ROMÂNIA BREAKING NEWS

Home 2014 august

august, 2014

,

Dragi români, azi 31 august 2014, săbătorim Ziua Limbii Române. Poate că pentru cei mai mulți dintre noi, românii din țară, o astfel de zi nu trezește emoții pe măsura celor pe care le simțim spre exemplu ca pentru  ziua de „1 Decembrie”, Ziua Națională a României. Pentru ceilalți însă, care nu au avut norocul și șansa noastră, de a se naște, trăi și dezvolta ca român în cadrul Statului Român, manifestările  pe care le  considerăm firesti, a vorbi românește, a scrie românește, a cânta românește, a te manifesta românește,  a devenit un lucru sacru. 

Sacralitatea aceasta a izvorât din sufletele mutilate de crunții ani de deznaționalizare și opresiuni împortiva limbii și identității românești din teritoriile istorice,  care prin tragedia istoriei au ajuns sub stăpânire străină. Cu siguranță altfel ne-am raporta, noi cei din Țară, la puterea de a te manifesta românește prin vorbă, cântec, scris, dacă o mână straină, în mod brutal ne-ar astupa gura, ne-ar da peste mână sau ne-ar pune pistolul la tâmplă,  daca ne-am împotrivi  acestei samavolnicii.

Dragi români să onorăm această zi a Limbii Române, limbă pentru care unii semeni de-ai noștri au suferit, au murit și s-au sacrificat !

La mulți ani, Limba Română ! La mulți ani, dragi români!

…în dar, un regal de simțire românească din Căușeni, de la „Sărbătoarea Limbii Române”,  organizată de Consiliul Raional Căușeni din Republica  Moldova (Președinte Ion Ciontoloi) și Casa Limbii Române (Director Valeriu Ostași).  La sărbătoare a participat ca de obicei o importantă și numeroasă delegație a Asociatiei Culturale Pro Basarabia si Bucovina, condusă de Președintele Consiliului Național, Marian Clenciu și alti președinți de filiale ACPBB. Materialul este filmat anul trecut în august 2013.  Azi 31 august 2014, această tradiție a săbătorii „Zilei Limbii Române”, continuă  să fie ținută în Căușeni. Anul acesta este mai special, pentru că până anul trecut sărbătoarea se numea doar „Ziua Limbii” sau „Limba Noastră”, fără sintagma „române” sau „română”, iar pe 31 decembrie 2013, Curtea Constituțională a Republicii Moldova a hotărât fără echivoc: LIMBA DE STAT ESTE LIMBA ROMÂNĂ!

Festivitatea de Ziua Limbii Romane la Causeni la bustul lui Alxei Mateevici – aug 2013
Limba noastră-i numai cântec…

„Curge Prutul printre noi ” la Causeni de Ziua Limbii Romane

Festivitățile de la Consiliul Raional Căușeni
Ziua Limbii Romane / Cantec „Maluri de Pru”, din glasul unei eleve din Causeni,  Basarabia

(1) Ziua Limbii Romane, Causeni, Republica Moldova (inregistrare aug.2013)

(2)

(3)

(4) Directorul Casei Limbii Romane din Căușeni – Valeriu Ostaș, mesaj de suflet către invitați…

(5)

Pentru Dvs. …

Dorian Theodor

Redactor Șef R.B.N. Press

P.S.

Anul trecut mi-am permis să adaug cu pixul…

…Datorită Hotărârii Curții Constituționale a Republicii Moldova, anul acesta nu mai este nevoie!

,

„La revedere scumpa mea mama” rumaenisches Soldatenlied aufgenommen in Krasna, Bessarabien (1961-1962)/”La revedere scumpa mea mama” – cântec soldățesc românesc din Crasna (sudul Basarabiei) azi Ucraina… a fost înregistrat în anul 1961… Este interpretat de un cor de etnici germani din această zonă!

Germanii au fost dintotdeauna cetățeni loiali ai României! Această înregistrare audio este de o valoare inestimabilă !

În imagine este Monumentul „Vulturul” ce a fost ridicat în Cimitirul Eroilor “Regele Ferdinand” din primul război mondial de către Asociația pentru Cultul Eroilor și care se afla în preajma vechii cetăți medievale.

