierilor în garda națională prin arborarea steagului tricolor și baterea tobei în piețe.

In Bucovina, răpită de habsburgi în 1775, tricolorul, deși a fost și aici prigonit, deoarece reprezenta culorile regatului român, era prezent în portul popular, în țesături și cusături, în pictura celebrelor sale mănăstiri, iar după revoluția pașoptistă au apărut și eșarfele tricolore.

Nu uităm că la cea de a doua Adunare națională de la Blaj, din 1848, a fost prezent și Petrache Cazimir din Bucovina, iar românii din cele două provincii aveau strânse legături, în ciuda efortului autorităților habsburgice de a le menține, administrativ și confesional, mereu despărțite.

Aici, scurta existență a Societății studențești „Arboroasa”, în frunte cu Ciprian Porumbescu, concentrează dramatic „povestea” tricolorului românesc, care ajunge în sfârșit, și imn national (Trei culori/. Abia înființată la 13 februarie 1876, Societatea „Arboroasa” este desființată la 15 noiembrie 1877 și i se intentează un proces sub acuzația de „înaltă trădare”, pe motiv că beneficia de o subvenție votată de Parlamentul României.

 Mitropolitul Teoctist i-a apărat pe studenți, dar a trebuit să interzică funcționarea Societății în incinta Institutului Teologic. Numeroase alte societăți românești din Transilvania și Bucovina au protestat față de înscenarea judiciară, iar la București s-a protestat îndelung în presă. Avocații apărării, Iosif Roth, Iacob Atlas și Alexandru Tabora au pledat excelent la proces, astfel că acuzații Ciprian Porumbescu, Constantin Morariu, Zaharie Voronca, Orest Popescu și Eugen Siretean au fost achitați de juriu în unanimitate.

La comunicarea hotărârii achitare sala a izbucnit în urale și s-a cântat „Deșteaptă-te române!”.

Un imn românesc îl omagia pe celălalt. „Arboroasa” a rămas însă desființată. Dar o altă societate studențească i-a luat locul: „Junimea”, avându-l ca președinte pe Dimitrie Onciul.

Membrii ei aveau ca semn distinctiv o panglică tricoloră pe piept, admisă de autorități ca și pentru alte societăți similare; de pildă, Societatea „Austria” a studenților evrei avea ca semn distinctiv o panglică negru-galbenă (culorile Casei de Habsburg), dar alta avea un însemn al vechiului Israel.

Tricolorul a fost prezentat la 1848 în toate acțiunile revoluționare

A fost arborat la toate intrările publice unde s-au prezentat prevederile Constituției; pe el s-a depus jurământul față de noul regim. A fost arborat în diferite orașe unde s-a proclamat Constituția: la Giurgiu, Focșani, Brăila, Craiova. Revoluția română a consolidat în conștiința națională drapelul tricolor.

In 1851, la Paris, românii aflați în emigrație, foști lideri ai revoluției pașoptiste, au sărbătorit trei ani de la a doua Adunare de la Blaj.

A fost un banchet la care, un autor rămas anonim, a consemnat detaliile și atmosfera: „împrejurul mesei unde ne aflam, se vedeau 6 table pe care erau scrise numele provinciilor românești: Transilvania, Banatul, Bucovina. Moldova, Basarabia și Țara Românească.

Deasupra tăbliei Transilvaniei flutura un stindard cu culorile noastre naționale, albastru-galbe-nroșu”

Obiectivul unității naționale rămăsese de realizat și se avea în vedere unitatea integrală, simbolizată prin steagul tricolor, simbol al identității naționale.

Unirea Principatelor, din 24. I. 1859, a prilejuit afirmarea fără rezerve a culorilor naționale. Românii toți le considerau astfel. Erau prezente pe steagurile unităților militare, au fost incluse în stema țării, în însemnele ceremonialului și în costumația Domnului.

1/13 septembrie 1863 / Al. I. Cuza :  „Drapelul este România !”

