ROMÂNIA BREAKING NEWS

Home 2015 februarie

februarie, 2015

,

Ministrul român de Externe reacționează față de documentarul în care televiziunea Channel 4 îi face cerșetori pe imigranții români din Marea Britanie. A trimis o scrisoare oficială omologului său britanic în care îi explică în termeni diplomatici că britanicii își permit să generalizeze situații particulare. În același timp, zeci de români de la Londra vor să dea în judecată postul de televiziune, pe care îl acuză de discriminare.

Potrivit unui comunicat MAE remis agenției MEDIAFAX, ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a adresat o scrisoare omologului britanic, Philip Hammond, cu privire la problema imaginii și a modului de percepție de către publicul britanic a românilor din Marea Britanie, în continuarea discuțiilor pe această temă purtate cu ocazia vizitei înaltului oficial britanic din luna ianuarie, de la București.

Bogdan Aurescu și-a exprimat „regretul profund față de reluarea acelorași clișee incorecte prin modul distorsionat și părtinitor în care a fost prezentată comunitatea românească din Marea Britanie de către televiziunea britanică privată Channel 4, pe baza portretizării unor cazuri care nu sunt reprezentative la nivelul întregii comunități”.

Scrisoarea atrage atenția asupra faptului că tipul acesta de reportaje poate afecta „în mod negativ și absolut nedrept imaginea comunității românești din Marea Britanie”.

Ministrul Afacerilor Externe a menționat, totodată, că, deși subiectul referitor la comunitatea română din Marea Britanie în contextul liberalizării pieței muncii a fost prezentat în mod negativ de către mass-media britanică, datele statistice guvernamentale au arătat contrariul și au demonstrat lipsa de fundament real al unor astfel de campanii de presă.

Conform MAE, comunitatea românească este bine integrată în societatea britanică, în scrisoare arătându-se că o proporție considerabilă sunt specialiști în diverse domenii, inclusiv în domeniul medical, IT, artă sau comerț, foarte mulți având propriile afaceri și aducând o contribuție consistentă la prosperitatea societății britanice, la care se adaugă cei aproape 7.000 de studenți din universitățile din Marea Britanie.

Bogdan Aurescu propune ca autoritățile române și britanice să lucreze împreună pentru a pune capăt „acestei campanii de presă nedrepte și nejustificate la adresa românilor și a corecta astfel discrepanța existentă între realitate și imaginea proiectată despre aceasta”.

În acest sens, și ținând cont și de reacțiile generate de difuzarea de către televiziunea Channel 4 a serialului „The Romanians Are Coming”, ministrul de Externe a propus stabilirea unui grup de lucru la nivelul autorităților competente dintre cele două țări, care să identifice mijloacele adecvate de a corecta aceste stereotipuri negative la adresa românilor din Marea Britanie.

Zeci de români protestează la Londra, nemulțumiți de documentarul „Vin românii!”

Numeroși români au participat, duminică după-amiază, la Londra, la un protest „în tăcere” față de documentarul despre imigrații români difuzat de postul Channel 4. Ei susțin că documentarul „Vin românii” este unul părtinitor, incomplet documentat și discriminatoriu.

Documentarul realizat de postul Channel 4 despre imigranții români din Marea Britanie i-a scos în stradă pe conaționalii noștri din Regat. Zeci de români protestează la această oră în fața sediului televiziunii, nemulțumiți de modul în care a fost realizat documentarul.

Iris Radulian, o româncă stabilită la Londra, a explicat că oamenii au ieșit în stradă pentru că se consideră jigniți de imaginea pe care o transmite documentarul în legătură cu românii din Marea Britanie. „S-au adunat foarte mulți români, mulți sunt încă pe drum. Vremea nu ține cu noi, e frig și plouă, însă noi ieșim în stradă pentru că nu ne place, ne considerăm jigniți, suntem supărați pentru modul în care am fost tratați la acest post de televiziune”, a spus Iris Radulian.

Românca a explicat că protestul este unul mut și că oamenii au venit în fața Channel 4 purtând steaguri și pancarte.

„Noi deja am început producția unui film, ca să contracarăm imaginea care s-a format asupra noastră. Simțim că suntem tratați ca niște cetățeni de mâna a doua a Europei și ne deranjează”, a mai spus Iris Radulian.

Sursa:digi24.ro prin România Breaking News

Foto: Protestul românilor la Channel 4 / presalibera.net

,

Presedintele Klaus Iohannis face, marti si miercuri, o vizita oficiala in Republica Moldova, la aproape o saptamana dupa ce Parlamentul a votat Guvernul condus de Chiril Gaburici, relateaza Mediafax preluat de România Breaking News.

Seful statului are pe agenda convorbiri cu omologul moldovean, cu premierul, dar si cu liderii principalelor partide politice. Prima vizita oficiala a lui Klaus Iohannis in Republica Moldova vine dupa ce pe 18 februarie programul si Cabinetul prezentat de Chiril Gaburici a fost votat de Parlamentul de la Chisinau, la doua luni si jumatate de la alegerile din 30 noiembrie.