La baza acestui obelisc se pot vedea basorelieful regelui Carol I și cel al domnitorului Ștefan cel Mare. (imagine din perioada interbelică)

Video:

 CRASNA, localitate situată în Bugeacul Basarabiei pe râul Cogâlnic la Sud de Tarutino (plasa Decebal, județul Cetatea Abă) ROMÂNIA 1925

Crasna în Plasa Decebal, Sudul Basarabiei (mărit)

Daniel Sigfriedson / R.B.N. Press

N.R. – R.B.N. Press:

În toamna anului 1940, etnicii germani din sudul Basarabiei, în baza acordului dintre guvernele german și sovietic, erau repatriați cu forța, fiind nevoiți să-și abandoneze bunurile mobile și imobile, agonisite de-a lungul vieții câtorva generații.

Drama lor nu se încheia aici. În Germania, au fost deținuți un timp în lagăre speciale, pentru o verificare minuțioasă, după care, majoritatea bărbaților au fost mobilizați în armata germană, ajungând carne de tun pentru interesele regimului nazist. În ciuda unei realizări extrem de riguroase a operațiunii de repatriere a etnicilor germani din Basarabia, în toamna anului 1940, câteva sute de nemți au reușit atunci să evite un atare deznodământ, preferând să rămână în patria lor adoptivă, sperând într-un destin mai bun.

N-a fost să fie. După reanexarea Basarabiei, NKVD-ul a dispus identificarea tuturor nemților din RSSM, inclusiv a celor care mai rămăseseră în viață în raioanele din stânga Nistrului, altădată parte componentă a RASSM, și deportarea lor în Siberia, în regiunea Nijnii Taghil.

Sursa: zdg.md

Etnicii germani din Sudul Basarabiei au ajuns în aceste ținuturi după anexarea Basarabiei din anul 1812, când Imperiul Țarist a început procesul de colonizare pentru a modifica raportul etnic al zonei care era majoritar românesc.

Acest proces de colonizare a Basarabiei, în special a zonelor de sud, a fost inițiat cu mult timp înainte de încorporarea oficială a provinciei în cadrul imperiului. Amiralul Ciceakov îl informa, în 1812, pe țarul Alexandru I că predecesorul său, generalul Kutuzov, a creat în Basarabia condiții favorabile, ajutând coloniștii „să se așeze ieftin și potrivit cu deprinderile oamenilor din aceste ținuturi”. Totodată, românii care se refugiaseră peste Prut de frica „robiei moscălești”, au început treptat să se întoarcă la vetrele lor după ce autoritățile au promis că vor respecta vechile datini și obiceiuri moldovenești. De asemenea, în ținut au fost atrași nobili și ofițeri ruși, cărora li s‐au acordat moșii întinse. Astfel, contele Bekendorf și contele Kankrin au primit câte 28 mii desetine de pământ, contele Nesselrode și generalul Sabaneev câte 10 mii desetine etc. În total, nobililor ruși le‐au fost repartizate, în ținuturile Ismail, Bender și Akkerman.

Urmărind obiective multiple, autoritățile rusești au stimulat așezarea în Basarabia a coloniștilor (cazaci ruși, bulgari, găgăuzi, germani, elvețieni, albanezi, greci ș.a.) și imigranților (țărani ruși și ucraineni și evreii).

 

 

,

Armata Republicii Moldova a realizat recent exercții tactice la Cahul, cu o brigadă de blindate.

Membrii Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică Alexandru Stoianoglo, Ion Butmalai și Mihai Godea , într-o vizită de lucru la Brigada de Infanterie Motorizată „Ștefan cel Mare” din orașul Chișinău.

Cahul – Republica Moldova

,

ISTORIA ROMÂNIEI 30 august 1877   Dorobanții au ridicat tricolorul românesc deasupra redutei otomane Grivița.

Bătălia de la Grivița I a fost prima operațiune militară inițiată de armata română pe frontul din Balcani, în cadrul Războiului de Independență. Cucerirea redutei Grivița și deschiderea drumului către Plevna (Bulgaria) a fost plătită cu prețul a 2.565 de morți și răniți, printre care s-au aflat și eroii maiorul George Sonțu și capitanul Valter Mărăcineanu.

Atacul concertat ruso-român asupra cetății Plevna a eșuat în fața puternicului sistem defensiv otoman. Astfel, în strategia convenită de părțile rusă și română, la 29 august/10 septembrie 1877, armatei române îi revenea sarcina de a cuceri reduta Grivița, considerată elementul de rezistență al aliniamentului de la Plevna.