Cu prilejul aniversării a 15 ani de la luptele din Dealul Spirii, la 1/13 septembrie 1863 s-au distribuit în prezența domnitorului, la 10 unități militare, noi drapele tricolore. Cu această ocazie, pe platoul de la Cotroceni, Al. I. Cuza a rostit un impresionant discurs , discurs ce sintetizează întreaga semnificație a steagului național, ca simbol al identității naționale „Drapelul este România” – a spus Cuza, acest pământ binecuvântat al Patriei, udat cu sângele străbunilor noștri și îmbogățit cu sudoarea muncitorului. El este familia, … fiecăruia, casa în care sau născut părinții și unde se vor naște copiii noștri.

Steagul este încă simbolul devotamentului, credinței, ordinii și al disciplinei ce reprezintă oastea.

Steagul este , totodată, trecutul, prezentul și viitorul țării, întreaga istorie a României”

Noile steaguri erau tricolore, iar în câmpul acestora se afla stema țării. Mai târziu, la 1867, în ședința Adunării Deputaților în care se dezbătea legea pentru fixarea și stabilirea insemnelor României, Mihail Kogălniceanu a ținut să amintească:“drapelul tricolor, cum este astăzi, nu este drapelul Unirii Principatelor. El este ceva mai mult: el este însuși drapelul naționalității române din toate țările locuite de români”.

După războiul de independență, 1877-1878, tricolorul românesc a fost recunoscut în dreptul internațional ca simbol național; sub tricolor s-a luptat și în primul război mondial.

1916: deviza „Pe aici nu se trece!” arborată chiar pe unele stindarde militare

Deviza lansată de generalul Eremia Grigorescu, în toamna anului 1916: „Pe aici nu se trece!” , a devenit în anul următor deviză națională, arborată chiar pe unele stindarde militare. Astfel, pe steagul regimentului 38 infanterie, care are in centru stema României, iar în cele patru colțuri monograma regelui Ferdinand înconjurată de o ghirlandă de frunze de stejar și încoronată, pe partea inferioară se află inscripția: „Pe aici nu se trece!”.

Drapelul tricolor a simbolizat întotdeauna idealul de unitate națională, de independență, simbolul identității naționale a tuturor românilor.

El a fluturat biruitor la 27 martie/9 aprilie, la Chișinău;

La 14/28 noiembrie la Cernăuți

…și la 1 decembrie 1918 la Alba Iulia, la toate aceste adunări Naționale, unde s-a reconstruit piesă cu piesă România mare.

De la 1 decembrie 1918 tricolorul a devenit simbolul unității și independenței tuturor românilor.

Martirii tricolorului românesc

Dar tricolorul a avut martirii săi și pentru ca el să devină simbolul identității naționale s-a murit pentru acest deziderat. Patimile românilor datorate iubirii de tricolor, nu se sfârșiseră.

In preajma lui 1 decembrie 1918 și după acest eveniment tricolorul a fost rupt, scuipat, dat jos sau românii care îl fluturau ori îl purtau la piept erau împușcați mortal, sau batjocoriți.

După 28 iunie și după Dictatul de la Viena, din 30 august 1940, a început, pentru populația românească din acele teritorii, „calvarul Golgotei”.

La fel pentru teritoriile cedate Uniunii Sovietice, Basarabia și Bucovina. In acele zile dureroase, etnia, limba română, credința străbună și tricolorul erau delicte capitale. In numărul 39 din 22 septembrie 1940 ziarul „Telegraful român” relata: „La Cluj, bandiții, percheziționând un funcționar român și găsindu-i cocarda tricoloră românească, l-au spintecat cu cuțitele… Unui țăran român din Beiuș, jud. Bihor, la care s-a găsit un drapel românesc, i s-au bătut cuie în corp12. I-au bătut drapelul, pe spate, în cuie, omorându-1”.

In seara de 11 septembrie, trupele de ocupație hortiste au intrat în satul Cojocna (la 18 km de Cluj), iar doi ofițeri și 20-30 de soldați au terorizat și maltratat populația. Aici „ei au rupt steagurile românești de la școli și le-au călcat în picioare”. Tot aici au distrus drapelul românesc de pe frontispiciul Episcopiei din Sighet.

