ROMÂNIA BREAKING NEWS

Home 2015 august

august, 2015

,

Un om a murit si peste 100 au fost raniti, in lupte violente iscate in fata Parlamentului de la Kiev. Totul din pricina unei legi controversate, dezbatută de deputati.

Zeci de membri ai fortelor de ordine au fost raniti in confruntarile cu protestatarii, membri ai unui partid nationalist. Acestia au lansat mai multe grenade fumigene impotriva politistilor.

noi_violente_la_Kiev (3)

noi_violente_la_Kiev (2)

noi_violente_la_Kiev (1)

noi_violente_la_Kiev (16)

noi_violente_la_Kiev (15)

Demonstrantii reclama aprobarea preliminara a legii privind o mai mare autonomie regionala pentru teritoriile separatiste din estul tarii. Proiectul a iscat discutii furtunoase si in Parlament. Opozantii vad legea drept o recunoastere oficiala a autoritatii rebelilor pro-rusi asupra estului tarii.

noi_violente_la_Kiev (7)

 

noi_violente_la_Kiev (17)

Protestatari au aruncat cu petarde și cocteiluri Molotov în direcția polițiștilor, iar o explozie puternică a răsunat în fața Parlamentului.

noi_violente_la_Kiev (1)

Seful politiei din Kiev a declarat ca explozia nu a fost provocata de o grenada, ci de o bomba artizanala puternica. Niciun protestatar nu a fost ranit de explozie, in schimb aceasta i-a smuls piciorul unui politist. Cel care a aruncat bomba ar fi fost retinut.

noi_violente_la_Kiev (4)

noi_violente_la_Kiev (3)

noi_violente_la_Kiev (9)

noi_violente_la_Kiev (2)

noi_violente_la_Kiev (12)

Atacatorul – cel care a aruncat bomba artizanală în forțele de ordine ucrainene

noi_violente_la_Kiev (14)

noi_violente_la_Kiev (11)

noi_violente_la_Kiev (13)

Premierul Ucrainei, Arseni Iateniuk, a cerut detentie pe viata pentru cel care a aruncat luni cu o grenada in membri ai Garzii Nationale, langa sediul parlamentului, informeaza agentiile de presa Unian si Interfax.

Iateniuk a facut aceasta declaratie intr-un discurs adresat natiunii ucrainene cu ocazia evenimentelor care au avut loc luni.

„In calitate de cetatean al tarii, cer, in conformitate cu articolul 348 al Codului Civil al Ucrainei, detentie pe viata pentru cel care a aruncat o grenada, actiune in urma careia un membru al Garzii Nationale a fost ucis”, a spus premierul ucrainean, potrivit Agerpres.

Video exclusiv – romaniabreakingnes – Momenul exploziei bombei artizanale

Video filmare aeriana după momentul exploziei bombei artizanale

Vezi mai multe imagini aici https://www.flickr.com/photos/124966268@N08/?

Publicat de romaniabreakingnews.ro

,

Noul comandant al Diviziei Multinaționale de Sud-Est este Ovidiu-Liviu Uifăleanu, care la 45 de ani a fost înaintat în gradul de general de brigadă, fiind un veteran al misiunilor internaționale în Bosnia și Afganistan.

Până la această dată Uifăleanu a îndeplinit funcția de comandant al Brigăzii 81 Mecanizată „General Grigore Bălan”. Și ministrul Mircea Dușa a fost prezent, luni, la ceremonia de predare – primire a comenzii Diviziei 1 Infanterie DACICA către Divizia Multinaționala de Sud-Est, la sediul marii unități din București, în cadrul căreia a fost numit și noul comandant al diviziei, informează MApN.
„România s-a angajat să contribuie la consolidarea structurii de forțe a NATO prin stabilirea și punerea la dispoziția Alianței a unui comandament de nivel de divizie, care va oferi opțiuni suplimentare pentru conducerea misiunilor Alianței în zona sudică a flancului estic aliat. Calendarul de implementare a acestui proiect prevede atingerea capacității operaționale inițiale în anul 2016 și a celei complete în anul 2018″, arată MApN.

Cine este șeful NATO din România?

La doar 45 de ani, Ovidiu-Liviu Uifăleanu a fost înaintat la gradul de general de brigadă de Traian Băsescu, în noiembrie 2014, la propunerea ministrului Mircea Dușa. Între 2006 – 2009 colonelul Ovidiu Uifălean a îndeplinit funcția de comandant al Batalionului 812 Infanterie „Șoimii Carpaților”, cu care a participat la misiunea ISAF din Afganistan în anul 2007, notează publicația Gazeta de Bistrița, care mai precizează că Ovidiu Gheorghe Uifăleanu are un impresionant CV în cariera militară. „A absolvit Liceul Militar ‘Mihai Viteazul’, după care a urmat Școala militară de ofițeri activi de tancuri și auto ‘Mihai Viteazul’ Pitești, Academia de Înalte Studii Militare și cursul postuniversitar de operații în sprijinul păcii.
Pe lângă studiile efectuate în țară a absolvit cursul de politică și concepte NATO în Germania, cursul privind legislația conflictelor armate în Turcia și colegiul de război al trupelor de uscat din SUA. Legat de războiul antiterorist din Afganistan, majoritatea pierderilor în vieți omenești pe care le-a suferit coaliția condusă de SUA, s-au datorat folosirii de către luptătorii talibani, a I.E.D, în terminologia NATO, ‘Dispozitiv Exploziv Improvizat'”, spun jurnaliștii de la Gazeta de Bistrița.