În ziua de 30 august 1877, la orele 15, maiorul George Sonțu, sub comanda căruia se afla primul batalion din Divizia 3 ce deschidea atacul, a întreprins primele acțiuni ofensive. Lipsa hărților și a referințelor privitoare la structura sistemului defensiv otoman din fața Plevnei a îngreunat misiunea trupelor române. Situația din teren arăta cu totul diferit față de informațiile existente, Divizia 3 Infanterie acționând împotriva unei alte redute, despre existența căreia nu se știa și care va fi numită ulterior Grivița 2.

Combatanții au fost nevoiți să se deplaseze spre baza văii largi de mai bine de 500 m, sub focul continuu al soldaților otomani și în condiții meteorologice nefavorabile. Situația neprevăzută a influențat și acțiunile Diviziei 4, care, teoretic, urma aceeași țintă, dar înainta dintr-o direcție diferită. Atacul acesteia se va îndrepta către reduta Grivița, numită ulterior Grivița 1.

Trupele române au efectuat trei atacuri nereușite asupra redutei, soldate cu pierderi importante și cu retragerea pe poziții mai sigure. Abia un al patrulea asalt, realizat prin învăluire și din două părți, care a beneficiat și de sprijin rusesc a reușit să-i alunge pe turci din dispozitiv și să-și adjudece victoria. Rămășițele garnizoanei otomane au părăsit locația și s-au îndreptat către Grivița 2, abandonând în mâinile armatei române drapelul, echipamentele militare, răniții și hrana.

„Sub focul cel mai viu al inamicului ați înfruntat moartea cu bărbăție, ați luat o redută, un drapel și trei tunuri. Țara vă va fi recunoscătoare de devotamentul și abnegația voastră […]; deși am avut simțitoare pierderi, deși deplâng cu voi bravii camarazi căzuți pe câmpul de onoare, dar sângele vărsat nu va fi în zadar; dintr-însul va rodi mărirea și independența patriei.”, ordinul de zi nr. 58, din 5/17 septembrie 1877 al principelului Carol I.

La Grivița a fost prima victorie pentru obținerea independenței de stat de sub suzeranitatea otomană. Aveau să urmeze și cele de la Rahova, Smârdan, Opanez, Plevna și Vidin, care au dus la înfrângerea finală a turcilor. România a reușit să-și obțină independența, plătită cu sânge, la Congresul de pace de la Berlin, din anul următor.

Video –  RBNpress pe urmele gloriei dorobanților români (1) :

Plevna – Casa „Carol I ”

Muzeu Plevna Bulgaria dedicat Armatei Romane (III) Copacul sădit de Carol I

Muzeul Participarii Armatei Romane la razboi 1877 (Plevna)

Muzeu Plevna Bulgaria dedicat Armatei Romane (II)

Muzeu Plevna Bulgaria dedicat Armatei Romane (partea I)

Va urma…

Material Video: DTh /R.B.N. Press

,

Prin efortul și implicarea Insititutului Frații Golescu pentru românii de pretutindeni și  a Alianței Internaționale a Jurnaliștilor Români,  „Ziua Limbii Române” a fost onorată printr-un mic regal al prezențelor la Clubul Țăranului Român, un regal al presei de limbă română din teritoriile istorice (a căror ediții tipărite au fost puse la dispoziția publicului prezent), dar și al celor care simt, luptă și suferă pentru limba romană, pentru  identitatea românească pe câmpurile mediatice și care după cum am văzut, spre norocul celor prezenți și nu în ultimul rând al neamului românesc,  încă nu s-au „vindecat” și cred că nici nu se vor „vindeca” vreodată… Printre „nevindecați”,  mai noi și mai vechi s-a distins prezența domnului Vasile Ilica, scriitor, publicist, veteran de razboi, cercetator asupra masacrelor antiromanesti din nordul Bucovinei și martor al evenimentelor ce au culminat cu masacrul de la Fantana Alba. Vasile Ilica este cel datorită căruia vălul uitării și al  ocultării istorice a  acestui cumplit masacru a fost rupt și îndepărtat.