In comuna Mesteacăn, jud. Cluj, în 1942 jandarmii horthiști au intrat în casa sătencei Sano Anica, au percheziționat totul și au găsit, într-o ladă, patru bucăți de panglici tricolore, pe care le descususe de pe costumul național al fetei. Au legat-o, au bătut-o, i-au pus banii și panglicile în mână și au purtat-o de-a lungul satului, forțând-o să strige: „cine are bani românești sau panglici românești, va păți la fel ca mine”, „în satul Chiuzăplac, un țăran a fost obligat să înghită drapelul tricolor, tăiat fâșii

Articol realizat de Prof. univ. dr. Adina Berciu Drăghicescu, publicat de România Breaking News – RBN Press / romaniabreakingnews.ro

Bibliografie:

1 Anul 1848 în Principatele Române, I, București, 1902, p. 140-141.

2 Ioan Chindriș, Un imn de la 1848, în Manuscriptum, București, an. XVII, 1986, nr. 4,18-20

3 Cornelia Bodea, 1848 la români, I, p. 544 (subl. n.). 4

4 Anul 1848 în Principatele Române, I, p. 67 (subl. n.) Tricolorul se poate observa în acuarela lui Costache Petrescu, „Grupul de manifestanți pentru constituție la 1848″, realizată în timpul evenimentelor amintite, dar înaintea decretului din 13/25 iulie. Pictura a redat tricolorul cu benzile tot orizontale.

5 Ibidem, II, 1902, p. 568; vezi și Măria Dogaru, Tricolorul și cocardele în contextul luptei revoluționarilor pașoptiști, în „Revista de Istorie”, t. 31, 1978, nr. 5, p. 862 (în continuare Tricolorul și cocardele).

6 Anul 1848 în Principatele Române, II, p. 477.

7 Măria Dogaru, Tricolorul și cocardele…, p. 863; vezi și Catalogul colecțiilor, p. 376. Dar benzile sunt tot orizontale. A fost confecționat probabil înainte de decretul din iulie.

8 Ciprian Porumbescu a scris melodia: „Pe-al nostru steag e scris Unire” și „Trei culori „. Mulți români au făcut ani grei de temniță pentru că au cântat cântecele sale.

9 Aceasta și în perioada 1947- 1964. Relatare furnizată de la conf. dr. Gh. D. Iscru. 9 Ion Nistor, Istoria Bucovinei, Ed. Humanitas, București, 1991, p. 229-245.

10 N . Bălcescu, Opere, II, p. 241-242.

11 „Monitorul Oastei”, nr. 5, din 5 septembrie 1863, p. 757.

12 „Telegraful român”, nr. 39/22. IX. 1940, p. 2.

13 Teroarea horthysto-fascista , p. 72. 14 Ibidem, p. 79. 15 Ibidem, p. 91-92. 16 Ibidem, p. 93.

,

romanibreakingnews_ro_mesaj_xenofob_anti_romaniaCu ocazia Brexit-ului, în Olanda au apărut sute de afișe xenofobe la adresa României și a orașului Cluj Napoca, în care se solicită nici mai mult nici mai puțin ca „România să fie dată afară din Uniunea Europeană”(!!!). Afișele au fost plasate pe stâlpii care au suport pentru afișaj media de pe străzile din Eindhoven.

Textul în limba engleză și nu olandeză cum ar fi fost normal,  sună astfel:

WHO MADE THE EUROPEAN DREAM A NIGHTMARE ?

CLUJ NAPOCA

ROMANIA SHOULD GO, NO THE UK

anti-romania_in_olanada_via_ungaria

Surprinderea mare este că aceste afișe plasate pe străzile din Eindhoven, Olanda, au fost create de extremiști maghiari și nu de cei olandezi așa cum în mod eronat au fost prezentate în media românească. Mesajul clar: „Cine a transformat visul european într-un coșmar? (Cluj Napoca) România trebuie să plece, nu Marea Britanie!” practic  îndeamnă poporul olandez să ia atitudine față de problema românilor punînd în fața olandezilor o problemă a extremismului maghiar: războiul plăcuțelor bilingve, oriunde oricum.

