ROMÂNIA BREAKING NEWS

Home 2016 ianuarie

ianuarie, 2016

,

Robert_Stanciugel și organizatorul Conferinței Românilor de pretutindeni - deputatul Eugen Tomac

Robert_Stanciugel și unul din organizatorii Conferinței Românilor de pretutindeni – deputatul Eugen Tomac

În exclusivitate, pentru România Breaking News, concluziile și reflecțiile asupra Conferinței românilor de pretutindeni, ediția 2015,  cu istoric Dr. Robert Stânciugel, participant la Conferință.

Vezi și…

Video: Românii din jurul României și românii din R. Moldova, omiși de rezoluția finală a Conferinței Românilor de Pretutindeni! Reacție dură a președintelui Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina!

Reacții la omisiunile rezoluției finale a Conferinței Românilor de Pretutindeni, ediția din 2016! Președintele Consiliului National al Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina,  …

Publicat de romaniabreakingnews.ro

 

,

Tensiunea crește între Turcia și Rusia după ce vineri, un alt avion de vânătoare rus de tip Su-34 a violat spațiul aerian turc, în pofida unor avertismente radar. Ambasadorul Rusiei la Ankara a fost convocat pentru a da explicații, iar președintele turc Recep Tayyip Erdogan vrea să se întâlnească cu Vladimir Putin pentru a discuta situația.

Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a îndemnat sâmbătă Kremlinul să acționeze „în mod responsabil” și să respecte „deplin” spațiul aerian al Alianței Nord-Atlantice. Incidentul vine la două luni de la doborârea de către Turcia a unui avion rusesc în Siria, fapt ce a tensionat relațiile dintre cele două țări și a dus la impunerea unor sancțiuni economice din partea Moscovei.

„Îndemnăm în mod clar Federația rusă să nu încalce spațiul aerian turc, care este totodată spațiu aerian NATO”, subliniază ministerul.

„Subliniem încă o dată că (eventuale) consecințe nedorite ale unui asemenea comportament iresponsabil vor aparține în totalitate Federației ruse”, avertizează diplomația turcă.

Stoltenberg: „Incidente anterioare au arătat cât de periculos este un asemenea comportament”.

Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO a îndemnat sâmbătă Rusia să acționeze „în mod responsabil” și să respecte „deplin” spațiul aerian al Alianței Nord-Atlantice, imediat după ce Ankara a anunțat că un avion rus de vânătoare de tip Su-34 i-a încălcat vineri spațiul aerian.

„Îndemn Rusia să acționeze în mod responsabil să să respecte deplin spațiul aerian NATO”, declară Stoltenberg, citat într-un comunicat.
„Rusia trebuie să adopte toate măsurile necesare pentru a se asigura că asemenea încălcări nu se repetă”, îndeamnă secretarul general al Alianței.
NATO subliniază în comunicat că „incidente anterioare au arătat cât de periculos este un asemenea comportament”.

„Salut contactele directe dintre Ankara și Moscova și le îndemn la calm și dezescaladare. NATO este solidară cu Turcia și susține integritatea teritorială a aliatului nostru, Turcia”, afirmă Stoltenberg, citat în comunicat.

„Aliații au convenit în decembrie să sporească prezența unor avioane de alertă timpurie de tip AWACS în spațiul aerian turc, în contextul în care continuăm să consolidăm apărarea aeriană a Turciei”, mai declară secretarul general al NATO, insistând că această decizie a fost adoptată înaintea incidentului de vineri.

redactia Romani Breaking News reamintește că Turcia a doborât un avion rus în noiembrie, incident care a afectat relațiile dintre cele două țări. În replică, Rusia a impus sancțiuni economice Turciei, care au afectat turismul și exporturile.

,

Guvernul României a dat publicității scrisoarea adresată noului premier R. Moldova – Pavel Filip, în care sunt nominalizate măsurile clare de reformă, pe care le condiționează Bucureștiul pentru Chișinău în schimbul acordării împrumutului de 150 de milioane de euro, tranșă care anterior a fost suspendată de președintele Iohannis în luna noiembrie 2015.

După întâlnirea avută la București cu noul premier R. Moldova – Pavel Filip, în care i-a promis acordarea primei tranșe de 60 de milioane de euro de asistență financiară în schimbul unor măsuri urgente de reformă, Dacian Cioloș a publicat sâmbătă lista cu aceste solicitări. Printre cele mai importante pot fi enumerate:

  1. Numirea unui Guvernator al Băncii Naționale, care să asigure un audit al băncilor moldovene 
  2. Stabilirea cu FMI a unei foi de parcurs către un acord de împrumut
  3. Un pachet legislativ pentru îmbunătățirea mediului de afaceri,
  4. Schimbarea legislației anticorupție

Condițiile în detaliu puse de premierul român, Dacian Cioloș, prezentate de Guvern:

– „Prioritizarea clară a implementării Agendei de Asociere Uniunea Europeană-Republica Moldova”. Guvernul României salută adoptarea, pe 27 ianuarie, a Planului Național de Armonizare a Legislației pentru evidența transpunerii actelor UE în legislația națională.