Vasile Ilica, devenit “persona non grata” in Ucraina la 88 de ani, a fost distins de Ziua Libertatii Presei 2014 cu Premiul “Mile Carpenisan”, pentru lupta sa neobosita in numele adevarului istoric. Asociatia Civic Media si portalul Basarabia-Bucovina.Info i-au acordat dlui Vasile Ilica Premiul “Mile Carpenisan” pentru Curaj si Excelenta in Jurnalism, in semn de omagiu pentru intreaga sa activitate in slujba adevarului, ca publicist si cercetator privind masacrele holocaustului bolsevic din nordul Bucovinei. Premiul i-a fost înmânat personal de jurnalistul Victor Roncea de Ziua Limbii Române la București (29 august 2014) (N.R. R.B.N. Press)

Dl. Vasile Ilica se poate mandri ca este considerat un “inamicul public Nr 1″, al statului ucrainean, fiind in continuare interzis pe meleagurile sale natale, in ciuda schimbarii regimului si desi anul acesta implineste 90 de ani. Vasile Ilica a primit in aprilie 2012, in ajun de Sfintele Pasti si a doua zi dupa comemorarea masacrului de la Fantana Alba, interdictie de intrare in Ucraina pentru cinci ani, desi casa sa parinteasca si mormintele parintilor se afla in regiunea Cernauti a fostei republici sovietice. Situatia sa a fost adusa de Civic Media in atentia presedintelui Romaniei si a ministrului de Externe al Romaniei, acesta din urma trimitandu-l sa negocieze cu Securitatea ucraineana (SBU). Cu toate ca Romania, prin conducatorii ei vremelnici, se declara o sustinatoare infocata a integritatii teriotoriale a Ucrainei si a presupusului ei parcurs european si euro-atlantic, statul articificial vecin nu catadicseste sa respecte nici cele mai elementare drepturi ale romanilor, consfintite prin acorduri internationale. Aceasta fie ca sunt la ei acasa, in Transcarpatia, nordul Bucovinei, Tinutul Herta si Bugeac, Basarabia istorica, fie ca sunt cetateni ai Uniunii Europene, ca Vasile Ilica si alti doi jurnalisti profesionisti, declarati de asemenea “dusmani ai poporului ucrainean” pentru articolele lor despre comunitatea romaneasca din Ucraina, Simona Lazar si Valentin Tigau, de la Jurnalul National si Radio Romania.  Sursa: basarabia-bucovina.info

Natalia Ghibrineț, din Basarabia, o aspirantă la jurnalism și militantă activă a Mișcării Civice „Tinerii Moldovei”, prezentă la eveniment, a impresionat cu detereminarea sa activă pentru limba și cultura românească pe langă mai vechii lupători pe frontul media Victor Roncea, Corneliu Vlad,  Ștefan Hostiuc.

Jurnalista Alina Radu din Chișinău, de la Ziarul de Garda a trecut de bariera distanței și a intrat in direct cu jurnaliștii de la eTransmedia prin Skype împârtășind impresii despre presa de limbă română din Basarabia.

Redacția România Breaking News vă invită sa luați parte la părtășia românească a presei și limbii române care s-a desfășurat la Clubul Țăranului Român prin intermediul înregistrărilor audio pe care le punem la dispoziția Dvs.

Audio: Victor Roncea, Corneliu Vlad si …Premiul „Mile Carpenisan” pentru Vasile Ilica

Audio: Vasile Ilica și „românii din Nordul Bucovinei” de Ziua Limbii Romane la Bucuresti

Audio: De Ziua Limbii Romane, cu ocazia decernarii Premiului „Mile Carpenisan” pentru Vasile Ilica, Stefan Hostiuc despre momentul cand l-a cunoscut pe Vasile Ilica la Cernauti

Audio: jurnalista Alina Radu in direct de la Chisinau despre presa de limba romana din Basarabia. Convorbire in direct cu colegii jurnalisti de la eTransmedaia.ro de Ziua Limbii Romane la Bucuresti – Clubul Taranului Roman. 29 august 2014

Limba română reprezintă fundamentul identității naționale, un punct deosebit de important pentru consolidarea unei societăți puternice și unite. Acesta a fost și va fi în continuare rolul manifestărilor și onorării Zilei Limbii Române. Redacția R.B.N. Press îi felicită pe toți românii de Ziua Limbii Române dar și pe cei care se implică activ pentru păstrarea vie în conștiințele românești a unor astfel de zile care încetul cu încetul se vor consolida și se vor constitui în repere ale Civilizației și Culturii Românești.

DTh / R.B.N. Press

Foto: Daniel Sigfriedson /R.B.N. Press

Sursa foto „Alina Radu” – europalibera.org

,

Lanțul de magazine Metro din România a început să achiziționeze mere moldovenești. Primele camioane cu fructe au pornit joi, a anunțat premierul Iurie Leancă la postul public de televiziune, relatează agora.md.