Ca sursă a campaniei apare pe afișele în cauză website-ul: www.language-rights.eu, un site care luptă pentru drepturile maghiarilor din Romania (!!!) și în special pentru autonomia maghiarilor în Transilvania.

Mesajul din afiș propagă ideea că vina pentru haosul creat în Europa pleacă de la orașul Cluj-Napoca, pe motivul bine știut pentru cei familiarizați cu problemele iredentismului maghiar, autonomie, limba maghiară, etc. În plus, din acest an Primăria Municipiului Cluj Napoca a refuzat să monteze la intrarea în oraș plăcuțe bilingve cu numele orașului în limba maghiară! Un motiv important în campania iredentistă maghiară.

Banner-ul de pe site-ul unguresc language-rights.eu, înregistrat în Germania, păstrează același mesaj, fiind prezentat și un manifest explicit în limba engleză:

mesaj_xenofob_anti_romania

The foundation European Language Rights launched its “Who made the European Dream a Nightmare” campaign.  The foundation has previously been campaigning with  a vote against campaign against the association agreement with Ukraine, based on its report Treason to Law. At the referendum on the 6th of April 2016 61 % of the Dutch population voted No. 

           In this report, the foundation points out, that the European Integration of Central Europe is impossible, without respecting the treaty of Strasbourg. Since this treaty guarantees the language rights of autonomous people and makes bilingual signs obligatory.After the ethnic failure of Yugoslavia ratification of this treaty was an entry requisite for Romanian to become EU and NATO member.

In contrary to Romania, both the Netherlands and the UK are fully complying with this treaty for its own Welsh and Frisian national minority.  The Netherlands as a founding member of the EU protects and nurtures its European diversity and identity by fully complying with the European Charta of regional languages, just like the UK does. Romania breaches this treaty despite its ratification.  In fact Romania made law meaningless through its structural and systematic breach of both treaties.

           Since the European Union is incapable to maintain and protect its own core values such as Human Rights, European Identity and Rule of Law, the population of the UK has no other moral choice than to choose for leaving the European Union on the 23th  of June.

În unele medii româneaști această știre a fost prezentată ca o campanie a olandezilor care „nu ne înghit” din cauza portului Constanța a cărui dezvoltare ar contribui la scăderea importanței portului Rotterdam.

romaniabreakingnews.ro

,

acordul_romano-german_pentru_mormintele_de_razboi_romaniabreakingnews_ro

20 ANI DE LA SEMNAREA ACORDULUI INTERGUVERNAMENTAL ROMÂNO-GERMAN ÎN DOMENIUL MORMINTELOR DE RĂZBOI

La 25 iunie 1996, la Bonn, miniștrii de externe Klaus Kinkel și Teodor Meleșcanu au semnat Acordul între Guvernul României și Guvernul Republicii Federale Germane privind mormintele românești de război din Republica Federală Germania și mormintele germane de război din România, primul acord semnat de statul roman în acest domeniu.

Scopul acestui Acord, ratificat de Parlamentul României prin Legea 170/1997, este de a asigura păstrarea și îngrijirea mormintelor celor căzuți în cele două războaie mondiale, în conformitate cu prevederile Convențiilor de la Geneva din 12 august 1949 cu privire la victimele conflictelor armate și Protocoalelor adiționale la acestea din 1977.

Pentru efectuarea tehnică în România a obligațiilor ce revin statului german din acord, a fost desemnată Uniunea Populară Germană pentru Îngrijirea Mormintelor de Război – VDK, asociație de utilitate publică aflată sub patronajul Președintelui Germaniei, partea română desemnând, din 2004, Oficiul Național pentru Cultul Eroilor.