– „Un proces transparent și credibil care să ducă la numirea neîntârziată a Guvernatorului Băncii Naționale, cu respectarea criteriilor de profesionalism și integritate și care să contribuie la recredibilizarea BNM, ca instituție independentă și responsabilă, capabilă să asigure politici bancare prudente. O atenție deosebită trebuie acordată procesului de audit al băncilor importante din Republica Moldova”.

– „stabilirea unei foi de parcurs (roadmap) pentru ajungerea la un acord cu FMI cât mai repede posibil. Foaia de parcurs ar trebui să includă măsurile cerute de FMI ca pre-condiții și un calendar de negocieri menit să conducă la convenirea la nivel tehnic a termenilor (staff level agreement) unui aranjament financiar cu Fondul”.

– „Inițierea unui pachet legislativ pentru îmbunătățirea mediului de afaceri, în baza unui proces de consultare transparentă a societății civile și a reprezentanților mediului de afaceri”.

– „Lansarea unei analize sistemice a vulnerabilităților din sistemul bancar și fixarea unui calendar legislativ de corectare a acestora, cu accent pe consolidarea prerogativelor de reglementare ale Băncii Naționale, asigurarea transparenței acționariatului și tranzacțiilor din sistemul bancar, contracararea spălării banilor și a transferurilor prin circuite nereglementate”.

– „Prezentarea unui plan de actualizare și aplicare a Strategiei  de Reformare a Sectorului Justiției și a Strategiei Naționale Anticorupție, inclusiv o evaluare a performanței Procuraturii și Centrului Național Anticorupție. Aducerea la zi a cadrului legal anticorupție, în vederea consolidării și integrării lui. Adoptarea și implementarea pachetelor legislative privind reforma procuraturii, respectiv sistemul de integritate (reforma Comisiei Naționale de Integritate, controlul averilor, noțiunea de conflicte de interese și o instituție puternică de implementare) ar ilustra voința politică de reformă așteptată de cetățenii Republicii Moldova și de partenerii internaționali”.

– „Consultarea si conlucrarea strânsă cu reprezentanții societății civile din Republica Moldova, mai ales pe aspectele menționate mai sus”.

„Aceste recomandări de măsuri, exprimate și în cursul discuțiilor avute la București, la 26 ianuarie 2016, vor asigura, în opinia noastră, premisele necesare pentru consolidarea stabilității Republicii Moldova și pentru transferarea sprijinului financiar al României. Vor asigura, de asemenea, premisele relansării parteneriatelor Republicii Moldova cu alți parteneri internaționali și financiari”, – Dacian Cioloș către Pavel Filip.

„Țin să vă asigur, încă o dată, că România este și va continua să fie alături de Republica Moldova. Înțelegem seriozitatea situației economice și implicațiile asupra stabilității Republicii Moldova și bunăstării cetățenilor săi. În egală măsură, suntem convinși că rezolvarea problemelor actualității nu poate să se producă fără un dialog constructiv între forțele politice și o relansare solidă, sustenabilă și credibilă a reformelor asumate de Republica Moldova în parcursul său european”, mai arată Cioloș.

„Aceste reforme reprezintă nu doar implementarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, ci sunt cel mai bun garant al stabilității și prosperității pentru cetățenii Republicii Moldova. Mai mult, stabilitatea statului și promovarea susținută a reformelor, mai ales a celor legate nemijlocit de consolidarea statului de drept, sunt procese în strânsă dependență, care se întăresc și susțin reciproc, răspunzând, în același timp, și dorințelor cetățenilor”

Redacția Romania Breaking News reamintește că președintele Klaus Iohannis a cerut Parlamentului în noiembrie 2015, să reexamineze legea prin care se acorda o asistență financiară rambursabilă Republicii Moldova, de până la 150 de milioane de euro. Motivele invocate: „nu există certitudinea continuării procesului de reforme și respectării angajamentelor” pentru implementarea Acordului de asociere dintre Moldova și UE.

Publicat de romaniabreakingnews.ro

,

Guvernul României i-a pus pe masă lui Pavel Filip o listă de reforme pe termen scurt care trebuie implementate dacă se dorește o primă tranșă a creditului de 150 de milioane de euro. Redacția Deschide.MD a obținut câteva dintre ele de la Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al premierului român Dacian Cioloș. informeaza portalul deschide.md citat de romaniabreakingnews.ro

Potrivit sursei este vorba despre: numirea unui un nou guvernator la BNM, lansarea invitației către FMI la discuții privind semnarea unui nou acord, reforme în justiție,adoptarea legislației financiar-bancare, dialog cu societatea civilă și nu în ultimul rândprioritizarea implementării Acordului de Asociere.

Vom aminti că după întrevederea premierului Pavel Filip cu omologul său de la București, Dacian Cioloș a declarat: „Îna­inte de a livra prima tranșă a acor­du­lui ram­bu­r­sa­bil ne aștep­tăm din par­tea Guver­nu­lui R. Mol­dova să vină cu câteva măsuri care să demon­streze voința de reformă. Am spus că, până la sfârși­tul săp­tămâ­nii, vom veni cu o listă de câteva măsuri pe care guver­nul ar putea să le ia îna­inte de a trans­mite de la Bucu­rești această primă tranșă”, a anu­nțat pre­mi­e­rul român.