Publicat de romaniabreakingnews.ro / sursa: adevarul.ro
,

ziua-limbii-romane

Un material Timp Românesc

31 august, Ziua Limbii Române, este cinstită de românii de pretutindeni, cu bucurie și respect, ca semn al apartenenței la neam. Românii, oriunde s-ar afla, nu uită această importantă sărbătoare din calendarul identității naționale. În jurul granițelor, românii, etnici sau cu cetățenie, marchează această zi.

Cu prilejul manifestărilor dedicate Limbii Române, o delegație a Comisiei românilor de pretutindeni din Senatul României se va afla în perioada 28 – 31 august, alături de românii din nordul Bucovinei, în Ținutul Herța, raionul Storojineț și Cernăuți (Ucraina).

Delegația, condusă de senatorul Marcel Bujor, președintele Comisiei românilor de pretutindeni, va avea întâlniri cu reprezentanți ai Administrației Regionale de Stat din Regiunea Cernăuți, cu primarii români din raionul Herța și Storojineț, precum și cu un grup de parlamentari ucraineni.

Membrii delegației române vor participa, de asemenea, la manifestările dedicate Zilei Limbii Române care vor fi organizate la Cernăuți, în data de 31 august 2015.

Cu ocazia deplasării, membrii Comisiei românilor de pretutindeni vor face o donație de carte românească și de echipamente IT, continuând astfel, pentru românii din Ucraina, proiectul lansat anul tecut de dotare a bibliotecilor școlilor românești din jurul granițelor țării.

Evenimentele dedicate Limbii Române vor bucura și românii din Ismail, unde mestrul Gheorge Zamfir va susține un concert aparte. În deschiderea concerului pe scena Palatului de Cultură „Taras Șevcenko“ din Ismail va cânta Stela Botez, cunoscută interpretă de muzică populară din regiune.

Autor a peste 300 de lucrări în stil folcloric, cameral, coral, vocal, instrumental și simfonic, maestrul Gheorghe Zamfir este apropiat sufletește de spațiul etno-folcloric basarabean. Cu o viață dăruită muzicii universale, naiului, folclorului românesc, Gheorghe Zamfir a vândut peste 120 milioane de discuri în toată lumea și are peste 160 de albume înregistrate și nenumărate distincții și onoruri la nivel mondial.

Seria evenimentelor care marchează Ziua Limbii Române a început în Rep. Moldova la 27 august, la Soroca, cu trei evenimente culturale. Pe Aleea Clasicilor din Parcul Central a fost dezvelit bustul lui Constantin Stere. Lucrarea este o donație din partea Consiliului Județean Prahova și Societatea Cultural-Istorică „Mihai Viteazul” din Ploiești.

Tot în Parcul Central din Soroca este prezentată expoziția „Constantin Stere, scriitor, jurist și promotor al Marii Uniri”, dedicată împlinirii a 150 de ani de la nașterea scriitorului, profesorului, juristului, publicistului și omului politic Constantin Stere (data nașterii: 1 iunie 1865) și va fi deschisă până pe data de 1 septembrie 2015.

Maestrul Gheorghe Zamfir va concerta, pe 29 august, în Piața Horelor din Cahul, iar în deschidere va urca pe scenă Stela Botez. De asemenea, Casa părintească a poetului Grigore Vieru, din satul Pererâta, raionul Briceni, transformată în muzeu, urmează să fie inaugurată pe 31 august, de Ziua Limbii Române. În curtea casei-muzeu a fost amenajat un foișor de lemn, unde vor fi organizate cenacluri literare.

Evenimentele vor continua în perioada 31 septembrie – 1 august prin a doua ediție a Conferinței Internaționale „Limba română – limbă a integrării europene”, la Academia de Științe a Moldovei. Și-au anunțat perticiparea nume de rezonanță din mediul academic atât din România, cât și din Rep. Moldova, printre care acad. Eugen Simion (România), acad. Mihai Cimpoi (România/ Republica Moldova), Ileana Mălăncioiu (România), Bogdan Crețu (România), Eugen Uricariu (România).

În acest context, Primăria Municipiului Chișinău organizează expoziția stradală „Lupta cu inerția – Poeții generației ’60“ în data de 31 august 2014, la Biblioteca Națională a Rep. Moldova. Expoziția va reuni portrete și texte ale unora dintre cei mai reprezentantivi poeți români, precum Nicolae Labiș, Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Ion Gheorghe, Ioan Alexandru, Ana Blandiana, Cezar Baltag, Adrian Păunescu, Gabriela Melinescu, Leonid Dimov, Ioanid Romanescu, Grigore Hagiu, Constanța Buzea, Grigore Vieru, Victor Teleucă, Liviu Damian, Gheorghe Vodă, Pavel Boțu, Anatol Codru, Ion Vatamanu, Dumitru Matcovschi.

Limba Română va fi sărbătorită și la Comrat, unde 8 septembrie va fi vernisată expoziția ”Lucian Blaga – Poemele luminii” la Universitatea de Stat din Comrat. Evenimentul va avea loc în prezența directorului ICR Chișinău, acad.Valeriu Matei. Expoziția, dedicată marelui scriitor român și operei sale, conține fotografii, date biografice, poezii, texte filozofice, aprecieri ale criticilor literari etc. și urmează să constituie un subiect de dezbatere pentru studenții ce studiază literatura română din epoca modernă.

Ansamblul Folcloric ”Romanați” va urca, pe 29 august, pe scena din Vidin, în fața românilor din Bulgaria, la sărbătoarea Zilei Limbii Române.

Cu această ocazie, la Vidin vor fi susținute și două prelegeri destinate comunității românești – ”Tradiții și obiceiuri la românii sud-dunăreni“ și ”Port popular: similitudini și apartenență la fondul cultural românesc”, care vor fi prezentate de Mariana Iuliana Grumăzescu, director al Direcției Comunicare, Educație Muzeală din cadrul Muzeului Național al Satului ”Dimitrie Gusti”.