Vizita va debuta, marti, cu o intrevedere tête-à-tête cu omologul moldovean, Nicolae Timofti, urmata de convorbiri oficiale, cu participarea membrilor celor doua delegatii.

Totodata, seful statului se va intalni cu noul premier de la Chisinau, Chiril Gaburici.

In seara zilei de marti, presedintele R. Moldova, Nicolae Timofti, va oferi un dineu oficial in cinstea lui KlausIohannis, la celebrul combinat de vinuri „Cricova”.

In cea de-a doua zi a vizitei, presedintele Klaus Iohannis se va intalni cu liderii principalelor partide politice de la Chisinau: Vlad Filat, presedintele Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM), Marian Lupu, presedintele Partidului Democrat din Moldova (PDM), Mihai Ghimpu, liderul Partidului Liberal (PL), dar si cu presedintele Parlamentului, Andrian Candu.

De asemenea, seful statului se va adresa studentilor de la Universitatea de Stat din Moldova si va depune o coroana de flori la Monumentul „stefan cel Mare si Sfant”.

In calitate de presedinte ales, Klaus Iohannis a vizitat R. Moldova pe 28 noiembrie 2014, prima in afara Romaniei pe care a facut dupa alegerile din noiembrie.

„Va promit ca Romania va proteja fara doar si poate integritatea teritoriala si interesele economice ale Republicii Moldova”, a afirmat atunci Klaus Iohannis, intr-o conferinta de presa comuna cu Vlad Filat.

Iohannis a mai spus ca „nu exista o alta tara decat Republica Moldova care este atat de importanta pentru noi, romanii, pentru Romania, pentru relatiile externe ale Romaniei”.

De altfel, Klaus Iohannis a dorit ca prima sa vizita oficiala externa in calitate de presedinte sa aiba loc la Chisinau.

Programata pentru 22 si 23 ianuarie, vizita a fost amanata ca urmare a faptului ca nu erau intrunite in Republica Moldova condițiile pentru vizita de stat a presedintelui Romaniei.

Potrivit unui comunicat de presa al Administratiei Prezidentiale, Klaus Iohannis si Nicolae Timofti au avut, pe 19 ianuarie, o convorbire telefonica, cei doi sefi de stat apreciind ca nu erau intrunite in Republica Moldova condițiile pentru vizita de stat a presedintelui roman. Totodata, ei au convenit ca vizita de stat la Chisinau a presedintelui Klaus Iohannis sa aiba loc dupa instalarea unui nou guvern moldovean.

Pe 12 februarie, premierul desemnat Iurie Leanca nu a primit votul de incredere al Parlamentului, astfel ca presedintele Nicolae Timofti l-a desemnat, pe 14 februarie, pe Chiril Gaburici, propus de catre Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM), sa formeze Guvernul.

Programul si Cabinetul propuse de Gaburici au primit, pe 18 februarie, votul parlamentarilor moldoveni. Guvernul Gaburici a fost votat de 60 de parlamentari, inclusiv de comunistii lui Vladimir Voronin.

Intrebat daca Guvernul Gaburici votat cu sprijinul comunistilor reprezinta o solutie buna, presedintele KlausIohannis a declarat ca este „bine ca exista un guvern, fiindca aceasta tranzitie a durat mult„.

„Am spus-o si raman la parerea mea: varianta pe care am vazut-o noi cea mai buna ar fi fost ca partidele proeuropene care au fost votate de o majoritate sa formeze acest guven. Nu a fost si s-a ajuns la aceasta solutie de compromis”, a afirmat seful statului, pe 19 februarie.

Sursa: stirileprotv.ro prin România Breaking News

,

Aproximativ 35.000 de persoane s-au adunat sambata, in centrul Moscovei, pentru un mars de protest organizat la un an de la inlaturarea presedintelui ucrainean Viktor Ianukovici, relateaza agentia TASS.Marsul a fost organizat sub sloganul „Nu vom uita, nu vom ierta”.”Ne opunem revolutiei Euromaidan. Maidan este o boala, ne ferim de ea!”, au scandat manifestantii.

Unul dintre organizatorii mitingului de protest, Dmitri Sablin, membru al Consiliului Federatiei Ruse (Camera superioara a Parlamentului rus), a declarat ca 100 de asociatii au anuntat participarea. Peste 100 de oameni au fost ucisi, iar alte sute au fost raniti in cursul protestelor violente care au avut loc la Kiev in perioada 18-21 februarie 2014, care au culminat cu inlaturarea presedinetlui prorus Viktor Ianukovici.

„Situatia din Ucraina ne-a invatat mult lucruri; nu vom permite proteste de tip Piata Independentei in Rusia”, au comunicat organizatorii. Mitinguri similare au avut loc in Sankt-Petersburg, Ekaterinburg, Vladivostok, precum si in Simferopol (capitala fostei regiuni ucrainene Crimeea, anexata de Rusia dupa revolutia din Ucraina).

