Zilele culturii Republicii Moldova în Federatia Rusa

Delegația Republicii Moldova, condusă de prim-ministrul Vlad Filat, a participat luni seară la inaugurarea oficială a Zilelor culturii Republicii Moldova în Federația Rusă, informează Direcţia de comunicare şi relaţii cu presa din cadrul Executivului de la Chişinău.

Zilele culturii moldovenești vor avea loc în perioada 10-15 septembrie la Moscova și la Sankt Petersburg. Aseară, în scenă a evoluat Ansamblul Național Academic de Dansuri Populare “Joc”, condus din anul 1957 de Vladimir Curbet, Artist al Poporului din Republica Moldova și din URSS.

Cu acest prilej, ministrul culturii al Federației Ruse, Vladimir Medinschi a declarat că e foarte fericit să se afle în sală alături de toți cei care doresc să cunoască mai bine tradițiile moldovenești.

“Organizarea Zilelor culturii este o bună tradiție care ne permite să cunoaștem mai bine cultura și viața popoarelor noastre. În aceste zile vom vorbi într-un singur grai, care nu are nevoie de traducere – în limba culturii“, a spus ministrul rus.

Ministrul culturii Republicii Moldova, Boris Focşa a menționat că, pe parcursul acestei săptămîni, locuitorii din Moscova și Sankt Petersburg se vor putea bucura de cântecele și dansurile populare moldovenești, care sunt bazate pe tradiții de secole ale moldovenilor și altor naționalități care locuiesc în Republica Moldova.

Boris Focşa a mai spus că este convins că, pe parcursul acestor zile, participanții la eveniment vor avea plăcerea să comunice cu artiștii moldoveni și își vor aminti mult timp de energia pozitivă a acestora.

În timpul Zilelor culturii Republicii Moldova în Federația Rusă, publicul se va mai întîlni cu cîntărețul de operă Mihail Munteanu, Artist al Poporului din Republica Moldova și din URSS, precum și cu alți interpreți de muzică clasică și instrumentală.

infoprut.ro




Investigație: Traficanții de cetățenie te fac român cu acte false

Obținerea cetățeniei române de către basarabeni înseamnă libera circulație și accesul liber la piața muncii în Uniunea Europeană

Stalin nu s-ar fi amuzat deloc dacă ar fi aflat că un nepot de-al său pe nume Vladimir mai are puțin și obține cetățenia română, pașaportul românesc și implicit dreptul de a munci în Uniunea Europeană. Bunicii lui Vladimir au fost cetățeni ai României, fiind născuți la începutul secolului XX, cu mult înainte ca țara să intre în Uniunea Europeană. Și-au pierdut cetățenia la sfârșitul celui de-al doilea război mondial, atunci când România a cedat rușilor Basarabia. Astăzi, Vladimir are tot dreptul să primească cetățenia română care le-a fost luată bunicilor. Pe bunica lui o cheamă Svetlana Aliluieva și are același nume și dată de naștere ca a fiicei fostului dictator sovietic.

Vladimir se numără printre miile de basarabeni cu origini românești care privesc granița dintre România și Moldova ca pe o simplă invenție birocratică. Dar Vladimir are un secret față de oficialii care sunt cât pe ce să-l lase să intre în Uniunea Europeană, pentru că și bunicii lui, la fel ca granița, sunt tot o invenție. Conform actelor pe care le-am obținut de la arhivele de stat din Republica Moldova, ilustra bunică a lui Vladimir s-a căsătorit cu Ostap Bender, un șarlatan notoriu, personaj de ficțiune din romanele lui Ilf și Petrov: „12 scaune“ și „Vițelul de Aur“.

Actele pe care ni le-a înmânat oficialul de la arhiva din Chișinău sunt pline de coincidențe istorice, tocmai pentru că așa le-am solicitat. Ostap Bender s-a născut pe 28 iunie 1914, exact în ziua în care arhiducele Franz Ferdinand era asasinat la Sarajevo, fapt ce a dus la declanșarea primului război mondial. Ostap și Svetlana s-au căsătorit, conform acelorași acte, pe 2 septembrie 1945, chiar în ziua în care Japonia se preda necondiționat americanilor. Este puțin probabil ca o femeie care are numele fiicei lui Stalin să se fi căsătorit cu un escroc notoriu din romane chiar la finalul războiului.