Ansamblul Folcloric ”Romanați”, condus de maestrul Florian Teodorescu și aflat sub egida Centrului Cultural Municipal Caracal (jud. Olt), reprezintă de peste 25 de ani o forță pe scena dansului și cântecului tradiționale românești, fiind dedicat valorificării scenice a tezaurului folcloric, cu precădere, dar nu exclusiv, a celui din zona oltenească.

Manifestările continuă cu seria de evenimente susținute de Institutul Cultural Român, prin Direcția Românii din Afara Granițelor și Limba Română, cu ocazia Zilei Limbii Române și este organizat în colaborare cu Uniunea Etnicilor Români din Bulgaria „AVE“ și Muzeul Național al Satului ”Dimitrie Gusti“.

Românii din Serbia vor sărbători prin hore, pe 28 august, la Sân Mihai, alături de Dinu Iancu Sălăjanu și taraful său, care vor urca pe scenă cu ocazia Zilei Limbii Române.

“În deschiderea concertului, ansamblul popular Sadoveanu din Sân Mihai va prezenta o serie de cântece și dansuri populare românești specifice comunității românești din Voivodina. La eveniment vor participa reprezentanții Comunității Românești din Serbia, un reprezentant al Ambasadei României la Belgrad, fiind reprezentat și Insitutul Cultural Român”, a declarat pentru TIMP ROMANESC, Stevan Mihailov, vicepreședintele CRS.

Dinu Iancu Sălăjanu este director al ansamblului de cântece si dansuri „Porolisum“.

Și cursanții de limbă română din cadrul Ascociației “Renașterea Românilor din Serbia” vor celebra, pe 29 august, limba română printr-o întâlnire la sediul din Boljevac. Întâlnirea dintre profesori, părinți și elevi capătă o importanță în această în această zi deoarece lunile trecute s-au pus bazele unei biblioteci în limba română pentru copiii din zonă. ”Încă nu am adus toate cărțile necesare pentru că încă nu avem spațiul complet amenajat, dar tinerii de aici au o deschidere către tot ce este în limba română. Sperăm ca în viitorul apropiat să finalizăm amenajarea și dotarea noii biblioteci din Boljevac“, ne-a recizat Vlada Savici, președintele Ascociației “Renașterea Românilor din Serbia”.

“Vom avea o întâlnire aparte cu învățătoarea cursanților de limba română, dar și cu părinții lor. Evenimentul este unul foarte important pentru noi, deoarece tinerii vor recita poezii în limba română, vom reliefa însemnătatea cunoașterii limbii române și a culturii noastre. Va fi o zi încărcată, pentru că tot pe 29 august reprezentanții asociațiilor românești din Serbia se vor reuni la Kladovo pentru a discuta și sublinia valoarea limbii române, păstrarea tradițiilor și a limbii române, dar și situația limbii române în Serbia. Intenționăm să informăm foarte bine oamenii care vor să se înscrie la cursurile de limba română din Serbia pentru că vor urma și alte înscrieri”, a mai adăugat Vlada Savici.

În premieră, Ziua Limbii Române va fi sărbătorită, pe 29 august, la Centrul Cultural Românesc din Kladovo, unde va avea loc un program folcloric, vor fi organizate două expoziții (o expoziție de port popular românesc și o alta cu obiecte tradiționale folosite în gospodăriile românești ce datează din secolul al XIX-lea), o expunere dedicată importanței și istoriei limbii române și o masă rotundă.

La evenimentul dedicat Zilei Limbii Române vor participa români din zona Kladovo, participanți la cursurile de limba română cu elemente de cultură națională, copii care frecventează cursurile de limba română, precum și lideri ai comunității românești din Serbia de Răsărit.

“Ziua Limbii Române, care se sărbătorește oficial din anul 2013, pe data de 31 august, este un prilej de bucurie pentru toate comunitățile românești care trăiesc în jurul granițelor României. În preajma acestei zile de final de august se organizează manifestări care marchează importanța și frumusețea nepieritoare a limbii în care Eminescu, Slavici, Sadoveanu, Arghezi sau Grigore Vieru”, afirmă Tihan Matasarevici, președintele Centrului Cultural Românesc din Kladovo.

La Centrul Cultural Românesc din Kladovo sunt așteptați, cu ocazia Zilei Limbii Române, atât etnicii români din zonă, cursanți ai Centrului Cultural, copii care învață limba română, dar și profesori de limba română de peste Dunăre, care le vor vorbi despre frumusețea limbii. Liderii comunității românești din Valea Timocului sunt, de asemenea, așteptați să se alăture evenimentului.

Directorul Centrului Cultural Românesc din Kladovo și președinte al Asociației pentru Tradiția și Cultura Românilor ”Dunărea” din Kladovo, Tihan Matasarevici, susține că a dorit să organizeze acest eveniment pentru a marca ziua limbii pe care și românii din Serbia o moștenesc de la strămoșii lor, limba română pe care minoritatea românească din zona numită Valea Timocului o vorbesc în familie, și ale cărei taine se străduiesc să le afle la cursurile organizate în Centrul Cultural din Kladovo, dar și la cursurile introduse în școlile de stat de Ministerul Educației din țara vecină.

De asemenea, la eveniment au fost invitate și autoritățile locale din Kladovo, precum și poetul Mihailo Vasilievici, cunoscut atât pentru opera sa, cât și pentru muzeul deschis în propria locuință din Kladušnica.

Ziua Limbii Române va fi celebrată și de românii din Ungaria. Evenimentele vor începe, pe 29 august, cu un concert susținut de Dinu Iancu Sălăjanu și taraful său, la Casa de cultură din Micherechi.