La rândul său, Pavel Filip a dat asi­gu­rări că noul guvern este deter­mi­nat să demon­streze că este unul pro-european. „În pri­mele 100 de zile de guver­nare ne-am pro­pus sta­bi­li­ta­tea finan­ci­ară, dar fără aju­to­rul Româ­niei sar­cina e foarte difi­cilă. Mulțu­mesc încă o dată pen­tru dis­po­ni­bi­li­ta­tea Româ­niei de a acorda spri­ji­nul ram­bu­r­sa­bil de 150 de mili­oane de euro în con­di­ți­ile în care guver­nul va demon­stra că merge pe calea refor­me­lor. Am dis­cu­tat să uti­li­zăm și aju­to­rul neram­bu­r­sa­bil de 100 de mili­oane de euro, din care până acum am acce­sat o tre­ime”, a decla­rat pre­mi­e­rul Pavel Filip.

La înce­pu­tul lunii noiem­brie 2015, Klaus Iohan­nis, preșe­din­tele Româ­niei, a tri­mis Par­la­men­tu­lui spre ree­xa­mi­nare Legea pen­tru rati­fi­ca­rea Acor­du­lui pri­vind asis­tența finan­ci­ară ram­bu­r­sa­bilă între Româ­nia și R. Mol­dova, con­si­de­rând că pro­mul­ga­rea nu este oport­ună atât timp cât nu există cer­ti­tu­di­nea con­ti­nu­ă­rii pro­ce­su­lui de reforme.

romaniabreakingnews.ro

,

Hasan Rohani Matteo Renzi

Pentru a nu jigni convingerile religioase ale Hasan Rohani, s-a decis ca pe timpul discutiilor acestuia cu premierul italian Matteo Renzi la Muzeul Capitoliului, toate nudurile să fie acoperite cu paravane. Un mic detaliu, o astfel de decizie a survenit după semnarea unui acord comercial de 17 milioane de euro. Suma importantă…, atât de importantă încât gazdele au considerat că merită să renunți la principiul „musafirul trebuie să respecte regulile și principiile gazdei” – „La Roma te comporți ca romanii”. Conform noii orientari, vinul a lipsit de la toate mesele oficiale.

Le statue coperte per Rouhani e i simboli imposti - repubblica.it

Le statue coperte per Rouhani e i simboli imposti – repubblica.it

Arabistul sîrb, Lestarici Srpsco afirmă că este cunoscută azi poziția unor islamiști ca reprezentarea ființelor să fie interzisă, dar acestia sunt foarte puțini și în plus, Islamul a dezvoltat în Persia, curentul miniaturizării cu reprezentari umane și chiar cea a proorocului Muhamed, înca din Evul Mediu. Dacă Islamul nicăieri nu interzice reprezentarea ființelor, atunci interzicerea este doar o interpretare.

În concluzie Italia a exagerat cu masurile poziționând propriile valori și cultura pâna la absurd .

Se pune întrebarea, cât timp va mai trece pâna când italienii din curtoazie vor purta veșminte arabe „burka, ciador…” pe timpul unor astfel de vizite și încotro se îndreaptă Europa ?

Ministru italian al culturii, Dario Francescani afirmă ca nu a avut cunoștiință de astfe de măsuri și ca sigur existau și alte posibilități de a satisface sensibilitățile înaltului oaspete din staful caruia (atenție) se transmite ca nu s-au cerut astfel de masuri, dar că multumește gazdelor pentru gestul facut!!!

Publicat de autor: Marko Vlajovici romaniabreakingnews.ro

,

 

Ministrul delegat pentru relațiile cu românii de pretutindeni, Dan Stoenescu, a declarat, în cadrul unei emisiuni difuzate de Realitatea TV, că românii din Ucraina, care numără aproximativ o jumătate de milion de persoane și sunt a treia etnie, după ucraineni și ruși, preocupă în mod deosebit autoritățile de la București, “pentru că sunt probleme destul de importante în ultimii 26 de ani”.

“Situația comunității românești, din păcate, nu s-a îmbunătățit, ci s-a înrăutățit. De la peste 140 de școli în 1991, la căderea URSS, astăzi, sunt puțin peste 60 de școli” – a constatat oficialul român, care a efectuat recent o vizită de patru zile în Ucraina, la Kiev, Odesa și Ismail, în cadrul unei delegații din care au mai făcut parte consilierul de stat Sandra Pralong, șef al Departamentului pentru Relația cu Românii din Afara Granițelor din cadrul Administrației Prezidențiale, senatorul Iulian Cristache, membru al Comisiei pentru Românii de Pretutindeni din Senatul României, și secretarul de stat Cezar Radu Soare, din cadrul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.

Dan Stoenescu apreciază, însă, că la Kiev există un guvern deschis, pro-european, care este dispus să lucreze cu partea română, pentru a îmbunătăți situația comunității românești.