Sursa: stirileprotv.ro prin România Breaking News

,

Cel putin 179 de militari ucraineni au murit in asediul insurgent asupra orasului Debalteve, 110 au fost capturati, iar 81 sunt disparuti, anunta Iuri Biriukov, un consilier al presedintelui ucrainean Petro Porosenko, citat de CNN.Biriukov a precizat ca bilantul vizeaza perioada 18 ianuarie – 18 februarie.Consiliul ucrainean pentru Securitate si Aparare a anuntat ca armistitiul intrat in vigoare pe 15 februarie a fost incalcat de peste 300 de ori.

Asediul de la Debalteve, un nod feroviar strategic din estul Ucrainei, este cel mai grav incident unitar inregistrat in conflictul separatist izbucnit in martie 2014 si care s-a soldat cu peste 5.700 de morti.Aproximativ 500 de membri ai serviciilor de securitate ucrainene sunt in continuare blocati de insurgenti la periferia orasului Debalteve, anunta autoritatile separatiste din autoproclamata Republica Populara Donetk, relateaza site-ul agentiei TASS.

„Aproximativ 500 de militari ucraineni sunt blocati in continuare la Debalteve. Mai multe grupuri incearca sa paraseasca zona”, a declarat un reprezentant al separatistilor.Ministerul ucrainean al Apararii a comunicat ca 90 la suta dintre militarii ucraineni prezenti in Debalteve s-au retras. Insurgentii prorusi sustin ca armistitiul stabilit la Minsk de liderii Ucrainei, Rusiei, Germaniei si Frantei nu se aplica si confruntarilor de la Debalteve.

Sursa: stirileprotv.ro prin România Breaking News

,

Oficial NATO: Rusia ar putea ataca un stat estic membru al Aliantei, cu riscul unui conflict NUCLEAR

Intr-un discurs rostit la Institutul Royal United Services din Londra, sir Adrian Bradshaw, adjunctul comandantului fortelor NATO din Europa, a pledat pentru adaptarea Aliantei in sensul contracararii tacticilor militare de tip „hibrid” – o combinatie de tehnici de razboi conventionale, de gherila urbana si cibernetice – folosite in prezent in estul Ucrainei, dar a avertizat si asupra riscului unei invazii militare.

„Rusia ar putea crede ca fortele conventionale de amploare pe care a demonstrat ca le poate genera in scurt timp – asa cum am observat cu anexarea Crimeei – pot fi utilizate in viitor nu doar pentru intimidare si presiuni, dar si pentru ocuparea unor teritorii NATO„, a atras atentia Adrian Bradshaw, potrivit Financial Times. Adjunctul comandantului fortelor NATO in Europa a continuat: „Dupa o astfel de situatie, riscul escaladarii conflictului ar putea fi folosit pentru a se impiedica restabilirea integritatii teritoriale. Aceasta tehnica de amplificare a dominatiei este una clasic sovietica”.

La inceputul anului 2013, Rusia a organizat exercitiul militar Zapad (Vest), care a simulat mobilizarea rapida a 25.000 de militari in Belarus si in encalva Kaliningrad pentru un conflict cu un stat NATO. Un exercitiu similar organizat la sfarsitul anului 2013 a implicat 160.000 de militari rusi. Spre exemplu, armata rusa ar putea invada rapid regiunea majoritar rusa estona Narva, inainte ca NATO sa aiba timp sa riposteze.

„O astfel de situatie ar genera un conflict strategic. Oricat de improbabila ni s-ar parea acum o astfel de ipoteza, este vorba de o amenintare existentiala evidenta la adresa NATO”, a explicat Adrian Bradshaw, sugerand ca s-ar putea ajunge la o confruntare cu arme nucleare.

Alianta Nord-Atlantica a anuntat in ianuarie construirea a doua cartiere generale regionale, in Romania si Polonia, si infiintarea unor centre de comanda ale Fortei de reactie rapida in Romania, Polonia, Bulgaria, Lituania, Letonia si Estonia. Forta de reactie rapida, creata pe fondul actiunilor Rusiei in Ucraina, va avea 5.000 de militari si o capacitate de interventie in cel mult 48 de ore.

Ministrul britanic al Apararii, Michael Fallon, a atras atentia joi ca exista riscul ca Rusia sa incerce sa destabilizeze tarile baltice. „Sunt ingrijorat in legatura cu actiunile (presedintelui rus) Vladimir Putin. Sunt preocupat de presiunile asupra tarilor baltice, de modul in care testeaza capacitatile NATO”, a spus Fallon. Oficialul britanic a subliniat ca Alianta Nord Atlantica trebuie sa fie pregatita pentru o agresiune din partea Rusiei „indiferent ce forma va lua aceasta”.