De asemenea, această zi va mai fi celebrată și de elevii de la Școala generală românească din Micherechi, care se vor bucura, pe 8 septembrie de un spectacol de teatru prin care va fi marcată Ziua Limbii Române.

Actorii Alexandru Stama, Răzvan Daniel Marina, Bianca Cristiana Hedeș și Veronica Violeta Căliman vor susține spectacolul ”Cei trei purceluși”, o adaptare de Mirela Retegan după celebra povestire pentru copii. Acesta va fi urmat de o întâlnire pe scenă cu personajul ”Fetița Zurli”, care va continua interacțiunea cu micii spectatori.

Programul din acest an va fi susținut de compania de teatru pentru copii ”Gașca Zurli” din Cluj și va fi găzduit de Casa de Cultură ”Gheorghe Dulău” din Micherechi, începând de la ora 09.00.

Evenimentele, menite să marcheze Ziua Limbii Române, sărbătorită, din 2013, pe 31 august, sunt organizate de Institutul Cultural Român, prin Direcția Români din Afara Granițelor și Limba Română, în parteneriat cu Uniunea Culturală a Românilor din Ungaria.

Publicat de romaniabreakingnews.ro

,

montreal_world_film_festivalDocumentarul de lung metraj Frații Dabija, regizat de Cǎtǎlin Drǎghici va fi prezent la Montreal World Film Festival, desfășurat în perioada 27 august – 7 septembrie.

“Blue Spring”, debutul regizoarei Andreea Cristina Borțun, participă la Toronto International Film Festival, organizat în perioada 10 – 20 septembrie 2015, în cadrul secțiunii Short Cuts. “Blue Spring” este primul film din România selectat la această categorie.

Documentarul Frații Dabija este primul film documentar de lung metraj al regizorului și producătorului Cătălin Drăghici. Filmul urmărește întȃlnirea a trei frați, pentru o seară, în casa în care au crescut.

Întâlnirea lor pare ceva obișnuit, dar timpul petrecut împreună dezvăluie relația defectuoasă dintre ei. În spatele unor mici conversații triviale, întrerupte de sms-uri sau telefoane, descoperim că în spatele aerului de siguranță afișat, fiecare din ei are insecurități și probleme nerezolvate.

Blue Spring este o producție independentă, realizată de Elefant Film în colaborare cu TETA. Scurtmetrajul a fost filmat în întregime în orașul natal al regizoarei, Alexandria (jud. Teleorman) și spune povestea unei femei în ziua în care aceasta trebuie să se despartă de mult mai tânărul ei iubit. Filmul reprezintă un studiu în arta limbajului non-verbal și a inutilității cuvintelor în fața inevitabilului.

Toronto International Film Festival este, alături de Sundance, cel mai mare festival de film de pe continentul nord-american, și unul dintre cele mai festivaluri de film din lume. Secțiunea Short Cuts este importantǎ și datorită posibilității calificării la Premiile Oscar pe care o oferă.

Gabriela Suciu și Cǎtǎlin Drǎghici vor prezenta filmele, vor participa la sesiunile interactive care urmeazǎ după proiecții, la ȋntȃlnirile cu presa, precum și la ȋntȃlnirile din cadrul Market-ului de filme, cu potențialii distribuitori și agenți.

Publicat de romaniabreakingnews.ro / sursa: timpromanesc.ro

,

Membrii Comisiei românilor de pretutindeni din Senatul României aflați într-o vizită de lucru de patru zile în regiunea Cernăuți (Ucraina) au participat duminică la slujba de liturghie oficiată la Biserica Sfântul Gheorghe din raionul Storojineț. Cu acest prilej, delegația română a făcut o donație de câteva sute de cărți și un calculator pentru Școala duminicală de limbă română și ucraineană din Storojineț, care va funcționa începând cu toamna acestui an, cu sprijinul Bisericii Sfântul Gheorghe. Deși școala este înființată ca o școală de duminică, aceasta va avea cursuri de limbă română în fiecare zi a săptămânii.

Delegația română, formată din domnul senator Marcel Bujor, președintele Comisiei românilor de pretutindeni, domnul senator Viorel Badea, vicepreședintele Comisiei, domnul senator Ion-Simeon Purec, secretar al Biroului Permanent al Senatului, membru al Comisiei și domnul senator Iulian Cristache, membru al Comisiei, s-a deplasat la sediul Administrației Raionale de Stat Storojineț, unde a fost întâmpinată de domnul Iaroslav Bartoș, președintele administrației raionale și doamna Ecaterina Hrițuleac, președinte al Consiliului Raional.20150830_150733

În cadrul întâlnirii, oficialii români și ucraineni au ținut scurte alocuțiuni, iar partea română a reiterat sprijinul pentru suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, pe care România o exprimă constant în dialogul bilateral. Totodată, domnul senator Marcel Bujor, președintele Comisiei românilor de pretutindeni din Senatul României, a afirmat faptul că “am condamnat cu fermitate anexarea Crimeii și Sevastopolului de către Federația Rusă, pe care o condsiderăm ilegală și contrară normelor de drept internațional. Sprijinul României a fost unul concret. Am fost primul stat membru al U.E. care a ratificat Acordurile de Asociere ale UE cu Ucraina, Rep. Moldova și Georgia, la 3 iulie 2014.”

În același context, domnul senator Viorel Badea, vicepreședintele Comisiei românilor de pretutindeni, a evidențiat, la rândul său, că “în orice criză apare o oportunitate. Cred că Ucraina va avea o istorie de succes. O națiune puternică este o națiune care se dezvoltă economic, care își păstrează identitatea națională și e important să aveți oameni care își iubesc țara. România e aproape de vecinul său, necondiționat, pentru păstrarea suveranității sale naționale. Pentru România este foarte important să știm că românii din regiune pot studia în limba română, să poată participa la o slujbă la biserică oficiată în limba română, să pună umărul alături de autoritățile locale pentru a ajuta comunitatea să meargă înainte și să fie respectată.