“Administrația lui Petro Poroșenko realizează că vectorul european este un vector important și că românii din Ucraina pot fi o punte peste graniță spre Europa, realizează că, pentru a integra Ucraina în Europa, trebuie să respecte anumite standarde în ceea ce privește minoritățile naționale. Când am discutat cu omologii mei de la Ministerul Culturii și de la Ministerul Afacerilor Externe de la Kiev, mi s-a spus că, în următorii doi ani, doresc să implementeze toate măsurile la nivel internațional, cele recomandate de Consiliul Europei și Comisia de la Veneția, în ceea ce privește drepturile minorităților. În următorii doi ani. Deci, suntem optimiști în acest sens” – a afirmat minsitrul delegat pentru relațiile cu românii de pretutindeni.

În ceea ce privește disuțiile purtate cu oficialii din Ucraina, Dan Stoenescu susține că delegația română a înaintat părții ucrainene cereri concrete.

“Dorim uniformizarea programei de învățământ în limba română, în regiunile Transcarpatia, Cernăuți și Odesa. Le-am mai spus celor de la Kiev că este important ca românii de acolo să aibă acces la carte în limba română. Este și o problemă în acest sens. Le-am spus prietenilor noștri de la Kiev, de la Odesa și de la Ismail că este important ca românii de acolo să aibă acces și la literatură și învățământ în limba română. Din păcate, lucrurile merg destul de încet, dar să sperăm că vom avea succes. Noi monitorizăm foarte aproape ceea ce se întâmplă acolo și sperăm să avem progrese concrete” – a menționat oficialul, care s-a întâlnit și cu guvernatorul regiunii Odesa, Mihail Saakașvili.

“Am avut plăcerea să mă întâlnesc cu domnul Saakașvili, cu care am discutat problema minorității românești din regiunea Odesa. Am mai avut în delegație pe secretarul de stat Cezar Radu Soare, din cadrul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, pentru că dorim să discutăm chestiuni într-o manieră mai largă: minoritățile și dezvoltarea regiunii Odesa, care este foarte importantă pentru că acolo locuiesc și români, dar este importantă pentru că este și o regiune aflată în vecinătatea României. Iar prosperitatea regiunii Odesa este în interesul nostru al tuturor, inclusiv al comunității românești. I-am spus domnului Saakașvili că dorim să se înceteze divizarea artificială între români și “moldoveni”, o divizare artificială care a început încă din vremea țaristă, a fost accentuată pe timpul lui Stalin și a continuat în timpul Uniunii Sovietice și, din păcate, chiar și după căderea URSS. Din păcate, conform recensământului din 2001, în regiunea Odesa, sunt 724 de români și 125.000 de “moldoveni”. Le-am spus oficialilor ucraineni că este necesar să avem un recensământ deschis și am oferit expertiza noastră în acest sens, dacă doresc. Noi suntem gata să îi ajutăm să facă un recensământ cât se poate de deschis și european” – a declarat Stoenescu.

Dan StoenescuMinistrul delegat pentru relațiile cu românii de pretutindeni a mai precizat că, în cadrul vizitei la Odesa, delegația română a adus la cunoștința părții ucrainene dorința României de a deschide un centru cultural la Ismail.

“Am arătat interesul nostru pentru a strânge legăturile între România și Ucraina. Am spus concret că dorim să deschidem un centru cultural românesc la Ismail, pe malul Dunării, pentru românii din sudul Basarabiei, din regiunea Odesa. Atât domnul Saakașvili, cât și autoritățile de la Ministerul Culturii și Ministerul Afacerilor Externe din Kiev s-au arătat deschise și sunt încântat că există această deschidere. Acum, de la vorbă până la faptă, urmează niște pași. Statul român este deschis să achiziționeze o clădire în Ismail și să deschidă un centru cultural. Ține de autoritățile de la Kiev să ne sprijine în acest sens, să ne dea aprobările necesare și să începem activități culturale de păstrare a limbii, a identității românești pentru românii din regiunea Odesa. Sunt foarte multe sate românești acolo, în jurul orașului Ismail, acesta fiind chiar pe Dunăre, la granița cu Tulcea” – a explicat ministrul delegat.

Dan Stoenescu a mai amintit că în Ucraina au mai fost discutate proiecte de dezvoltare care pot fi realizate în regiunea Odesa cu sprijinul României.

“Domnul secretar de stat Soare a discutat și chestiuni legate de dezvoltare regională. Datorită României, regiunea Odesa obține peste 14 milioane de euro, în fonduri europene, pentru canalizarea orașului Ismail, pentru a construi un spital în orașul Ismail și chiar pentru curățarea șenalului navigabil al Dunării. Deci, proiecte concrete pe care regiunea Odesa și Ucraina le obțin datorită României. În acest context al discuțiilor despre dezvoltare regională, problema comunității românești din regiunea Odesa nu poate lipsi. Este foarte important. Sunt foarte fericit că atât Parlamentul, cât și Guvernul și Administrația Prezidențială și-au unit forțele pentru a atrage atenția autorităților ucrainene asupra importanței comunității românești din Ucraina, a treia comunitate după ucraineni și ruși” – a încheiat Dan Stoenescu, ministrul delagat pentru relațiile cu românii de pretutindeni.