Șeful Guvernului a menționat că, în prezent, sunt purtate negocieri și cu alte magazine din alte țări pentru a fi livrate mere din Moldova.

„Embargoul din est a mobilizat producătorii. Iată am fost informat că primele camioane cu mere timpurii și cu prune au plecat în România la Metro. Am avut discuții cu prietenii și să știți că avem prieteni foarte buni la Berlin, care ne-au ajutat să avem acces la conducerea Metro din Germania, iar prețul de achiziție este unul foarte bun. Negociem acum și cu alte lanțuri, rețele de magazine și germane, și franțuzești, și britanice, astfel încât pierderile vom fi mult mai mici”, a declarat Iurie Leancă joi seara la Moldova în Direct.

Recent, reprezentanții rețelelor Carrefour, Lidl, Auchan, Kaufland, Selgros, Penny Market și Profi din România au anunțat că sunt dispue să achiziționeze fructe din Republica Moldova. Subiectul a fost discutat în cadrul unei vizite efectuate de mai mulți producători la București, delegația moldovenească, fiind condusă de viceministrul Agriculturii Vlad Loghin.

Delegația moldovenească a vizitat câteva supermarketuri pentru a studia procedurile de livrare, depozitare și comercializare a fructelor și legumelor proaspete, pe care le-au apreciat drept „mai puțin sofisticate” în comparație cu procesele similare în Europa Occidentală. Producătorii moldoveni au spus că sunt gata de a face față cerințelor față de calitatea cerută în condițiile unor prețuri competitive.

,

Delegația canadiană la NATO a publicat pe contul său de Twitter o hartă simbolică, adresată armatei ruse. Harta a fost distribuită de zeci de mii de ori pe internet.

„Geografia poate fi grea. Am pregătit un ghid pentru soldații ruși care continuă să se rătăcească și să intre „accidental” în Ucraina”, scriu canadienii, în mesajul care a însoțit harta de mai sus.

„Actele de agresiune și intimidare ale Rusiei față de Ucraina cer un răspuns colectiv. Canada, împreună cu aliații care îi împărtășesc viziunea în această chestiune, trebuie să ia atitudine într-un mod clar”, a adăugat ministrul de externe canadian, John Baird.

Răspunsul Rusiei nu s-a lăsat mult timp așteptat. „Îi ajutăm pe colegii noștri canadieni să recupereze la geografia contemporană a Europei”, a fost mesajul-replică publicat de delegația rusă la NATO. Textul este însoțit de o hartă, în care Peninsula Crimeea este marcată ca „Rusia”. Abhazia și Osetia de Sud – regiuni care și-au proclamat independența față de Georgia, dar aceasta nu le-a fost recunoscută internațional –

Răspunsul rușilor la harta publicată de canadieni

În 2008, Rusia și Georgia și-au disputat armat aceste teritorii. Armata rusă este încă prezentă atât în Abhazia, cât și în Osetia de Sud.

Joi, 28 august, președintele ucrainean Petro Poroșenko a acuzat o invazie rusă în Ucraina. Oficiali din serviciile de securitate americane și, apoi, chiar oficiali NATO au confirmat intrarea a circa 1.000 de militari ruși, cu armament greu, pe teritoriul Ucrainei. Gestul Rusiei vine la puțin timp după ce rebelii au reușit să preia controlul în orașul Novoazovsk, din apropierea Mării Azov. Acum, rebelii și armata ucraineană duc o luptă intensă pentru Mariupol, un oraș-port de la Marea Azov.

Sursa:ro.stiri.yahoo.com

,

PREMIERĂ! Basarabeanca – „Basarabie, nu plânge!”. Omagiu la 25 ani de la oficializarea Limbii Române
Documentarul „Basarabie, nu plânge!” este un omagiu al Studiourilor de creație Flacăra Film și CIOfilm din Chișinău adus Mișcării de Eliberare Națională din Basarabia postbelică și personalităților Neamului, care, prin vrednicia și curajul lor, au aprins – în 1988-89 – FLACĂRA Deșteptării, Libertății și Independenței, făcând posibilă Renașterea-minune din Moldova de Est, aflată sub ocupație ruso-sovietică aproape 200 ani.