La această întâlnire, în cadrul căreia a avut loc și un spectacol organizat de elevii din școlile românești și ucrainene din raionul Storojineț, au participat și primari din satele cu populație românească și ucraineană, directori de școli, precum și membri ai societății civile românești.

20150830_180837În cadrul evenimentului de la Administrația Raională, președintele Comisiei românilor de pretutindeni, domnul senator Marcel Bujor, a înmânat reprezentanților Administrației Raionale de Stat din Storojineț medalii și albume din partea Senatului României.

Programul delegației române a continuat cu o vizită la Gimnaziul din Crasna, instituție de învățământ construită cu sprijinul Guvernului României în anul 2002, ocazie cu care membrii Comisiei românilor de pretutindeni au donat un computer și câteva sute de cărți.

După întâlnirea de la Administrația Raională, oficialii români și ucraineni s-au deplasat spre centrul orașului, unde autoritățile au amenajat un spațiu în memoria celor uciși în timpul protestelor pro-europene din Kiev și pe frontul din estul Ucrainei, prilej cu care oficialii români și ucraineni au depus o coroană de flori.20150830_171358

Totodată, delegația română a făcut o vizită la Mănăstirea Leorda, precum și la mănăstirea din Crasna.

Pe tot parcursul zilei, delegația română a fost însoțită de către domnul Ionel Ivan, ministru consilier în cadrul Consulatului General al României la Cernăuți, de către domnul consul Edmond Neagoe, precum și de către domnul Nicolae Toma, redactor șef al ziarului Zorile Bucovinei.

Luni, membrii delegației române vor participa la manifestările dedicate Zilei Limbii Române organizate la Cernăuți.

 

Publicat de romaniabreakingnews.ro / sursa:timpromanesc.ro

Sura foto: timpromanesc.ro

,

Evghenii Șevciuk pretinsul președinte al republicii separatiste nistrene, a declarat pe pagina pretinsei administrații prezidențiale nistrene, că  în viitorul apropiat , viceprim-ministru pentru cooperare internațională, actualul ministrul de externe Nina Ștanski, „va merge la un alt loc de muncă și nu va mai ocupa vreun post de ministru”, iar Ministerul de Externe va avea un nou lider. Nina Ștanski va deveni prima doamna a Transnistriei.

Nina Stanski

Nina Stanski

Evghenii Sevciuk

Evghenii Sevciuk

Editat și publicat de Lena Captari / Flux News MDromaniabreakingnews.ro / surse: president.gospmr.ru / novostipmr.com

,

Limba_noastra_cea_romanaAstăzi se împlinesc 26 de ani de când pe teritoriul Republicii Moldova a fost decretată limba română ca limbă de stat iar alfabetul latin și-a revenit în drepturi după aproape jumătate de veac. Totul după ce la Chișinău are loc Marea Adunare Națională de la 27 august 1989, o întrunire la care participă aproximativ 750.000 de oameni (circa 1/6 din populația de atunci a republicii) unde s-a cerut declararea limbii române ca limbă de stat în RSSM, precum și trecerea la grafia latină.

După Marea Adunare Națională, peste două zile, pe 29 august 1989 se deschid lucrările celei de-a XIII sesiuni a Sovietului Suprem din RSSM, care durează până pe 1 septembrie. În rezultatul unor intense dezbateri avute cu oponenții din Sovietul Suprem, deputații românofoni reușesc să impună limba română ca limba de stat și adoptarea alfabetului latin.

Discuțiile cele mai aprinse din Sovietul Suprem au loc pe 31 august, cand se votează și cea mai mare parte a legislației privitoare la limba de stat și alfabet. Ulterior, ziua de 31 august este declarată sărbătoare națională în Republica Moldova.

Până atunci, moldovenii foloseau alfabetul chirilic cu o serie de modificări precum introducerea literei speciale pentru sunetul „Ge” și „Gi” în alfabetul folosit în RASSM.

Sărbătoarea

Sărbătoarea a început sa fie celebrată în 1990 (la un an de la evenimentul istoric), sub numele de „Limba noastră cea română” sau „Ziua limbii române”. În 1994 guvernul agrarian, a decis schimbarea denumirii inițiale în „Limba noastră”, modificare determinata de prevederile art.13 din Constituția Moldovei.

În 2004 Parlamentul a decis comasarea sărbătorii cu Ziua Independenței, comasare care nu a mai avut loc. De la venirea administrației liberale în fruntea municipiului Chișinău, sărbătoarea și-a recăpătat numele de „Limba noastră cea română”, cel puțin în capitala republicii.

Astăzi conducerea țării va depune flori la busturile scriitorilor de pe aleea clasicilor și vor participa la diferite evenimente dedicate acestei sărbători.

Limba româna vs limba moldovenească

Deși în Constituția Republicii Moldova la articolul 13 este menționată limba moldovenească drept limbă de stat, în declarația de Independență este menționată limba română ca limbă vorbită pe teritoriul țării.

Printr-o decizie din iarna lui 2013 luată de Curtea Constituțională statuat că, în cazul existenței unor divergențe între textul Declarației de Independență și textul Constituției, textul constituțional primar al Declarației de Independență prevalează. „Declarația de Independență a Republicii Moldova face corp comun cu Constituția, fiind textul constituțional primar și imuabil al blocului de constituționalitate”.

Președinția Republicii Moldova a argumentat că denumirea științifică a limbii de stat în Republica Moldova este un lucru cert, subliniind că „națiunea română este organizată în două state românești – România și Republica Moldova”. Potrivit Academiei de Științe a Moldovei, limba de stat (oficială) a Republicii Moldova este limba română, iar sintagma „limba moldovenească, funcționând pe baza grafiei latine” din Articolul 13 alin. (1) al Constituției poate fi echivalată semantic cu limba română.