La randul sau, ministrul lituanian de Externe, Linas Linkevicius, a avertizat ca Rusia reprezinta o amenintare pentru Republica Moldova si pentru statele baltice.

Presedintele rus, Vladimir Putin, a afirmat vineri ca nicio alta tara nu trebuie sa isi faca iluzii ca poate atinge un nivel de superioritate militara comparativ cu Rusia, avertizand ca Moscova va avea „reactii adecvate” la orice „presiuni”. „Nimeni nu trebuie sa aiba iluzia ca poate obtine superioritate militara comparativ cu Rusia. Nimeni nu poate exercita presiuni asupra Rusiei. Vom avea mereu reactii adecvate la astfel de aventuri”, a spus Putin.

Sursa:stirileprotv.ro prin România Breaking News

,

Dragă domnule Vadim,

Ai luat-o cu lopata

‘n două tururi de scrutin!”

După revolta “căpșunarilor” din Diaspora, a venit rândul celor din România să ia atitudine împotriva lui Corneliu Vadim Tudor, care a jignit printr-un pamflet publicat recent electorii care l-au votat pe Klaus Iohannis.

Un român din Iași, ”căpșunar la el în țară”, ofensat de opera vadimiana, i-a răspuns Tribunului tot în versuri:

Fiind și eu poet din fire
Ca distinsul de mai sus
Simt ca tre’ să-i dau de știre
Că nu-i Vodă cel redus.

Poate-i munte de slănină
Poate fața-i ca de sodă,
Dar mai bine căpșunarul
Decât cu Dementul Vodă.

Căpșunarii îl votară
Dar maestre, ca să știi:
Căpșunar îs eu în țară
Ca și alte sute, mii!

Dar comparativ cu tine,
Domnul meu absolutist,
Nu am ploconit căpșune,
În regimul comunist.

Nu faceți pe patriotul,
Chiar aici pe internet,
Nimeni nu mai pune botul
Nici aici, nici în closet.

Nu crezut-ai că te-o bate
Dumnezeu atât de rău,
Și să-ți pună-acum în spate
Dupa Chior – un Mutălău.

E mutant, n-are charismă,
Nici nu-i ”dottore” plagiat.
Oare, de ce-ar vrea românul
Să și-l facă împarat?

Reichul IV se calmează
La Dunare și-n Carpați,
De acum nu mai dictează
Gașca de-aristocrați.

Cred ca ți-ai primit răsplata,
Dragă domnule Vadim,
Ai luat-o cu lopata
‘n două tururi de scrutin!

La fasole cu Ciolannis
Aș alege maine iar
Ca să văd cum șobolani-s
Duși la muncă la Canal.

Tu, Vadime, nu te teme,
Cu tine noi vom fi mai buni:
O sa fii trimis o vreme
La spitalul de nebuni.

Nicu Corj – Iasi

——————————————————————-

Alta poezie

Adrian Pintea

Domnu’ Nicu, chiar îmi place
Cum nebunulu-ai răspuns.
N-a avut și el ce face
Și acum se vede tuns.

N-am talent, ca moldovenii,
Să scriu versuri pe Facebook.
Dar încet, ca ardelenii,
Chiar de mâine mă apuc.

Și de nu se liniștește
Și ne face căpșunari,
Ne dăm mâna, românește,
“Gutten Tag” să spunem iar.

Nu de “Gutten Tag” mi-e mie
Drag de numai pot, să știi..
Și sunt sigur că nici ție!
Dar… m-am săturat să-mi fie
Dat în cap de papugii.

—————————————————————————-

Claudiu Stefanescu

ce mai soarta ai romane
sa ajungi ca sa alegi
Intre un italian albanic si un neamt cu coaie seci.
Au ales si capsunarii sictiriti de stat la cozi
Au strigat la o comanda ca o turma de narozi.
Vai de steau ta romane
Dupa vajnici drepti carmaci
Sa ajungi sa ai la carma
Un pogon de carcalaci.
Nastaseii psd-isti
Cocoseii pdl-isti
Fenecheii pnl-isti
Stau ca viermii pe cadavru
Si ne cred pe toti muisti.
Daca nu-i starpesti Codruta
Jur sa-l scol din somnul vesnic
Pe al patriei vampir
Sa le pagi un par in dosnic
Si sa-i freci cu glaspapir.
Si sa-i frec cu glaspapir.

————————————————————————————

Aurel Baciu

ODA TRIBUNULUI DESCREIERAT

Szobolan de branzarie,
E Vadim cu ceafa lata,
E turbat si e meschin,
Comunist nu capszunar,
Fara nici o lefterie,
Doar gura ii e bogata,
Doamne ! … cat e de hilar,
Cand iszi zice, ca-i tribun …

Sa fii hot e o virtute,
Cand t’ asociezi cu Cozma,
Uit’ un bou si o belea,
Fara de respect, un pic …
Eu l-as angaja pe Bute,
Sa-ti dea ‘n gura c’o cazma,
Sa te faca nene, lelea,
Sa-ti tii ciocu, de netrebnic.