 [quote_left]Basarabie nu plânge
Nu-ți înnăbuși dorința
Lacrima puterea stinge
Și lungește suferința. 
——————-
Din puterile carpate
Și neobosită vrere
Luptă pentru libertate
Azi pământul tău cere. 
Luptă pentru libertate
Azi pământul tău cere. 
——————-
Limba și credința
Ne-au ținut grămadă
Spune-i tu pe nume
Ștefan să te vadă
Am răbdat imperii
Veacuri în tăcere
Rupe azi mânia
Pământul tău o cere
Cât mai sunt Carpații
Tu mai ai putere. 
Cât mai sunt Carpații
Tu mai ai putere. 
– (de doua ori) 
——————–
Basarabie nu plânge
Nu-ți înnăbuși dorința
Lacrima puterea stinge
Și lungește suferïnța. [/quote_left]

Lucrarea – prin care dorim să evidențiem în mod deosebit ce rol covârșitor are UNITATEA unui Neam vrednic în înfăptuirea idealurilor și intereselor Naționale – a fost realizată cu gândul la înaintașii Neamului românesc și la cele trei mari aniversări, pe care le marcăm în anul 2014:

– 25 ani de la apariția clandestină a revistei GLASUL, prima publicație de limba română cu alfabet latin din Basarabia postbelică – februarie 1989, Riga;
– 25 ani de la PRIMA Mare Adunare Națională din Basarabia – 27 august 1989;
– 25 ani de la OFICIALIZAREA LIMBII ROMÂNE ȘI REVENIREA LA ALFABETUL LATIN interzis de Stalin (adoptarea legislației lingvistice din Moldova Sovietizată).

Felicitări tuturor celor care simt românește și iubesc Republica Moldova, care tot astăzi, 27 august, își sărbătorește Ziua Independenței proclamată în 1991!!!

Cinste și adâncă recunoștință personalităților în viață și celor plecate la Hristos prezente în imaginile istorice din videoCLIP, care ne-au însuflețit, mobilizat și condus, prin lumina minții lor, spre aceste VICTORII ISTORICE din 1989, cu adevărat epocale și salvatoare pentru noi ca Neam supus metodic represaliilor comuniste, deportărilor, foametei organizate, deznaționalizării, rusificării și ateismului sălbatic.

Mulțumim cantautoarei Aurica Dicusară Basarabeanca pentru emoționantul ei cântec „Basarabie, nu plânge!” și pentru permisiunea de a realiza acest videoCLIP patriotic.

MULȚUMIRI SPECIALE personalităților prezente în platoul de filmare, care au răspuns cu drag și entuziasm invitației noastre și au rezistat caniculei de aproape 40 grade C:

Elenea VATAMANU, soția regretatului poet Ion Vatamanu, unul dintre fondatorii revistei GLASUL,
Eugenia DUCA, femeie de afaceri, unul dintre fondatorii revistei GLASUL,
Vlad POHILĂ, publicist, lingvist, scriitor, unul dintre fondatorii revistei GLASUL,
Virgiliu ZAGAEVSCHI, publicist, unul dintre fondatorii revistei GLASUL
Părintele Petru BUBURUZ, deputat al Poporului în Parlamentul URSS din 1989,
Eugen DOGA, compozitor, deputat al Poporului în Parlamentul URSS din 1989,
Anatol CHIRIAC, compozitor, deputat în Primul Parlament democratic al RM ales în 1990,
Andrei ȚURCANU, scriitor, critic literar, deputat în Primul Parlament democratic al RM ales în 1990,
Nadejda BRÂNZAN, medic, deputat în Primul Parlament democratic al RM ales în 1990,
Silvia CHIRIAC, interpretă de muzică ușoară și patriotică
Vasile IOVU, instrumentist, nai,
Ion UNGUREANU, regizor, actor, ex-ministru al Culturii și Cultelor din R. Moldova (1990-1994),
Ion COSTAȘ, ex-ministru Afacerilor Interne (1990-1992) și al Apărării (1992)
Constantin OBOROC, ex-primvice-premier în Guvernele Mircea Druc si Valeriu Muravschi.