Source: TOC Press

 

,

Greanîi și Dodon la dispoziția lui Putin

Grceanîi și Dodon la dispoziția lui Putin

Cu o zi înainte de expirarea ultimatumului înaintat Guvernului (în care a promis să blocheze drumuri și cîteva obiecte strategice în stat), liderul opoziției formale de la Chișinău, Igor Dodon, pleacă din nou în Rusia. Oare când mai muncește, între proteste și vizitele la stăpînii de la Kremlin? – se întreabă blogerul  Ion Manole.

De altfel, se întîmplă niște „coincidențe” simbolice: Pavel Filip a plecat ieri la București, astăzi Igor Dodon răspunde cu o vizită în Rusia. Doar că există o mare diferență: vizita premierului a fost anunțată din timp, cu o agendă clară, cu întîlniri oficiale la cel mai înalt nivel, cu reflectarea discuțiilor în mass-media, în timp ce liderul opoziției parlamentare pleacă „pe furiș”.

De exemplu, tot ce a spus Dodon despre ultima sa vizita la Sank Petersburg: „am avut întîlniri cu partenerii din Edinnaia Rossia”. Deci, în timp ce la Chișinău evenimentele fierbeau, adepții săi forțau ușa Parlamentului și încercau un asediu, Dodon se întîlnea, bine-merci, cu „partenerii”. La fel procedase și partenerul său Renato Usatîi care era la Moscova, „după 2 camioane”.

Gîndesc că dacă le reușea lovitura de stat, cei doi politicieni ar fi avut alibi perfect: nici măcar nu erau în țară. Toate aveau să fie puse în capul „cetățenilor nemulțumiți”.

Apropo, de „cetățenii nemulțumiți”. Poliția a publicat imagini de la violențele din Parlament, pe care merită să le priviți cu atenție: cît de bine sunt organizați provocatorii, cît de bine comunică între ei prin intermediul gesturilor, cum unele și aceleași persoane (inclusiv „apărătorul” lui Ghimpu) sunt peste tot, în cele mai fierbinți momente. Vă mai încape îndoială că acești „cetățeni nemulțumiți” veniți din Tighina sau Comrat au porniri democratice? – Ion Manole

Ion Manole este bloger voxpublika, născut la 4 ianuarie 1980. A studiat Jurnalism și Științe ale Comunicării la Universitatea de Stat din Moldova.

Publicat de romaniabreakingnews.ro

 

,

M-am întors recent de la Odesa, unde am înțeles încă o dată nevoia României de a se orienta spre vecinii ei de la Est, mai ales în actualul context geopolitic. România a fost printre primele țări care au recunoscut Ucraina ca stat independent, un stat vecin cu care nu a învățat cum să colaboreze la adevăratul potențial. De Ucraina nu ne legă doar o graniță fizică, ci și o comunitate de peste 400 de mii de etnici români, care au avut vremuri mai grele și vremuri mai bune în existența lor de până acum.

Din fericire, autoritățile de la Kiev au înțeles că o deschidere către România și, implicit, către comunitatea românească, este un pas pe care îl pot face către Europa. Spun asta pentru că în ultima perioadă văd o deschidere mult mai mare a autorităților ucrainene pentru o colaborare cu România. Am văzut-o prin prezența acestora la diverse întâlniri ale comunității românești, am văzut această deschidere și în presa ucraineană.

Un exemplu este și vizita pe care am avut-o la Odesa de Ziua Culturii Naționale. Dacă acum câțiva ani de ziua lui Eminescu bustul din fața consulatului trebuia să fie păzit pentru a nu fi vandalizat, astăzi vedem un interes mare al presei pentru manifestările comunității românești. Televiziuni, articole de presă, jurnaliști care pun întrebări inteligente despre colaborarea între cele două state. Unde este problema?

Deficiențele României în relația cu Ucraina

Potrivit datelor publicate de MAE la 30 septembrie 2015, volumul total al schimburilor comerciale ale României cu Ucraina a fost de 716,78 milioane USD, din care exportul a fost de 260,24 milioane USD și importul de 456,54 milioane USD, soldul fiind de 196,3 milioane USD în favoarea Ucrainei.

Ceva schimburi economice sunt, o populație românească destul de consistentă avem, doar că lipsesc mai multe lucruri în această ecuație cu Ucraina. O colaborare constantă prin proiecte concrete și o abordare comună.

Un exemplu concret este ce s-a întâmplat zilele trecute după vizita ministrului delegat pentru românii de pretutindeni, Dan Stoenescu cu guvernatorul regiunii Odesa, Mihail Saakașvili. În comunicatul transmis de MAE se vorbește despre îmbunătățirea învățământului în limba română, deschiderea unui centru cultural, chestiuni privind comunitatea etnicilor români etc.

De cealaltă parte, Mihail Saakașvili vorbește într-o postare pe facebook despre o discuție concretă pe chestiuni de infrastructură: modernizarea șoselei Odesa-Reni-București, o cursă feribot pe Dunăre, modernizarea sistemului de canalizare din Izmail etc.