Ati furat tzara ca-n codru,
Si acum fara ciolan,
V-ati trezit, un pic bezmetici,
Nu ‘ntelegetzi timpul oare,
S-a dus butoiul cu cidru,
Facand spume de ghiolban,
Nici macar nu suntetzi vrednici,

Traian Calancia

Si urlatzi … in disperare …Vocea DIASPOREI! | Condamnați la străinătate
Elena Loredana Țoc • Publicat: 7 Dec 2014, 12:29 • Actualizat: acum 3 ore • 1638 vizualizări • 0 comentarii

Nu știu de ce opinia generală a celor rămași acasă este că noi, cei plecați în străinătate, suntem fericiți, avem bani, “o ducem bine”?! Că aici, departe, “toată lumea, cântă, râde și dansează”, ca să parafrazez titlul unui binecunoscut film.

Ce simte o mamă, departe de copilul ei!
Poate că atunci când reușim să ajungem acasă suntem atât de fericiți, încât zâmbetele noastre, cu gura până la urechi, sunt atât de înșelătoare. Poate faptul de a avea câteva sute de euro în buzunar, îi face să creadă că noi suntem bine! Am auzit de nenumărate ori discutii de genul : “Îl cunoști pe al lui cutare? Aaaa, păi a ajuns bine! E la muncă în Italia, Spania, Germania etc.!” Dacă reușim cu sudoarea frunții să adunăm câțiva bănuți pentru a ne întoarce acasă, și dacă atunci când suntem lângă ai noștri nu ne mai uităm la bani și cheltuim, ce-i drept, pentru că vrem să ne simțim cu toții bine…astanu înseamnă nicicum că “am ajuns bine“! Deși le povestim prin ce trecem, ce îndurăm, cât ne este de greu, deși le spunem că ne simțim ai nimănui, noi, pentru ei, “o ducem bine”!
Am făcut această introducere, pentru că vreau să vorbesc despre ceea ce simte o mamă, departe de copilul ei!
Sunt multe femei acuzate de faptul că, în momentul în care iau decizia de a pleca la muncă în străinătate, și-au abandonat copilul! Nimeni nu știe însă ce este în sufletul acelei mame!
Retrăiesc cu durere momentul plecării mele!
Îmi amintesc și acum clipa când, într-o zi de Paște, cu masa absolut goală, mi-am întors privirea către fiica mea de unsprezece ani și, cu lacrimi în ochi i-am spus:” Mami trebuie să plece departe de tine, să muncească undeva în străinătate pentru a avea bani să te crească!” Ce poate înțelege un copil la vârsta asta? Cum poți să îi explici că o faci pentru binele lui, deși lăsându-l să crească fără mama aproape, numai bine nu îi poate fi!?
A venit momentul plecării, când acea îmbrățișare de “la revedere” aș fi vrut să nu ia sfârșit niciodată, când priveam apoi, pe geamul autocarului, acea fetiță mică, cu sufletul sfâșiat, ce îmi trimitea pupici cu mânuța. Îmi era imposibil să mă opresc din plâns, îmi venea să opresc acel mastodont care mă ducea spre nicăieri, spre necunoscut și să mă întorc! Îi spusesem atunci, doar: ” Mami se va întoarce repede și va veni să te ia!”. Nu am avut posibilitatea asta și astfel au trecut cinci ani, ani în care m-am întors mereu acasă, însă au fost zile, săptămâni, luni în care “mami nu a fost lângă fetița ei”.
Am reușit pentru prima oară să mă întorc după șase luni, iar copilul lăsat pe peronul autogării nu mai era același! Privirea tristă, un zâmbet mecanic, își tunsese părul scurt…și mă privea că pe un străin.
Pierdusem acel Crăciun cu ea! Îi trimisesem o cutie mare cu dulciuri și hăinuțe, dar lipsea mama! Pentru prima dată eram departe de copilul meu în ziua de Crăciun. Și eram singură!
În casă mirosea a brad și cozonac. Cu nasul lipit de geam priveam cât de frumos ningea afară. I-am simțit parfumul și îmbrățișarea caldă și m-am întors. “La mulți ani, mami!”
Fața îmi era scăldată de lacrimi pentru că nu era decât un vis. Era darul pe care l-aș fi vrut în ziua de Crăciun! Să fiu cu fiica mea!
Casa era pustie și rece, nici urmă de brad, iar pe masă stătea doar o cană aburindă de ceai cu doi biscuiți. Atunci mi-am jurat că niciodată, de sărbători, nu voi mai fi departe de copilul meu.
De dor, ai vrea să pornești pe jos spre casă
Și da! Anul următor am închiriat o camera micuță și m-am întors ” acasă”. Nu vedeam cât era de sărăcăcioasă acea încăpere, nu vedeam bradul ce stătea strâmb săracul, într-o găleată de vopsea lavabilă, pe care o umplusem cu pământ din grădina acelei case ce ne găzduia, nu simțeam că era frig, eram fericite că puteam fi împreună!
Nimeni nu știe de câte ori, de dor, ai vrea să pornești pe jos spre casă, să mergi, să mergi și să te mai oprești doar atunci când îți strângi iar copilul la piept!
Nimeni nu știe câtă grijă are o mama plecată departe, câtă durere că nu poate fi seara să își învelească copilul și să îl sărute de noapte bună, să râdă împreună când acesta face câte o năzdrăvănie, să îi șteargă lacrimile atunci cand cade, îl doare burtica sau are febră, să îl certe că a luat o notă proastă!
Fetița mică ce mă saluta în dimineața friguroasă de octombrie a devenit acum adolescenta rebelă pe care o sărut, în fiecare zi, în fotogarfii.
Am reușit să ne obișnuim oarecum cu depărtarea, însă ne este la fel de greu. Sunt primii fiori ai iubirii, primele lacrimi de îndrăgostit, o seară petrecută cu prietenii la un suc, iar mama nu îi poate fi alături!
M-am bucurat când la 21 de ani deveneam mama, pentru că îmi spuneam eu atunci: ” sunt mamă tânără și voi fi prietena copilului meu”. Aveam să știu mai târziu că viața îmi pregătise altceva! Am pierdut etape importante din viața ei, timp ce nu se va mai întoarce niciodată!
Datorită tehnologiei de azi suntem aproape de copiii noștri, însă după ce ai închis telefonul, computerul, tableta, refuzi să te gândești la miile de kilometri ce te despart de ei, pentru că practic tu nu ești!
Sentimentele de vinovăție sunt mereu amestecate cu cele de frustrare, dar rămânem impotenți în față realității crude!
Sunt mulți, prea mulți copii triști, care cresc pe la bunici, mătuși, copii ce cresc de capul lor, care-și croiesc personalități deformate, copii pe care noi, mamele, nu am fi vrut niciodată să îi “abandonăm”!
În toți acești ani, am simțit străinătatea ca pe o “închisoare în libertate”, un paradox dificil de definit! Am fost “condamnată la străinătate!”
Este greu de explicat, aproape imposibil de înțeles pentru cei din țară, cât este de crud sacrificiul pe care îl facem, pentru că majoritatea crede că aici “se cântă, râde și dansează!”