Editat și publicat de Lena Captari / Flux News MDromaniabreakingnews.ro / Autor, sursă: Ștefan Grigorițăagora.md

,

Prim-ministrul Republicii Moldova, dar și Președintele Parlamentului au o agendă lejeră cu ocazia sărbătorii „Limba Noastră cea Română”, titrează Agora.md citat de romaniabreakingnews.ro. 

Premierul R. Moldova, Valeriu Streleț,  participă la o conferință științifică la Academia de Științe, apoi alături de președintele Parlamentului RM, Andrian Candu și președintele Nicolae Timofti vor depune flori la monumentul lui Ștefan cel Mare și la alți poeți de pe aleea clasicilor. Andrian Candu va participa la inaugurarea Casei-Muzeu dedicate lui Grigore Vieru din satul său de baștină.

Conform comunicatului serviciului de presă, premierul Valeriu Streleț participă la ora 8:00 la ședința festivă a Adunării Generale a Academiei de Științe a Moldovei, consacrată Sărbătorii Naționale „Limba Noastră cea Română”. Ulterior acesta va depune flori la ora 9:00 în fața Monumentului lui Ștefan cel Mare și la busturile scriitorilor de pe aleea clasicilor.

Andrian Candu va începe programul cu depunere de flori la Monument alături de principalele figuri din stat, iar ulterior acesta va merge în nordul Moldovei unde are preconizată la ora 11:30 inaugurarea Casei Muzeu „Grigore Vieru”, urmată de o întrevedere cu președintele raionului Briceni în primăria localității Pererâta.

Nicolae Timofti are în agendă doar depunerea de flori de la ora 9:00.

În alte localități…

Și la Orhei va fi marcată sărbătoarea. Din programul trimis presei, la Orhei urmează să fie organizate depunere de flori, expoziții ale artiștilor plastici, donație de carte din partea lui Ilan Șor pentru bibilioteca orășenească dar și un spectacol gratuit oferit de teatrul național „Luceafărul”.

Totul va culmina cu un concert de muzică populară unde vor ieși în scenă Igor Cuciuc, Zinaida Julea, Olga Ciolacu dar și ansamblul „Fluieraș”.

Tot un program destul de complex are și municipiul Bălți, unde sunt incluse mai multe spectacole folclorice, depuneri de flori și expoziții. Spre deosebire de Ziua Independenței, va fi organizat un concert ceva mai minc, unde va ieși în scenă doar interpreta Doinița Gherman.

 Editat și publicat de Lena Captari / Flux News MDromaniabreakingnews.ro / sursă: agora.md

Sursa foto: Dorian Theodor / romaniabreakingnews.ro

,

Legea care ușurează cetățenilor R. Moldova obținerea cetățeniei românești, nu va fi schimbată. Aceasta este promisiunea Premierului Victor Ponta în cadrul unui interviu de pe postul tv publika, promisiune făcută cu ocazia aniversării zilei de Independenței de Stat a Republicii Moldova. Victor Ponta a mai declarat că prevederile legii s-au menținut, cu toate că România a fost criticată la nivel european din cauza acestei legi.

Întrebat despre zvonurile cu privire la limitarea numărului de cetățeni moldoveni care obțin cetățenie românească, prim-ministrul de la București a declarat fără echivoc:

„Nu e adevărat. Ne menținem în continuare. Sigur, au fost discuții, la nivel european, sau am fost criticați, însă noi mergem mai departe. Nu vom schimba condițiile legii și toți cei care au dreptul să beneficieze de lege e foarte bine”, a precizat Premierul Victor Ponta în cadrul interviului.

 Editat și publicat de Lena Captari / Flux News MDromaniabreakingnews.ro

,

Cinci sfaturi expuse de Alexei Mateevici în Cuvântarea rostită la Primul Congres al Învățătorilor Moldoveni din Basarabia din 25 mai 1917.

Bustul lui Alexei Mateevici de pe Aleea Clasicilor, Chișinău

Bustul lui Alexei Mateevici de pe Aleea Clasicilor, Chișinău

„Am venit să întâmpin și eu această sfântă zi. Primiți, fraților, felicitările mele călduroase, – ale unui om care a luptat și el în trecut cu vorba și cu scrisul pentru luminarea neamului întreg. Primiți felicitările mele de moldovan și rugăciunile mele de preot către Dumnezeu, ca să ne trimită ajutorul său pentru un lucru atât de sfânt și de mare. Ca unul care viu cu toată dragostea mea în mijlocul d-voastră, cred că pot să-mi îngăduiesc de a vă da unele sfaturi frățești.

Mai întâi de toate să știți că:

Unde-i unul, nu-i putere.
La nevoi și la durere.
Unde-s doi, puterea crește,
Și dușmanul nu sporește.

Fără unire nu vom putea dobândi nimic. Deci să avem un gând, o inimă, un ideal!

AL DOILEA SFAT e acesta:

Lucrul drept poate înflori numai dacă se întemeiază pe IDEI DREPTE. Cu mâhnire am văzut astăzi că între d-voastră nu toți sunt uniți asupra unor idei drepte. Unii se socotesc moldoveni, alții– cei mai puțini – români. Ei bine, dacă ați luat asupra d-voastră sarcina de a lumina poporul, apoi trebuie SĂ DAȚI POPORULUI IDEI ADEVĂRATE, căci altfel întreg învățământul e fără rost. Da, suntem moldoveni, fii ai vechii Moldove, însă FACEM PARTE DIN MARELE TRUP AL ROMÂNISMULUI, așezat prin România, Bucovina și Transilvania. Frații noștri din Bucovina, Transilvania și Macedonia nu se numesc după locurile unde trăiesc, ci-și zic ROMÂNI. AȘA TREBUIE SĂ FACEM ȘI NOI! Asta nu însemnează separatism, căci și cei din Transilvania, și cei din Bucovina și cei din America se numesc tot români.