Pașaport pentru Europa

Astăzi, totuși, este foarte posibil ca o persoană care pretinde că are asemenea bunici să-și cumpere dreptul de a munci în Uniunea Europeană. Răbdare, bani și relații printre intermediarii de cetățenie și oficiali corupți de la București și Chișinău este tot ce are nevoie pentru a ajunge în Europa. Moldova a fost parte a României între 1918-1940 și 1941-1944, când a fost anexată Uniunii Sovietice, devenind republică independentă în 1991. În același an, Bucureștiul a adoptat o lege prin care cetățenilor români și descendenților lor care și-au pierdut cetățenia din motive neimputabile lor li se dădea dreptul să-și redobândească, în urma unei cereri, cetățenia română. De atunci, oficialii români au procesat aproape 225.000 de cereri de cetățenie venite din partea basarabenilor, așa cum arată un raport din aprilie 2012 al Fundației Soros. Acest raport conține date trimise fundației de autoritățile române, dar unele cifre încă sunt subiect de dispută. În lipsa unor date exacte, raportul Soros arată că cifra de 225.000 este cea mai aproape de realitate referitoare la numărul celor care au redobândit cetățenia română în ultimii 20 de ani.

Numărul cererilor pentru redobândirea cetățeniei de către basarabeni crește continuu, această creștere fiind strâns legată de modificările survenite în legislația românească, dar mai ales de aderarea României la Uniunea Europeană. Moldova este cea mai săracă țară de la granița Uniunii Europene, mulți dintre cetățenii ei muncind peste granițe pentru un trai mai bun. În același raport se mai menționează că cererile de redobândire a cetățeniei române sunt procesate mai rapid începând cu 2007, din totalul de cereri mai mult de jumătate, aproximativ 116.000, fiind rezolvate în ultimii patru ani. Mulți basarabeni privesc pașaportul românesc ca pe un șperaclu pentru a intra în Uniunea Europeană.

Acest fapt este menționat și de procurorii români care au investigat și au trimis în judecată o rețea de aproape 40 de intermediari și angajați ai statului care se ocupa cu vânzarea de cetățenie. „Dobândirea cetățeniei române are o importanță deosebită pentru cetățenii moldoveni, întrucât, în baza acesteia, pot obține pașaportul românesc cu care se pot deplasa, fără a mai solicita viză, în țările Uniunii Europene, pentru a presta diverse activități lucrative“, se arată în documentele Parchetului General.

Cetățenie pe ușa din dos

Basarabenii cer în mare parte cetățenia română și implicit pașaportul românesc pentru a munci în Uniunea Europeană, arată procurorii. Acest fapt a fost confirmat, dar nu public, și de un oficial al Autorității Naționale pentru Cetățenie de la București, oficial care a precizat că basarabenii nu au arătat deloc un interes vădit pentru cetățenia română până în 2007, data integrării României în Uniunea Europeană. Cetățenii Republicii Moldova au câteva motive să caute să obțină cetățenia română, mai ales cei care sunt îndreptățiți să o redobândească. Președintele Traian Băsescu spunea în 2009 că aproape 800.000 de basarabeni, adică aproape un sfert din populația Republicii Moldova, așteaptă cetățenia română și a promis în mod repetat că procesul birocratic va fi redus.

Totuși, acest articol va arăta că cetățenii moldoveni preferă să-și facă rost de cetățenie română pe canale neoficiale. Ei plătesc în mod frecvent sute de euro unor intermediari în speranța că cererile le vor fi rezolvate mai repede. Basarabenii care nu au experiență în ceea ce privește procesul de redobândire a cetățeniei române riscă să fie trași pe sfoară atunci când folosesc intermediari. Dar căile neoficiale de a dobândi cetățenia s-au dovedit a fi foarte eficiente și aduc în prim plan, așa cum vom arăta în acest material, dovezi ale existenței unor bunici români, care de fapt nu au existat. Uniunea Europeană nu intervine în procesul de acordare a cetățeniei în statele membre, această decizie aparținând fiecăreia dintre țările Uniunii. Totuși, politica României de a acorda cetățenie celor de dincolo de Prut a fost criticată ca reprezentând un acces pe „ușa din dos“ a UE cetățenilor moldoveni. În 2010, Pierre Lellouche, secretarul de stat francez pentru afaceri europene, justifica amânarea intrării României în Schengen referindu-se la situația frontierei cu Republica Moldova, care „rămâne prost controlată din cauza distribuirii dincolo de frontieră a mii se pașapoarte românești“.