Partea română nu menționează nimic referitor la sprijinul pentru aceste proiecte de infrastructură, iar partea ucraineană nu spune nimic de discuțiiile privin comunitatea românească. Ce să înțelegem din cele două comunicări diferite?

Articolul integral, semnat de Liliana Simionescu, poate fi citit accesând platforma online a jurnalistului Digi24 Stelian Muscalu

Source: TOC Press

,

 „Europa este totuși  o țară nu  ortodoxă, este o țară, să spunem, catolică, o țară în care majoritatea sunt protestanți, sunt mai puțini baptiști, dar totuși sunt, sunt adventiști și multe alte culte sau chiar și secte religioase”.

– mitropolitul Vladimir Cantarean (Mitropolia Chișinăului și a toată Moldova, supusă Patriarhiei de la Moscova), 01 ianuarie 2011, emisiunea „Acces interzis” , jurnaltv.md

„Умом Россию не понять,/ Аршином общим не измерить: / У ней особенная стать – / В Россию можно только верить.”

Fiodor Tiutcev, 28 noiembrie 1866

Da, prealuminatul ierarh moscovit de la Chișinău și-a mobilizat toate cunoștințele despre Europa, ba chiar a vrut să pară ceva mai antieuropean, după moda de ultimă vreme de la Moscova, și a spus ce și cât, și cum l-a dus mintea și capul, în păsăreasca sa ruso-română: Europa este totuși o țară nu ortodoxă ”! Și într-un fel poate că și are dreptate. Europa nu este o țară ortodoxă, întâi de toate pentru că nu este țară, iar apoi, pentru că Europa înseamnă mai multe țări ortodoxe dintr-odată. Vorba ieșită de pe buzele ierarhului moscovit ne oferă tocmai prilejul să vedem mai jos care sunt aceste țări ortodoxe și perfect europene.

Dogma „Sfintei Rusii”

Reflexele rusești de autoizolare de Europa, ca și mentalitatea „cetății asediate” care au diferențiat Rusia de restul lumii, de la Ioan cel Groaznic încoace, prezentându-ne Rusia ca pe o țară specifică (dogma „Sfintei Rusii” – Sviataia Rusi), cu o misiune mântuitoare aparte, ca pe a treia Romă, ca pe salvatoarea lumii și a creștinătății, capătă teren în ultimul timp și în Republica Moldova. Faptul că mitropolitul Vladimir pune Europa și Ortodoxia în relație de adversitate ireconciliabilă nu este ceva nou. Mitropolitul gândește rusește și se exprimă la fel de rusește (țară „nu ortodoxă”!).

Matrioșka rusă

Conceptul de Lume Rusă, un surogat de concept imperial îmbrăcat în haină ortodoxă peste vechea tunică militară cu carnetul de partid comunist în buzunar, a fost lansat acum câțiva ani de actualul Patriarh al Moscovei, Kirill Gundiaev. Potrivit acestui concept, Lumea Rusă este un complet de matrioște, în care Rusia este matrioșka mare, Ucraina și Bielorusia sunt matrioștele medii, iar Republica Moldova este matrioșka cea mai mică.

Cu mintea Rusia nu poate fi-nțeleasă…

Ea confirmă nu atât o realitate vie, cât o altă idee, exprimată artistic de poetul Fiodor Ivanovici Tiutcev și pe care am ales-o ca unul dintre motto-urile acestui material. Să încercăm o traducere liberă a celebrului catren: „Cu mintea Rusia nu poate fi-nțeleasă / Și cu măsura altora nu poți ca s-o măsori: / E prea aparte și-i aleasă – / Și doar să crezi în ea se poate uneori.”

Într-o abordare exclusivistă și reducționistă, Ortodoxia rusă ne este prezentată drept singura valabilă, viabilă și, astfel, cu drept de a domina în întreaga Lume Ortodoxă, care, dacă nu este Rusă, atunci nici nu ar avea drept de existență… Este adevărat că Rusia este cea mai mare dintre statele de tradiție ortodoxă, dar aceasta nici pe departe nu înseamnă că Ortodoxia este un apanaj rusesc, că, vorba mitropolitului Vladimir, „Europa nu-i o țară ortodoxă ”. În opinia multor capete sus-puse de la Moscova, dacă nu este Rusă, Lumea Ortodoxă încetează să mai fie Ortodoxă sau, în cel mai bun caz, își pierde calitatea și nu mai este suficient de Ortodoxă. Și Roma, și Bizanțul, și Ierusalimul s-ar fi mutat deja la Moscova.

Aritmetica Ortodoxiei: 14 minus 1

Să vedem cum stau lucrurile în realitate. Lumea Ortodoxă este organizată ca o orchestră simfonică. Ea are aceeași învățătură de credință și tradiții de trăire diferite. Criteriul etnic pus la baza organizării fiecărei Biserici Locale este, în general, respectat. În lume există 14 Biserici Ortodoxe Locale autocefale, dintre care 4 nu sunt situate geografic în Europa, iar 1 este situată doar parțial pe continentul nostru. Biserici Ortodoxe extraeuropene sunt:

1. Biserica Ortodoxă Greacă (Patriarhia) a Alexandriei, cu jurisdicție în întreaga Africă. Această Biserică este una de expresie grecească, iar mai nou și de alte expresii, și nu trebuie confundată nici cu Biserica Coptă și nici cu Biserica Etiopiană, ambele Biserici precalcedoniene sau, cum sunt impropriu numite, vechi ortodoxe. Patriarhia Alexandriei este condusă de un Patriarh și Papă a toată Africa. Totuși, o diasporă a acestei Biserici este prezentă în cuprinsul Uniunii Europene.