Trebuie să știm de unde ne tragem, căci altfel suntem niște nenorociți rătăciți. Trebuie să știm că SUNTEM ROMÂNI, STRĂNEPOȚI DE-AI ROMANILOR, și frați cu italienii, francezii, spaniolii și portughezii. Aceasta trebuie să li-o spunem și copiilor și tuturor celor neluminați. Să-i luminăm pe toți cu lumina dreaptă.

AL TREILEA SFAT pe care vi-l dau este:

SĂ STAȚI CU MARE PUTERE LA STRAJĂ INTERESELOR NAȚIONALE. Să trăim bine și cu străinii, dar să nu trădăm interesele noastre, căci altfel vom cădea pentru totdeauna. Dacă vom fi slabi în lupta pentru viață, vom fi înghițiți de cei mai tari. Să nu ne alipim la partide străine, care nu luptă pentru neamul nostru și să nu luptăm pentru interesele de clasă, ci pentru cele de obște, naționale.

Și, în sfârșit, SFATUL CEL DIN URMĂ al meu e:

SĂ NU UITĂM NORODUL, ȚĂRĂNIMEA care a suferit atâta până acum! SĂ-L LUMINĂM, să mergem mână în mână cu el, căci fără noi el nu poate face nimic, după cum nici noi nu putem face nimic fără el. SĂ-L ÎNDREPTĂM PE CALEA ADEVĂRULUI, CU FAPTE, IAR NU CU VORBE. MÂNTUIREA ȚĂRĂNIMII E ÎN NOI, ȘI A NOASTRĂ ÎN EA.
Rog pe bunul Dumnezeu și sunt încredințat că El ne va trimite ajutorul Său cel preaputernic pentru izbândirea lucrului obștesc. El ne va trimite fericirea neamului și a d-voastră.”

În cursul ședinței a doua Al. Mateevici a mai avut o intervenție:

„N-AVEM DOUĂ LIMBI ȘI DOUĂ LITERATURI, CI NUMAI UNA, ACEEAȘI CU CEA DE PESTE PRUT. ACEASTA SĂ SE ȘTIE DIN CAPUL LOCULUI, CA SĂ NU MAI VORBIM DEGEABA.Unii zic că limba românească e franțuzită. Asta nu-i adevărat! Ce e drept, sunt și în România unii rătăciți în ce privește limba, dar trebuie să se știe că cel mai puternic curent acolo e cel popular în limbă și în literatură. Noi trebuie să ajungem de la limba noastră proastă de astăzi numaidecât la limba literară românească!”

 

Sursa: Școala moldovenească, an. 1, nr. 2-4, iulie-septembrie, 1917, p. 55-57, 63-64
Alexei Mateevici. Opere, vol. I, Chișinău: Știința, 1993, pag. 462-464

Despre Alexei Mateevici

Alexei Mateevici (n. 27 martie 1888, Căinari – d. 24 august 1917, Chișinău) este unul din cei mai reprezentativi scriitori români născuți în Basarabia. Este primul copil al preotului Mihail Mateevici, originar de prin părțile Sorocii, căsătorit cu Nadejda (1863-1930), fiica protopopului Ioan Neaga din Căușani.

Părinții se mută cu traiul în satul Zaim. Aici micul Alexei învață la școala primară și se familiarizează cu frumoasele povești și balade, pe care le aude de la părinții săi, precum și de la țăranii de prin partea locului. În 1897 este înscris de părinți la școala teologică din Chișinău, pe care o termină (conform adeverinței de absolvire) în 1902,“cu privilegii”. Își urmează studiile la seminarul teologic. Face cunoștință și se împrietenește cu viitorul sculptor Alexandru Plamadeală, care studia și el la seminar în aceeași perioadă. La numai 43 de ani, încetează din viața tatăl lui Alexei Mateevici.
În 1907, în primele numere ale ziarului “Basarabia” (din 1907) îi apar poeziile“Țăranii”, “Eu cînt”, “Țara”. Tot aici publică articolele “Sfîntul Vasile – Anul Nou în obiceiurile moldovenilor basarabeni” și “Din cîntecele poporane ale Basarabiei”.
Mai tîrziu devine student la Academia teologică din Kiev, pe care o absolvește în 1914. În aceiași ani, dupa mărturisirea unui coleg, “Mateevici trăia ca într-o beție a cititului”. Traduce mult din literatura rusă clasică și studiază trecutul istoric și cultural al poporului său.
Publică în “Kișineovkie eparhialinîe vedomosti” studiul lingvistic “Momente ale influenței bisericești asupra originii și dezvoltării istorice a limbii moldovenești”, precum si articolele “Motive religioase în credințele și obiceiurile moldovenilor basarabeni”, “Bocetele funerare moldovenești”.
Vede lumina tiparului (Kișineovskie eparhialinîe vedomosti, nr. 12, 13, 19, 22, 23) articolul “Schiță a traducerilor moldovenești religioase și de trai”. Apare în revista“Luminatorul” studiul “Mitropolitul Gavril Bănulescu – Bodoni”.
În 1914 se căsătorește cu Teodora Borisovna Novitschi, absolvă Academia teologică și se întoarce la Chișinău. La 22 septembrie e numit provizoriu profesor de limba greacă la seminarul unde învățase. Ține o cuvîntare în fața absolvenților seminarului din Chișinău. La 23 iunie vizitează străvechea biserică din Căușeni, pe care o găsește “uimitor de bine păstrată”.
În vara anului 1917 scrie poeziile: “Văd prăbușirea”, “Cîntec de leagăn”, “Basarabenilor”, “Frunza nucului”, “Unora” etc. La 17 iulie plăsmuiește poezia“Limba noastră”, poate cea mai frumoasă odă închinată limbii române. La 13 august (stil vechi), bolnav de tifos exantematic, se stinge din viață la spitalul nr.1 din Chișinău și este înmormîntat la cimitirul central de pe strada Armenească.
În anul 1934 la mormîntul său a fost ridicat un bust realizat de sculptorul Alexandru Plămădeală, pe care-l cunoștea din 1910.
Din vulcanul de erupție al revoluției a izbucnit, asemenea lavei clocotitoare și ferbinți, și creațiile lui Alexei Mateevici – cel mai înzestrat poet al Basarabiei de la începutul secolului XX, cîntărețul înfocat al frumuseților „limbii noastre”. Cuget bogat, fire aleasă, el și-a consacrat străduințele slujirii poporului său cel oropsit. Suflet nobil și cinstit, s-a zbuciumat în căutarea adevărului, spre care a tins toată viața sa, dar pe care, cu toate acestea,nu i-a fost dat să-l pătrundă. De aici căutările lui chinuitoare, rătăcirile dureroase, care-și au explicația în izbitoarele contradicții ale epocii și în acele împrejurări specifice, în care el s-a format ca scriitor.
Surs articol: istoria.md / biografie îngrijită de: Vlada Afteni / Bibliografie (surse):
  1. www.studentie.ro;
  2. Limba și literatura română, cl.XII, ed.2000;
  3. www.wikipedia.org.