Surse:Diasporatv.eu, Nasul.tv, prin România Breaking News

,

Radu Jude a câștigat Ursul de Argint pentru regie la Festivalul Internațional de Film de la Berlin cu producția “Aferim!” Transmite AGERPRES preluat de România Breaking News

Premiera mondială a filmului “Aferim!” în regia lui Radu Jude a avut loc în cadrul proiecțiilor din competiția internațională a Festivalului Internațional de Film de la Berlin.

“Aferim!” este un un film istoric a cărui acțiune are loc în Țara Românească a începutului de secol XIX. Un zapciu, interpretat de actorul Teodor Corban, însoțit de fiul său (Mihai Comănoiu), caută un rob țigan fugar (Cuzin Toma).

Radu Jude s-a aflat în competiție cu mari nume ale cinematografiei mondiale, printre care Werner Herzog, Terrence Malick, Peter Greenaway sau Jafar Panahi.

La această secțiune au fost acordate două premii. Cel de-al doilea Urs de Argint pentru regie a fost câștigat de Malgorzata Szumowska cu filmul “Body”.

,

Rezolvarea problemei vlahilor din Valea Timocului stă în mâinile comunităților de acolo. Ei trebuie să decidă ce vor să fie și ce vor să facă pe viitor. Atât România cât și Serbia așteaptă ca românii și vlahii din Timoc să își hotărească soarta.

 

Membrii organizației Inițiativa Românilor din Serbia, una din numeroasele asociații ale românilor din Valea Timocului, s-a adunat, sâmbătă, în orășelul Donji Milanovac, de pe malul Dunării, pentru a pune la cale viitoarele alegeri pentru consiliile naționale ale minorității naționale din Serbia.

Românii din Timoc au posibilitatea, pentru prima dată să își trimită reprezentanți în Consiliul Național al Minorităților Naționale a Românilor din Serbia, nu pe listele așa zisei minorități a vlahilor.