Conform datelor statistice, încă provizorii, în Germania sunt înhumați aproximativ 1800 de militari români, majoritatea morți în prizonierat, în Primul Război Mondial, în orașe precum Ulm, Worms, Zwickau, Mannheim, Haltingen sau Ingolstadt. Mormintele acestor eroi sunt bine îngrijite de autoritățile locale germane.

Pe teritoriul României, în circa 170 de localități, sunt înhumate rămășițele a peste 95.000 de militari germani căzuți în ambele războaie mondiale.

Cele mai importante cimitire DEUTSCHE VOLKSBUND KRIEGSGRABERFURSORGE e.V. UNIUNEA POPULARĂ GERMANĂ PENTRU ÎNGRIJIREA MORMINTELOR DE RĂZBOI

Reprezentanța în ROMÂNIA de război se află în București (Cimitirul Pro Patria), precum și în județele Vrancea (Țifești, Bordești, Soveja, Focșani), Iași, Buzău, Prahova, Dâmbovița (Titu-Sălcuța), Argeș (Dragoslavele, Șuici, Lerești, Curtea de Argeș), Vâlcea (Titești, Călinești), Brașov, Buzău, Bihor, Gorj, Constanța, Brăila, Brașov, Sibiu, Bacău ș.a. După încheierea acordului, organizația germană și-a intensificat activitatea de identificare și îmbunătățire a stării locurilor de înhumare a militarilor germani, ”uitate” de zeci de ani. Au început lucrările de strămutare și centralizare a osemintele militarilor germani la Iași, în Cimitirul „Eternitatea”, unde a fost amenajată o mare parcelă de onoare.

Începând cu anul 1999 au fost organizate tabere de elevi, germane, precum și tabere ale militarilor germani, voluntari, care au desfășurat lucrări de întreținere a mormintelor germane din Brașov, Buzău, Brăila, Focșani, Craiova, Iași, Vișeu de Sus, Soveja.

Anul acesta, în contextul Centenarului Primului Război Mondial, au fost planificate patru asemenea tabere de lucru cu voluntari, în județul Argeș, la cimitirele de onoare din 1916-1918 din Lerești și Dragoslavele, două tabere militare, precum și două de tineret.

În toate aceste cazuri, autoritățile române, M.Ap.N în primul rând, au sprijinit demersurile părții germane, la lucrări participând și militari români, iar cazarea și masa participanților fiind asigurată în unități militare românești. Chiar dacă îngrijirea unor morminte de război nu este întotdeauna corespunzătoare, colaborarea româno-germană în domeniul mormintelor de război se poate aprecia ca fiind foarte bună.

La 100 de ani de la prima conflagrație mondială, încă avem surpriza „descoperirii” unor monumente comemorative ridicate de beligeranți în amintirea propriilor eroi, precum cele de la Suraia, Ciorăști, Țifești. Înființată în 1919, Uniunea Populară Germană pentru Îngrijirea Mormintelor de Război îngrijește mormintele a 2,3 milioane de soldați situate în 827 de cimitire din 45 de țări.

Comunicat de presă
Cristian Scarlat
Șeful Reprezentanței VDK în România

Despre cimitirele militarilor români înhumați pe teritoriul Germaniei decedați în lagărele de prizonieri din timpul celor două războaie mondiale.

Conform datelor pe care le deținem ONCE în prezent, în anii Primului Război Mondial și-au pierdut viața pe teritoriul german aproximativ 3.500 de militari. Ei sunt înhumați în localitățile: Zwikau (134), Veil am Rhein (53), Mannheim (64), Worms (155), Schaeferthal (72), Ulm (99).

În cel de-Al Doilea Război Mondial, între anii 1944-1945, au decedat în prizonierat circa 299 de militari români. Principalele localități în care se află parcele militare românești sunt: Berlin-Neukolln (12), Hamburg-Bergedorf (12), Minden (12), Hannover (11), Soldan (10).
În prezent, activitatea în ceea privește mormintele și opere comemorative de război românești din Germania și a celor germane din România se desfășoară în baza prevederilor Acordului semnat la 25 iunie 1996 între Guvernul României și Guvernul Republicii Federale Germania privind mormintele românești de război din Republica Federală Germania și mormintele germane de război din România.