Realizatorii videoCLIPului documentar „Basarabie, nu plânge!”:

muzică, text, interpretare – Aurica Dicusară Basarabeanca
concepție, scenariu, producător – Luminița Dumbrăveanu
consultant, regie, montaj – Doru Guțu
director de imagine și regie – Sergiu Ciorescu
asistent operator de imagine – Nikita Birchin
editor de imagine – Sergiu Ciorescu
consultant și Making-Of – Silvia Cărăuș

în rolul stegarilor, precum era în 1989, s-au produs:

stegar 1 – Leonid Smolnițchi, Tricolorul românesc din 1989
stegar 2 – Stelian Cibotaru-Verdeș, haiducul de 5 anișori, care-l preia
stegar 3 – Denis Dicusară, drapelul Uniunii Europene
stegar 4 – VLADimir Caragia, drapelul Republicii Moldova
stegar 5 – Christian Ioan Duca, studentul basarabean venit de la Londra, care preia în final Tricolorul lăsat moștenire de poeta Leonida Lari, nepotul Doamnei Eugenia Duca, prima femeie de afaceri din Basarabia postbelică (1987), cea care a susținut financiar Mișcarea de Renaștere Națională din Basarabia anilor ”90, inclusiv tipărirea clandestină la Riga și Vilnius a primelor două numere ale revistei GLASUL cu alfabet latin (februarie-martie 1989).

Au fost utilizate documente video și foto din arhive personale și din Fondurile de Aur ale Radioteleviziunii Naționale din Republica Moldova.

Producător general – Studioul Flacăra Film,

Chisinau, 27 august 2014,
dată istorică pentru toți basarabenii

,

 Concret în ce constă ajutorul…

*Un milion de euro pentru continuarea lucrarilor de restaurare a cladirii Muzeului National de Arta al Republicii Moldova

* 25.000 de volume donație  pentru Biblioteca Municipală Bogdan Petriceicu Hasdeudin Chișinău și  alte biblioteci si scoli din Republica Moldova.

* 15 din cele 50 de Dustere pe care Guvernul Romaniei le doneaza Guvernului Republicii Moldova.

* 20 milioane de euro pentru refacerea sau modernizarea a peste 860 de gradinite.

* Guvernul Romaniei va cauta o solutie financiara pentru a sprijini restaurarea cladirii Teatrului din Cahul.

* Cinci ambulanțe noi, dotate cu echipamentul necesar efectuării misiunilor SMURD pentru centrul-pilot SMURD din orașul Bălți

Premierul Victor Ponta si membrii delegatiei oficiale de la Bucuresti care au vizitat Republica Moldova cu ocazia sarbatoririi la 27 august a Zilei Independentei au depus miercuri buchete de flori la monumentul domnitorului Stefan cel Mare si Sfant din Chisinau.

Alaturi de prim-ministrul roman au depus coroane presedintele Moldovei, Nicolae Timofti, presedintele Parlamentului Moldovei, Igor Corman, si prim-ministrul Iurie Leanca.

La Chisinau, Victor Ponta a vizitat Muzeul National de Arta al Moldovei, context in care a fost anuntata donatia de catre Guvernul Romaniei, prin Ministerul Afacerilor Externe, a unui milion de euro pentru continuarea lucrarilor de restaurare a cladirii.

„E o zi speciala pentru Moldova, Ziua Independentei, dar dincolo de asta trebuie sa facem lucruri pentru cultura, educatie, arta. Lucrarile de restaurare aveau nevoie de un mic sprijin si acest sprijin vine din toata inima din partea Romaniei. (…) Sprijinul pentru cultura pe ambele parti ale Prutului este esential pentru pastrarea identitatii nationale. Orice leu romanesc sau moldovenesc pe care il cheltuim pentru cultura este un leu bine investit”, a declarat premierul Victor Ponta la Muzeul National de Arta al Republicii Moldova.

Delegatia romana a fost apoi la sediul Bibliotecii MunicipaleBogdan Petriceicu Hasdeu„, unde premierul roman a luat parte la donatia de carte constand in 25.000 de volume destinate bibliotecii din Chisinau, dar si mai multor biblioteci si scoli din Republica Moldova.

„Speram sa fie cat mai multi, in special tineri, dar nu doar tineri, care sa beneficieze de ceea ce am adus aici. (…) Nimic nu poate sa pastreze identitatea nationala decat o carte. In Romania am donat sange, aici donez carti. Cred ca e o alegere mai fericita„, a afirmat Victor Ponta la Biblioteca Municipala din Chisinau.

Ulterior, premierul roman si omologul sau moldovean, insotiti de ceilalti membri ai delegatiilor oficiale, au vizitat un targ de arta populara, context in care Victor Ponta a discutat cu cativa mestesugari care lucrau bundite, ceramica sau obiecte din lemn.