Aceeași idee a urmat-o și succesorul lui Lellouche, Laurent Wauquiez. Aceste reacții par să fi venit în urma declarațiilor președintelui României, Traian Băsescu, care în aprilie 2010 declara că obiectivul României este să satisfacă lunar 10.000 de cereri de redobândire a cetățeniei și că statul român are resursele necesare pentru a face acest lucru. Doi ani mai târziu, în aprilie 2012, Fundația Soros a publicat un raport care arăta că aceste temeri nu sunt justificate și că nu există dovezi care să ducă la concluzia că cetățenii moldoveni dau busna în Europa. În același studiu se critică și declarația președintelui Băsescu conform căreia aproape 800.000 de moldoveni doresc cetățenia română.

„Documente reale“

Investigația noastră dovedește existența unei piețe negre pentru obținerea cetățeniei române, dar nu am putut ajunge la concluzia că România contribuie la migrația în cadrul UE, folosind „ușa din dos”, așa cum mulți oficiali europeni se tem. Într-adevăr, mulți cetățeni moldoveni folosesc intermediari, dar doar pentru simplul fapt că nu au răbdare cu birocrația românească. Conform procurorilor care au dezmembrat rețeua de care care vorbeam mai sus, această piață este atractivă chiar și pentru cei îndreptățiți să ceară cetățenia română pentru că intermediarii sunt mai eficienți decât canalele oficiale, pentru că în mod normal cetățenia română se acordă într-un interval de până la șase ani. Unii dintre basarabeni folosesc intermediarii pentru că ei deja muncesc ilegal în unele state ale UE și nu-și pot părăsi locul de muncă pentru a depune cererea pentru cetățenie pentru că li s-ar interzice accesul din nou în acele state.

Cu ajutorul personajului nostru Vladimir, doritor de cetățenie română, am arătat că este greu de făcut distincția între cei care sunt îndreptățiți să primească cetățenia română și cei care folosesc documente de felul pe care noi le-am folosit. După ce am făcut rost de certificatele de naștere și de căsătorie ale Svetlanei Aliluieva și Ostap Bender, am folosit același intermediar pentru a primi și cazierul judiciar moldovenesc și cel românesc care arată că Vladimit nu a avut probleme cu legea. După câteva zile le-am primit, cel românesc fiind semnat de subcomisarul de poliție George Liviu Stan de la Poliția Capitalei. Am mers cu aceste documente la sediul Autorității Naționale pentru Cetățenie unde un inspector de specialitate a precizat că actele par reale și că mai trebuie îndeplinite câteva formalități. Actele pe care le-am prezentat au ștampile și semnături ale instituțiilor moldovenești.
Pentru a-l face pe Vladimir cetățean al Uniunii Europene am început documentarea în Chișinău, chiar la Consulatul României. Aici, intermediarii sunt ușor de depistat. Roiesc în jurul instituției și pe lângă benzinăria din apropiere. Blochează intrarea în Consulat, au borsete și gentuțe, stau în grupuri și beau cafea la dozator. Ei sunt de fapt oamenii de fațadă care dau în stânga și-n dreapta cărți de vizită și sfaturi. Unul dintre ei, Vadim, s-a lăudat cu contactele pe care în rândul oficialilor români din București, dar și din Iași și Vaslui. Ne-a îndrumat spre doamna Maria care ne-a asigurat că vom primi actele în șase luni, așa că am renunțat. Emil, un alt intermediar, ne-a asigurat că el nu face nimic ilegal, doar își folosește influența. „Am un avocat la București care grăbește procesul“, ne-a dezvăluit și ne-a dat o carte de vizită care făcea reclamă unui site ce promite cetățenia română oricui, oriunde. Prețurile care apar pe site-ul la care făcea Emil reclamă depind în funcție de cât de repede se desfășoară procesul de dobândire a cetățeniei.

Pentru 700 de euro, documentele necesare pot fi obținute în 15 luni, 1.000 de euro în 10 luni, dar pentru cea mai rapidă metodă care durează cinci luni, cel care dorește cetățenia română trebuie să scoată din buzunar 1.500 de euro. Odată cetățenia dobândită, se mai achită 95 de euro pentru pașaportul românesc, care se poate obține în zece zile, și 140 de euro pentru buletinul de identitate românesc.

Un alt intermediar pe care l-am întâlnit chiar în fața Serviciului Stare Civilă din Chișinău a fost Sergiu. Afacerea a fost discutată în română și rusă, Sergiu promițându-ne că ne poate aduce toate documentele dacă îi dăm 300 de euro. O tânără care trecea pe lângă noi a intrat în discuție și ne-a promis și ea că ne ajută, dar se grăbea pentru că avea de terminat un reportaj. Era studentă la jurnalistică. Tot aici am întâlnit-o și pe Arghira, o doamnă de vreo 50 de ani care avea o vânătaie la ochiul stâng. Arghira și-a luat cetățenia română în 2010 și ne-a propus ca pentru 300 de euro să încheiem afacerea, apoi după câteva negocieri a scăzut suma la 250 de euro.