Rezolvarea problemelor vlahilor din Timoc este însă departe de fi avut loc. Asta și din cauza dezbinării și a intereselor personale ale locuitorilor din regiune. “Ne-am dat mâinile pentru poziționarea noastră la alegerile din toamnă. Să lăsăm interesele personale. Singurul calcul care trebuie să existe este neamul nostru românesc.
În Timoc suntem două minorități diferite. După alegeri vrem să facem un protocol de colaborare, pentru că este vorba de neamul nostru. Vrem să ne apropiem de ei, să le spunem să nu mai existe consiliul vlah, ci doar unul românesc. Ei spun că țara lor mamă este Serbia”, a spus Bojan Barbucici, președintele Inițiativei Românilor din Serbia.
Se spune că Serbia nu respectă drepturile românilor din Timoc, unde nu au biserică, școli sau presă în limba lor. Cum se explică însă că aceeași țară conferă toate drepturile pentru românii din Vojvodina: limba română poate fi utilizată în administrație, denumirile instituțiilor publice sunt și în limba română, există școală și presă românească serioasă, iar numele localităților cu majoritate românească este trecut și în română.
Explicația nu este simplă! „Nu știm câți dintre vlahi se declară români” În Valea Timocului trăiesc, pe lângă sârbi, vlahi care consideră că fac parte din etnia vlahă, ca urmași ai populației autohtone romanizate, vlahi care spun că țara „mamă” este România, și mai sunt și etnicii români. Cu toții au zeci de organizații și asociații, fiecare oraș și fiecare sat are reprezentatul său. Categoric, nu se înțeleg între ei.

Cei care spun că fac parte din etnia vlahă susțin apartenența la Serbia, scriu cu litere chirilice și merg la biserica ortodoxă sârbă. Vlahii români sunt apropiați României.

Organizația principală a lor se numește Consiliul Național al Vlahilor din Serbia. Românii din Timoc nu au avut până acum doi ani nicio organizație. Dar și-au făcut recent una și au denumit-o Consiliul Național al Românilor din Serbia. “Nu putem să știm câți români sunt în Timoc.
Nu știm câți dintre vlahi se declară români. Câți dintre ei își declară apartanența pentru diverse interese. Una dintre soluții ar putea să fie oferirea de dublă cetățenie de către România. Numai așa puteam avea șansa să facem o identificare reală. Problema noastră este legată de identificare.
Felix Romuliana
La Zajecar se află Felix Romuliana, unul din cele mai mari temple din timpul romanilor
Politicienii sârbi spun că oamenii se pot declara români, nu au nimic împotriva lor. Constituția Serbiei spune că poate să se declare fiecare cum vrea. Numărul românilor din Timoc este mai mare decât se spune”, a declarat Bojan Barbucici. Acesta susține că numeroși vlahi care nu se consideră români beneficiază pe nedrept de burse de studii și diverse avantaje pe considerentul că pentru România vlahii sunt egali cu românii. “Am să ridic și problema cu bursele obținute în România. Dacă ești sârbi mergi la bugetul sârbesc. Ești român de orgine, te declari că ești român și poți să capeți bursa din România. Altfel nu ai dreptul să ceri bursă de la români”, a mai spus Barbucici.

Bojan Barbucici susține că vlahii din Timoc trăiesc ca indienii din rezervațiile din America. “Suntem ca niște indieni din America, conservați într-o rezervație. Am rămas la nivelul de acum 200 de ani.

Bojan Barbucici
Bojan Barbucici, liderul Inițiativei Românilor din Timoc
În Timoc nu sârbii au probleme cu românii. Ci românii cu românii. Sârbii sunt deștepti și își apără interesele”. 35.330 de vlahi declarați în Valea Timocului, Vlahii din valea Timocului trăiesc într-o zonă izolată. Mulți se consideră de etnie vlahă și spun că fac parte din populația autohtonă care a fost romanizată. Au trăit zeci de ani în această izolare fără să își dorească să fie români. Fiecare familie avea pe cineva care lucra în Occident, financiar nu au stat rău și nu aveau nevoie de ajutorul statului român. Conform recensământului din 2011, comunitatea vlahă numără 35.330 de persoane.
Unii spun că numărul lor este undeva la 50.000-60.000, însă mulți se declară sârbi. Printre ei se află și o comunitate care a început să se emancipeze. Este vorba de aproximativ 2.500 de persoane care se declară etnici români și care își cer drepturile. Până în 2012 nu a funcționat în valea Timocului nicio organizație românească cu titulatura de “români”. “În Serbia există Consiliul Național al Minorităților.
Din 2006, face parte din el și Consiliul Minorității Vlahilor. Din punt de vedere legal este considerată cu totul altă minoritate de cea a românilor. Cine se înscrie în Consiliul Naționala al Vlahilor este automat altceva decât român. Organizațiile românilor au reînviat după 2012. Având în vedere dezorganizarea care a fost aici e foarte greu să unească într-o singură organizație. Ele au renăscut individual în mai multe orașe.
Toată mișcarea a înviat de undeva de un an. E greu să îi unești. Încă fiecare ține la identitatea organizației sale”, a spus Ilian Nițu, consulul României de la Zajecar, cel mai mare oraș din Valea Timocului. Diplomatul consideră în Serbia a fost creată artificial o minoritate națională pentru o națiune care nu există. “Autoritățile sârbe, la nivel foarte înalt, spun că vlahii nu sunt români. Și chiar România a fost acuzată de la Belgrad că ar încerca asimilarea așa zisei minorități vlahe”, a mai declarat Nițu.
Vlahii care nu sunt români Legea 299/2007 din România spune că vlahii sunt considerați români, chiar dacă ei nu împărtășesc această poziție. Din contră, mulți locuitori spun că se team să nu fie asimilați de români. “Este un paradox. România, din punct de vedere legal, îi consideră pe vlahi ca fiind români. Teoretic nu ar fi nicio problemă că cineva își zice vlah sau român.
Poziția Serbiei este oarecum greu de înțeles. Au creeat cu bună știință o minoritate artificială vlahă despre care se spune că nu are legătură cu poporul român. S-a rescris o istorie numai pentru românii de aici. O istorie prin care se încearcă să se spună că populația de aici vorbește o limbă similară cu româna și o motivează prin faptul că au fost romanizați. Nu că au legătură cu românii. Nu înțeleg de ce Serbia tratează astfel problema”, a declarat Iulian Nițu, numit în septembrie 2012 consulul României la Zajecar.
Sursa: Stefan Both/Adevărul.ro prin România Breaking News
,