Seful Executivului de la Bucuresti a fost si in Piata Marii Adunari Nationale din Chisinau, unde s-a desfasurat ceremonia de inmanare a cheilor pentru cele 15 automobile Duster donate de Guvernului Republicii Moldova de catre Guvernul Romaniei.

Cand se vine in vizita la noi, la romani, se vine cu un cadou intotdeauna. Cred ca astazi, daca am reusit sa aducem carti si am fost impreuna la Biblioteca Municipala, dincolo de carti vrem sa aducem si altceva de care sa ne mandrim. Dacia este una dintre companiile cu care Romania se mandreste in toata lumea si ne-am gandit: asa cum ne trebuie noua, va trebuie si dumneavoastra pentru diverse institutii care au nevoie sa serveasca populatia, sa sprijine acolo unde este nevoie. Sunt 15 din cele 50 de Dustere pe care Guvernul Romaniei le doneaza Guvernului Republicii Moldova. Sunt foarte bucuros ca incepand de astazi vor incepe sa fie folosite pentru binele public„, a aratat premierul Victor Ponta.

Totodata, prim-ministrul Ponta le-a promis ministrilor Culturii si Educatiei din Republica Moldova ca Guvernul Romaniei va cauta o solutie financiara pentru a sprijini restaurarea cladirii Teatrului din Cahul si, pe de alta parte, ca elevii si profesorii din Republica Moldova vor beneficia in curand si de microbuze scolare din partea Romaniei.

In continuarea vizitei, cei doi premieri se vor deplasa in localitatea Marinici, raionul Nistoreni, pentru a evalua stadiul restaurarii gradinitei din localitate.

Guvernul Romaniei a acordat Chisinaului 20 milioane de euro pentru refacerea sau modernizarea a peste 860 de gradinite.

Dupa deplasarea la Marinici, Victor Ponta si Iurie leanca au participa la inaugurarea gazoductului Iasi-Ungheni si, mai apoi, la o donatie de autospeciale SMURD.

Alaturi de premierul Victor Ponta, in vizita in Republica Moldova se afla vicepremierii Liviu Dragnea, Gabriel Oprea, Daniel Constantin si Kelemen Hunor, ministrul de Externe, Titus Corlatean, ministrul Sanatatii, Nicolae Banicioiu, ministrul delegat pentru Invatamant Superior, Mihnea Costoiu, ministrul delegat pentru Energie, Razvan Nicolescu, ministrul delegat pentru IMM si tineret, Florin Jianu, precum si subsecretarul de stat in MAI Raed Arafat.

Video:

La Bălți va fi deschis primul centru SMURD, care va putea oferi servicii medicale de urgență în cadrul operațiilor transfrontaliere, cu sprijinul României. În acest sens, în luna iulie, Guvernul a avizat un proiect cu privire la aprobarea semnării Protocolului de modificare a Acordului între Ministerul Sănătății din Republica Moldova și cel al României, semnat la 3 decembrie 2010.

Astfel, România va oferi sprijin pentru dezvoltarea componentei medicale și paramedicale a serviciului de urgență din Republica Moldova, dezvoltarea capacității de formare a personalului în domeniu și asigurarea logisticii necesare desfășurării intervențiilor de asistență medicală de urgență.

Miercuri, de Ziua Independenței, România a donat pentru centrul-pilot SMURD din orașul Bălți cinci ambulanțe noi, dotate cu echipamentul necesar efectuării misiunilor SMURD.

Aceste autospeciale sunt unice în echiparea serviciilor de urgență din Republica Moldova și vor fi operate de către paramedicii din cadrul Unităților de Salvatori și Pompieri în comun cu medicii și asistenții din cadrul Ministerului Sănătății.

Este o donație generoasă din partea prietenilor români. Este vorba de autospeciale dintre cele mai moderne și este absolut imperios să avem astfel de centre. Este un proiect pilot și sunt convins că-l vom extinde”, a precizat Iurie Leancă.

La rândul său, premierul român, Victor Ponta, a declarat că donația celor cinci autospeciale va fi o bază de pornire pentru acest modul experimental, care zilnic salvează zeci de vieți omenești.

Surse: Independent.md, Ziare.com, TVR.ro

,


Armata Romana – Fortele pentru Operatii Speciale

© Copyright 2012 - ROMÂNIA BREAKING NEWS - RBN Press