Arghira ne-a dus la un notar public în prezența căruia Vladimir a semnat un act prin care o împuternicea pe Arghira să-i reprezinte interesele în fața autorităților română și moldovenești. Cu toate că se lăudase cu relațiile pe care le are, Arghira s-a dovedit o persoană de neîncredere după ce a început să ceară mai mulți bani. Până la urmă am dat de Ion care a promis că pentru fiecare document necesar obținerii cetățeniei trebuie să plătim 70 de euro. Ne-a adus în câteva zile certificatele de naștere ale Svetlanei și Ostap, precum și certificatul lor de căsătorie. Documentele fuseseră recent emise de Serviciul Stare Civilă din Chișinău. După ce ar fi obținut cetățenia română cu aceste acte, următorul pas pentru Vladimir ar fi fost obținerea buletinului de identitate românesc. Pentru a obține acest document, persoana care îl solicită trebuie să dovedească că este rezident pe teritoriul României. Și aici intervine o altă rețea de traficanți care sunt gata să ajute contra cost în găsirea unei reședințe. Pe site-ul lui Emil apărea și un buletin românesc care avea unele date de identificare șterse. Același buletin l-am găsit și într-un anunț online al unui ziar din Iași, anunț în care celor care doreau să primească cetățeni moldoveni în locuința lor li se promitea 40 de euro/persoană, dar li se și cerea să aibă „relații” la poliție. În anunț se mai preciza că se pot aduce și câte 20 de basarabeni o dată, persoane care virtual sau nu ar fi locuit la acea adresă.

Am identificat toate datele șterse din acest buletin. Nu mare surprinderea a fost să aflăm că adresa corespundea unui cămin de nefamiliști de la marginea Bucureștiului. La apartamentul cu pricina am găsit că erau înregistrate mai multe persoane din Moldova și România, dar și firme, unele deținute de chinezi. Autoritățile române au încercat să pună capăt acestei practici legată de reședința acordată mai ales cetățenilor moldoveni, dar fără prea mare succes, chiar dacă legislația a fost modificată și în 2011. Victor Gîndac, director în cadrul Oficiului Român pentru Imigrări – ORI a declarat că instituția face cu greu față acestei situații, mai ales că se confruntă și cu lipsa de personal. ” Din 2009 am sesizat faptul că există o problemă. Foarte mulți dintre cetățenii moldoveni au fost păcăliți de intermediari și avocați. Aceștia identificaseră mai mulți găzduitori care acceptau să le facă cetățenie română și reședință la o singură adresă. Am identificat 4 – 5 avocați din București care se ocupau cu această activitate. Este de menționat că au existat presiuni asupra lucrătorilor ORI, dar și amenințări”, a adăugat Gîndac. Faptul că unii avocați intraseră în acest business a fost observat și de funcționarii de la Autoritatea Națională pentru Cetățenie – ANC care îi avertizau pe cei care veneau cu acte pentru cetățenie să nu ceară ajutorul intermediarilor, inclusiv a avocaților. Această atenționare a instituției a fost retrasă de pe site-ul ANC după ce unii avocați au făcut reclamații peste reclamații.

La începutul lui martie 2012 la București a izbucnit un scandal de amploare. Sex, corupție, decese, ofițeri sub acoperire, martori protejați, distrugeri de probe, US Secret Service, sunt doar câteva dintre ingredientele scandalului. Angajați ai Serviciului Public Comunitar Evidența Persoanelor București, funcționari ai Stării Civile Sector 1 București, funcționari ai ANC luare de mită. Au fost arestate nouă persoane dintr-un număr de 35 implicate, a căror activitate era monitorizată de cel puțin trei ani . Printre ele, mai mulți intermediari cu dublă cetățenie care aveau și firme de consultanță în București. La percheziții s-au găsit formulare tipizate, agende cu nume de persoane care urmau a obține în mod fraudulos cetățenia română, zeci de mii de euro.