Poziția hotărâtă a Guvenului României, prin vocea ministrului de externe, față de recunoașterea minorității românești de pe valea Timocului de către autoritățile din Serbia ca o condiție a statutului de candidat la Uniunea Europeană pentru statul vecin a adus în prim plan mediatic chestiunea vlahilor din Balcani.

Din păcate absența totală a unui minim de informații în manualele de istorie și atenția redusă pe care o acordă presa scrisă sau audio comunităților românești din Balcani ridică sigur mari semne de întrebare în rândul românilor: cine sunt românii din valea Timocului? Poporul român s-a format pe o arie mult mai largă decât o prezintă manualele de istorie, care limitează etnogeneza românilor la vechea Dacie. Românii sunt urmașii romanității orientale, adică ceea ce a mai rămas din vorbitorii de limbă latină în partea răsăriteană a Imperiului Roman.

Slavii așezați în Balcani în secolele VI-VII au spart unitatea romanității orientale.

Care au fost consecințele imediate ale migrației slave în Balcani?
O parte a populației romanice s-a retras spre sud, alții spre vest sau nord. Bizantinul Kekaumenos consemna la mijlocul secolului al XI-lea că vlahii care locuiau între Dunăre și Sava (centrul Serbiei de azi) au fost obligați să se retragă spre sud, în Epir, Macedonia și Elada (azi Grecia).
Originea romană a vlahilor balcanici a fost reiterată de nenumărate ori în secolele X-XVI. De exemplu papa Inocențiu al III-lea spunea în jur de 1204 despre vlahii care au fondat Țaratul Vlaho-Bulgar că sunt urmașii romanilor. Sau pe la 1538 un căpitan croat, Nicolae Jurisici, spunea despre vlahii din Croația că „la noi se spune despre ei că sunt vechii romani”. Exemplele sunt mai multe și toate arată existența unei conștiințe a originii romane.

Sursa: Adevărul prin România Breaking News
,

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a afirmat vineri, într-o declarație de presă comună cu președintele Klaus Iohannis, la Bruxelles, că România este un exemplu pentru alte țări și apreciază contribuția soldaților români în Afganistan și Kosovo.

„Operațiunile din Afganistan au fost foarte importante, apreciem continuarea sprijinului. M-am întâlnit cu soldații români în perioada Crăciunului și am fost impresionat de preofesionalismul lor. Afganistan nu mai este acum un adăpost pentru teroriști”, a afirmat Stoltenberg.

„În lumina atentatelor din Paris, NATO continuă eftorturile sale de a contribui la lupta globală împotriva terorismului. Aș vrea să laud și contribuția din Kosovo dar și la sistemul defensiv de rachete…NATO și România sunt de asemenea angajate pentru a menține stabilitatea Ucrainei prin fonduri și a Moldovei. România este un exemplu pentru alte țări”, a mai spus secretarul general al NATO.

La rândul său, Klaus Iohannis a afirmat că discuția cu Jens Stoltenberg a fost una plină de substanță și că l-a invitat pe acesta să viziteze România.

„Vizita mea confirmă angajamentul ferm al României față de partenerii nord-atlantici. Am reiterat invitația de a vizita România. Am avut o discuție plină de stabstanță”, a afirmat Iohannis, care a precizat că unul dintre subiectele de discuție a fost pe tema cheltuielilor de apărare.

„2014 a pus Europa în fața unor provocări de securitate greu de imaginat. Am convenit că este momentul să reconfirmăm prin acțiuni ferme solidaritatea la nivelul alianței, pentru a arăta că spiritul Articolului 5 e la fel de puternic acum ca la momentul fondării NATO. Am discutat despre nevoia de susținere din partea țărilor din vecinătatea estică. Ucraina, Moldova și Georgia trebuie să primească atenția sporită a NATO”, a mai spus președintele României.

© Copyright 2012 - ROMÂNIA BREAKING NEWS - RBN Press