O scrută cronologie a vieții lui Alexei Mateevici

  • 1888 – La 16 martie (stil vechi) se naște la Căinari, fostul județ Bender, Alexei Mateevici, primul copil al preotului Mihail Mateevici, originar de prin părțile Sorocii, căsătorit cu Nadejda (1863-1930), fiica protopopului Ioan Neaga din Căușeni.
  • 1893 – Părinții se mută cu traiul în satul Zaim. Aici micul Alexei învață la școala primară și se familiarizează cu frumoasele povești și balade, pe care le aude de la părinții săi, precum și de la țăranii de prin partea locului.
  • 1897 – Este înscris de părinți la școala teologică din Chișinău, pe care o termină (conform adeverinței de absolvire) în 1902, “cu privilegii”( cu laude).
  • 1902-1910 – Își urmează studiile la seminarul teologic. Face cunoștință și se împrietenește cu viitorul sculptor Alexandru Plamadeală (1880- 1940), care studia și el la seminar în aceeași perioadă.
  • 1906 – La 24 iunie, la numai 43 de ani, încetează din viața tatăl lui Alexei Mateevici.
  • 1907 – În primele numere ale ziarului “Basarabia” (din 1907) îi apar poeziile “Țăranii”, “Eu cânt”, “Țara”. Tot aici publică articolele “Sfântul Vasile – Anul Nou în obiceiurile moldovenilor basarabeni” (nr.1) și “Din cântecele poporane ale Basarabiei” (nr.11).
  • 1910 – Devine student la Academia teologică din Kiev, pe care a absolvit-o în 1914. În aceiași ani, dupa mărturisirea unui coleg, “Mateevici trăia ca într-o beție a cititului”. Traduce mult din literatura rusă clasică și studiază trecutul istoric și cultural al poporului său.
  • 1910- 1911 Publică în “Chisineovschie eparhialinie vedomosti” (nr.45, 49, 52 din 1910 și nr.42 din 1911) studiul lingvistic “Momente ale influenței bisericești asupra originii și dezvoltării istorice a limbii moldovenești”, precum si articolele “Motive religioase în credințele și obiceiurile moldovenilor basarabeni” (nr.9, 13, 14), “Bocetele funerare moldovenești” (nr.38, 39, 40, 41).
  • 1912 – Vede lumina tiparului (Chisineovschie eparhialinie vedomosti, nr. 12, 13, 19, 22, 23) articolul “Schiță a traducerilor moldovenești religioase și de trai”.
  • 1913 – Apare în revista “Luminatorul” (nr. 8, 9, 10, 11) studiul “Mitropolitul Gavril Bănulescu – Bodoni”.
  • 1914 – Se căsătorește cu Teodora Borisovna Novitschi, absolvă Academia teologică și se întoarce la Chișinău. La 22 septembrie e numit provizoriu profesor de limba greacă la seminarul unde învățase.
  • 1915 – Ține o cuvântare în fața absolvenților seminarului din Chișinău. La 23 iunie vizitează străvechea biserică din Căușeni, pe care o găsește “uimitor de bine păstrată”.
  • 1917 – În vara acestui an scrie poeziile: “Văd prăbușirea”, “Cântec de leagăn”, “Basarabenilor”, “Frunza nucului”, “Unora” s.a. La 17 iulie plăsmuiește poezia Limba noastră, poate cea mai frumoasă odă închinată limbii române, care devine Imnul Republicii Moldova, (din 1994). La 13 august (stil vechi), bolnav de tifos exantematic, se stinge din viață la spitalul nr.1 din Chișinău și este înmormântat la Cimitirul Central din Chișinău.
  • În anul 1934 la mormântul său a fost ridicat un bust realizat de sculptorul Alexandru Plămădeală, pe care-l cunoștea din 1910.

wiki/Alexei_Mateevici

Publicat și editat de Lena Captari / Flux News MD – romaniabreakingnews.ro / Surse: tipărită – ARHIVA TIMPUL, 2013 / online: timpul.md /  istoria.md

© Copyright 2012 - ROMÂNIA BREAKING NEWS - RBN Press