2. Biserica Ortodoxă (Patriarhia) a Ierusalimului. Aceasta este de expresie grecească, dar, în (cea mai mare) parte, și de expresie arabă, sub jurisdicția ei aflându-se toți creștinii ortodocși arabi din Israel, Palestina, Iordania și Muntele Sinai (Egipt).

3. Biserica Ortodoxă (Patriarhia) a Antiohiei și a tot Răsăritul. Aceasta este o Biserică de expresie arabă cu reședința în Damasc, capitala Siriei, și cu o diasporă importantă în Europa Occidentală.

4. Biserica Ortodoxă (Patriarhia) a Georgiei, din Caucazul de Sud, condusă de un Patriarh Catolicos. Un conflict jurisdicțional din regiunile separatiste Abhazia și Oseția de Sud opune Patriarhia Moscovei Bisericii Ortodoxe Georgiene.

A cincea Biserică cu jurisdicția de bază în Asia este Patriarhia Ecumenică de Constantinopol, Biserică de expresie grecească, care se bucură de întâietatea tradițională în Lumea Ortodoxă. Totuși, Patriarhia de Constantinopol are o jurisdicție teritorială importantă în cuprinsul UE, fiind vorba despre un șir de eparhii din nordul și estul Greciei și despre Sfântul Munte Athos. Patriarhiei Ecumenice de Constantinopol îi este subordonată o Biserică Locală autonomă, cea a Finlandei, care este Biserică de stat alături de cea luterană și este tratată în ansamblul Ortodoxiei alături de cele 14 Biserici Ortodoxe autocefale. Precum se știe, Finlanda este membru al Uniunii Europene și ortodocșii din această țară fac parte din Ortodoxia europeană.

Așadar, mai rămân 9 Biserici Ortodoxe Autocefale. Dintre acestea, 6 aparțin unor națiuni și populații de tradiție ortodoxă cuprinse integral sau parțial în interiorul Uniunii Europene, iar altele 2 sunt Biserici din state cu statut oficial de candidate pentru aderarea la UE.

Bisericile autocefale care activează în cuprinsul UE sunt: 1. Biserica Ortodoxă Română (Biserică în simfonie cu statul); 2. Biserica Ortodoxă Elenă (Biserică de stat)3. Biserica Ortodoxă Bulgară; 4. Biserica Ortodoxă a Ciprului (Biserică de stat); 5. Biserica Ortodoxă a Poloniei; 6. Biserica Ortodoxă a ținuturilor Cehiei și Slovaciei. Toate aceste Biserici îi au sub omoforul lor nu doar pe credincioșii ortodocși din țările respective, dar și pe ortodocșii originari din aceste țări stabiliți în diverse state ale UE, în special occidentale.

Bisericile Ortodoxe autocefale din țările candidate pentru aderarea la UE sunt: 1. Biserica Ortodoxă Sârbă; 2. Biserica Ortodoxă Albaneză.

Singura Biserică Ortodoxă autocefală extracomunitară geografic, prin jurisdicția sa de bază, este Biserica Ortodoxă Rusă (Patriarhia Moscovei), care ține sub omoforul său populații ruse sau neruse (ucraineni, bieloruși, români) din Europa, precum și o diasporă rusească importantă dintre Munții Ural și Pacific (Siberia).

Nici Biserica Ortodoxă Rusă nu este însă o Biserică complet în afara UE, dat fiind faptul că aceasta are o importantă diasporă, de mai multe milioane de credincioși organizați în parohii, mănăstiri, eparhii și mitropolii în diverse țări ale Uniunii Europene, fie că este vorba de state ex-sovietice ca Estonia, Letonia, Lituania sau de țări ale Europei Centrale, Occidentale și de Nord.

Stereotipurile din capul colonelului Cantarean

Așadar, după ce am văzut tabloul complet al Lumii Ortodoxe, vedem că majoritatea Bisericilor autocefale din aria europeană păstoresc populații ale unor state care sunt deja membre ale UE sau au obținut statutul oficial de candidate la aderare.

…Și atunci, despre ce Europă care„este totuși o țară nu ortodoxă” ne vorbește colonelul Cantarean „al întregii Moldove”?

Poate că replica mândrului colonel cu camilafcă albă ar fi că totuși Biserica Rusă este „mai mare”, „cea mai mare” dintre toate și, astfel, și „cea mai dreaptă”, „cea mai ortodoxă” sau „cea mai sfântă”. Dar, când e vorba despre credință, numărul nu poate ține loc de sfințenie și nici de adevăr sau realitate istorică.