Parcela eroilor români din Primul Război Mondial
Zwickau, land Sachsen

Are o suprafață de 750 m2. Este amplasată în cadrul Cimitirului Central din Zwickau, la poziția IV. Au fot înhumați 200 militari români. În cadrul acesteia se regăsesc în prezent însemnele de căpătâi a 134 eroi români și 34 de soldați ruși. Un monument obelisc a fost amplasat în centrul parcelei, la 21 decembrie 1918, realizat de foștii prizonieri români de la Zwickau „în memoria iubiților noștri camarazi români decedați în captivitate în timpul Războiului Mondial 1916-1918”.

Parcela eroilor români, ruși și belgieni din Primul Război Mondial
Göttingen, land Niedersachsen

Este amplasată în cadrul cimitirului central din localitate la nr. 46. Are o suprafață de 4.400 m2. Nu există morminte individuale ale eroilor români. În parcela respectivă sunt 12 gropi comune, marcate fiecare printr-un grup de trei cruci. 11 gropi comune sunt marcate prin cruci de tip rus și una singură prin cruci obișnuite. 13 prizonieri români au fost înhumați în cadrul acestei necropole.

Parcela eroilor români, ruși, italieni și britanici din Primul Război Mondial
Worms, land Rheiland Pfalz

Are o suprafață totală de 3.008 m2. Este amplasată în cadrul Cimitirului central, la nr. 8. Deși documentele din Arhiva Cultul Eroilor menționează că în cadrul cimitirului au fost înhumați 155 eroi români, un însemn de căpătâi amplasat pe o groapă comună amintește doar de un singur erou român. În centrul parcelei este amplasat un monument al eroilor ruși. Un monument al 116 eroi italieni a fost construit pe latura stângă, iar pe latura dreaptă a fost fixat un monument în memoria a 118 eroi britanici. De remarcat că ambele sunt de construcție recentă.

Parcela eroilor români din Primul Război Mondial
Mannheim, land Rheiland Pfalz

Este amplasată în cadrul Cimitirului central din Mannheim. Face parte din parcela 14, în care sunt amplasate și însemne de căpătâi ale eroilor germani. Are o suprafață de 337,8 m2. Cele 64 însemne de căpătâi ale eroilor români sunt din granit fiind așezate pe 4 rânduri. Preotul Ioan Popescu din Mannheim a amplasat, la 13.11.2005, în centrul parcelei eroilor români, o troiță adusă de la Bârsana (jud. Maramureș).

Parcela eroilor români, ruși și germani din Primul Război Mondial
Heilbronn, landul Baden Württenberg

Se află în cadrul cimitirului central. Este amplasată la nr. 30. Nu există însemne de căpătâi individuale. Gropile comune sunt marcate prin șase însemne de căpătâi de mari dimensiuni Pe ambele laturi ale însemnelor de căpătâi sunt inscripționate numele eroilor români (23), ruși și germani.
De asemenea, în cimitirul Böckingen din Heilbronn este înhumat, în sectorul 19, rândul 19, mormântul 26, eroul Dumitru Oros (n. 24.09.1897, în localitatea Vima Mică, jud. Maramureș; m. 2.06.1945).

Parcela eroilor români și sârbi din Primul Război Mondial
Ulm, landul Bayern

Este amplasată în Cimitirul Central, din Ulm. Suprafața parcelei este de 792 m2. Nu există însemne de căpătâi. Soldații români care au supraviețuit lagărului de la Ulm au realizat în partea dreaptă a parcelei un monument tip sarcofag „ÎN AMINTIREA CAMARAZILOR NOȘTRI CARE AU MURIT PENTRU PATRIE”. Această inscripție se află pe partea din față și din spate a monumentului, fiind scrisă în română și germană. Pe latura dreaptă a monumentului s-a inscripționat textul: „1917-1918. AICI SE ODIHNESC 99 ROMÂNI”, acesta fiind dăltuit și pe latura stângă, în limba germană.