Colonelul „întregii Moldove” uită că, din păcate, Rusia este și destul de islamică…

…cu un număr de musulmani între 20 și 30 de milioane, potrivit afirmațiilor premierului Putin. Ce mai uită bravul colonel în sutană este că 52% din populația Rusiei se declară atee, că doar 2% dintre rușii declarați ortodocși frecventează biserica și că, în Europa de la Atlantic la Urali, Rusia este țara cu cea mai mare rată a avorturilor la mia de femei fertile, precum și țara cu cele mai multe persoane dependente de alcool și de droguri la mia de locuitori. La numărul de alcoolici, toate cele 27 de state membre ale UE, ale Europei „nu ortodoxe” luate împreună, nu pot bate Rusia „foarte ortodoxă” și „foarte sfântă”! Aceasta este realitatea tristă. Și oricât de mult nu ar avea la inimă Ortodoxia europeană, colonelul Cantarean va trebui să se împace cu gândul că Biserica Rusă din care face parte este doar una dintre cele 14 Biserici autocefale ale noastre, că Patriarhia Moscovei păstorește o populație aflată într-un cumplit dezastru moral, că majoritatea Bisericilor Ortodoxe sunt perfect europene și că europenitatea este un element identitar important care îi lipsește Rusiei în mare parte.

Diabolizarea Europei

De ce lansează colonelul „întregii Moldove” până la urmă aberațiile sale de tipul „Europa este totuși o țară nu ortodoxă”? Pentru că mental aparține spațiului rusesc și, mai ales, părții sale extraeuropene sau antieuropene. Acest soldat al interesului rusesc în Moldova încearcă inutil, în limitele modestelor sale capacități intelectuale, să compromită noțiunea de Europa în ochii moldovenilor. El nu-și dă seama însă că, de la Sfântul Constantin cel Mare încoace, Lumea Ortodoxă aparține Europei și că tocmai acest fapt o face să fie obiectul atacurilor virulente din partea diverselor secularisme și imperialisme, printre care cel ruso-moscovit este unul de frunte. Nu este deloc întâmplător că patriarhul său, pe care colonelul nostru îl imită stângaci, și-a făcut o sintagmă predilectă ca „Lumea Rusă” și fuge ca dracul de tămâie de expresii vechi, cuprinzătoare și sănătoase ca „Lumea Ortodoxă” și „Lumea Creștină”. Și patriarhul, și colonelul în sutană gândesc simplu: la ce bun o Lume Ortodoxă întreagă, dacă Patriarhia Moscovei nu o poate controla cum i se spune de la Kremlin?

Dumnezeu a vrut să fim europeni

Europenitatea (inclusiv a noastră) nu este nici un viciu, nici un fapt de ocară, nici un merit care să ofere prilej de fală deșartă, ci un dat care există prin voia Celui de Sus, cu care noi nu ne gâlcevim. Colonelul Cantarean ne vrea cât mai aproape (strâns legați) de Rusia „foarte ortodoxă” și cât mai departe de „Europa nu ortodoxă”! Nu aveți impresia unui déjà vu când auziți ce perle dă pe gușă preaplecatul prieten al lui Pasat? Toate aceste atacuri de astăzi împotriva europenității noastre naturale parcă sunt trase la xerox după atacurile aceluiași colonel în sutană, de acum două decenii, contra identității naturale românești a populației majoritare din Republica Moldova. Cum nu i-au folosit la nimic acele atacuri, nu-i vor folosi nici acestea. Așa se întâmplă când ești prea lipit cu inima de deșertăciunile lumii acesteia și crezi în Rusia mai mult decât în Dumnezeu.

Publicat de romaniabreakingnews.ro / Autor: cubreacov.wordpress.com

*Material republicat din 2013

,

Republica Moldova se află în pragul unui război hibrid dus de Federația Rusă prin intermediul canalelor media retransmise aici, a unor structuri camuflate, dar și a unor persoane infiltrate în instituțiile statului, informează Agerpres citat de romaniabreakingnews.ro Semnalul de alamă îl veteranii războiului din Transnistria grupați în cadrul asociației Tiras-Tighina, a relatat miercuri 27 ianuarie a.c. Radio Chișinău.

Scopul acestor acțiuni este, în opinia lor, deturnarea vectorului european al Republicii Moldova.

Reprezentanții Asociației Tiras-Tighina cer autorităților de la Chișinău să întreprindă măsuri urgente pentru a evita degradarea situației, care, potrivit lor, ar putea duce la destrămarea statului.

Ei au criticat, totodată, acțiunile liderilor Platformei „Demnitate și Adevăr” (DA) de a se uni în acțiunile lor de protest cu Partidul Nostru și Partidul Socialiștilor, două formațiuni de stânga proruse.

Singura opțiune pentru Republica Moldova rămâne a fi unirea cu România, susțin aceștia.

Liderii Platformei DA nu au comentat deocamdată în legătură cu aceste acuzații ale veteranilor războiului de pe Nistru (2 martie—21 iulie 1992).

Publicat de romaniabreakingnews.ro

© Copyright 2012 - ROMÂNIA BREAKING NEWS - RBN Press