Parcela eroilor români, ruși și sârbi din Primul Război Mondial
Ingolstadt, landul Bayern

Este amplasată în cadrul cimitirului central din Ingolstadt la nr. V. Are o suprafață de 12 m2. În centrul acesteia este amplasat un monument care are în partea superioară o cruce metalică de culoare galbenă. Nu sunt menționate numele celor 66 eroi români care au fost înhumați în groapa comună.

Cimitirul eroilor români, francezi, ruși, sârbi și polonezi din Primul Război Mondial
Furstenfeldbruk, landul Bayern

 

Locul în care au fost înhumați cei 19 eroi români se află amplasat în spatele fostei mănăstirii cisterciene Maria. Parcela adăpostește în cadrul a șase gropi comune și osemintele unor militari ruși, francezi polonezi și sârbi și a altor 468 de eroi necunoscuți, care au murit în perioada 1916-1918.

O placă comemorativă din bronz a fost fixată pe un zid ridicat în centrul parcelei, iar în partea superioară a locului de înhumare a fost montată o cruce din lemn care reprezintă un mesia crucificat.

Parcela eroilor români din Primul Război Mondial
Rastatt, landul Baden Württenberg

Cei 28 de militari români care au murit în lagărul din localitate au fost înhumați într-o parcelă amplasată în cadrul cimitirului civil din suburbia Niederbuchl. Aceasta avea o lungime de 50 m, însemnele de căpătâi ale eroilor români, de forma unei cărămizi, fiind amplasate de o parte și de alta a aleii centrale. Parcela eroilor români a fost, însă, reamenajată recent, fiind scurtată și regazonată. Însemnele de căpătâi vechi au fost înlocuite cu zece cruci din piatră, așezate pe două rânduri.
Numele celor 28 de eroi români sunt inscripționate și pe o placă din bronz, fixată pe latura frontală a monumentului central.

Cimitirul eroilor români, ruși, sârbi, bulgari, unguri, cehi, polonezi, greci și spanioli din Primul și Al Doilea Război Mondial
Obermeitingen, landul Bayern

A fost a reamenajat și este întreținut de Uniunea Populară Germană. Eroii din Primul Război Mondial (ruși, sârbi, români, un bulgar, un ungur, și un necunoscut) și din Al Doilea Război Mondial (iugoslavi, polonezi, greci, români, ruși, un spaniol, un ceh și cinci necunoscuți) sunt înhumați în trei parcele din spatele capelei, cu mențiunea că aceștia nu au însemne de căpătâi.
În cadrul cimitirului sunt amplasate patru monumente, unul dintre acestea fiind dedicat eroilor români din Primul Război Mondial.

Cimitirul eroilor români din Primul Război Mondial
Weil am Rein, Haltingen, land Baden Württenberg

Necropola a fost amenajată, în 1917, la marginea unei pădurici. În cadrul acesteia au fost înhumați 54 de militari români care au murit la amenajarea unei căi ferate. Aceasta a fost reinaugurată la 7 iunie 2008, când, la inițiativa Oficiului Național pentru Cultul Eroilor, s-a dezvelit o troiță, realizată de meșterul popular Ilie Bența, și două plăci din bronz pe care sunt inscripționate numele eroilor români. Sursa: ONCE

Recomandat de RBN Press:

Soldați Români! Departe de patria voastră pentru care voi v-ați jertfit, odihniți-vă în pace, aureolați de glorie, în acest pământ, care nu vă mai este străin”. „Soldats Roumains! Loin de votre patrie pour laquelle vous vous ętes sacrifiés, reposez en paix, auréolés de gloire, dans cette terre qui ne vous est pas étrangère”. – Maria, Regina României / Vedeți mai mult în articolul :

Povestea neștiută a eroilor români morți în lagărul de prizonieri de la Soultzmatt (1917)

romaniabreakingnews.ro

 

© Copyright 2012 - ROMÂNIA BREAKING NEWS - RBN Press