Un funcționar ANC pretindea, pe lângă suma de 50 – 100 euro pentru fiecare dosar introdus fraudulos și favoruri sexuale de la una dintre intermediare, iar alții au încercat să scape de probele incrimatorii. În urma perchezițiilor și arestărilor făcute, șeful Serviciului de Stare Civilă Sector 1 a făcut infarct și a murit, după ce a aflat că urma să fie audiat în legătură cu activitatea ilegală a subordonaților săi. Și în Republica Moldova au fost anchetate 80 de persoane care aveau legătură cu acest caz. După declanșarea scandalului, unor intermediari le-a fost frică să mai opereze la vedere. În fața Direcției Pașapoarte din București l-am întâlnit pe Andrei, un cetățean moldovean care-și aștepta „agenta”, Oxana. Aceasta îi promisese că îi rezolvă mai rapid obținerea pașaportului, dar era speriată de urmările scandalului. „Știa pe cineva cu funcție mare aici, dar acum vrea să nu fie așa la vedere”, ne-a spus Andrei care ne-a mărturisit că plătise 1.500 de euro pentru a-și obține cetățenia română.

Așa au făcut și alți moldoveni cu care am stat de vorbă la Chișinău. Liuba Cărpineanu a redobândit cetățenia română în 2007 și după concediul de maternitate nu a mai reușit să-și găsească un loc de muncă. A plecat în Spania și apoi în Italia. „Dacă aș reveni în Moldova, cred că aș muri de foame. Bine că a apărut „portița” aceasta cu pașaportul românesc, că prima dată am plecat ilegal și a trebuit să plătim câte 4000 de euro celor care ne-au dus”. Alexandru Covaș lucrează și el în Italia la un service auto: „E foarte comod așa, cu pașaport românesc. Mă rugam numai să nu ne verifice carabinerii. Pașaportul românesc este o salvare, dar nu suport românii. Sunt egoiști și te vând de trei ori numai ca să scape ei curați”.

Veaceslav Mandiș venise în concediu în Moldova să-și vadă mama. Și el tot în Italia locuiește și muncește. „Eu sunt șofer, iar soția frizer. Pașaportul românesc a fost o salvare pentru noi. Așa putem munci legal și trimitem și mamei în Moldova bani. Eu sunt profesor de istorie, dar nu am de ales. Eu personal nu mă simt profitor că mă bucur de facilitățile oferite de pașaportul românesc fiind, de fapt, moldovean. Pe bunelul meu nu l-a întrebat nimeni când l-au lipsit de cetățenia română prin ‘45, așa că eu doar mi-am restabilit drepturile”, a spus Veaceslav.

În timp ce avantajele dobândirii cetățeniei române sunt evidente, o problemă o reprezintă numărul celor care au primit-o. Există diferențe mari între datele la care am avut acces. ANC spune că au fost 15.000 de cereri între 2007 și 2011, din care au fost respinse apoape 1.000. datele oferite de ANC vin în contradicție cu cele din raportul Fundației Soros care, citând ANC, Ministerul Afacerilor Externe și alte instituții, arată că în aceeași perioadă au fost procesate 116.000 de cereri. ANC nu a comentat această diferență, precizând că datele reale sunt cele pe care ni le-au trimis în urma cererii pe care am înaintat-o.

Reprezentanții Fundației Soros își mențin punctul de vedere, susținând că atunci când documentul a fost publicat, oficialii ANC nu au avut nici o obiecție. Pe de altă parte, Gabriela Neagu, purtător de cuvânt ANC, a declarat că instituția nu a fost de acord cu cifrele prezentate în raport și că documentele pe care o persoană care dorește cetățenia română le prezintă inspectorilor instituției sunt foarte atent verificate, chiar și cu aparatură specială de scanat. Parcă pentru a o contrazice, un traficant de cetățenie cu care am stat de vorbă la Chișinău ne-a garantat obținerea oricând a cetățeniei române: „Dă-mi un rus din fundul Siberiei și ți-l fac cetățean român”.

(La acest articol au contribuit Vitalie Șelaru și Lina Vdovîi)

Acest articol a fost publicat cu sprijinul European Fund for Investigative Journalism www.journalismfund.eu. Editat de Balkan Investigative Reporting Network.

Autor: Adrian Mogoș, Vitalie Călugăreanu
Sursa: hotnews.md

Sursa: hotnews.md




Conferință dedicată lui Constantin Noica la Viena explorează fenomenul rezistenței prin cultură


Premieră Constantin Noica în Austria și spațiul germanofon – editura Traugott Bautz editează primele traduceri în germană din opera filosofului: De dignitate Europae și Scrisori despre logica lui Hermes, în traducerea lui Georg Scherg. În Viena, apariția volumelor va fi marcată pe 17 septembrie 2012 printr‐o conferință susținută de Mădălina Diaconu, docent în cadrul Universității Viena și autoare a studiului introductiv ce precede ediția tipărită în germană a volumului De dignitate Europae.
Conferința cu titlul Rezistență prin cultură? – Constantin Noica și moștenirea europeană va avea loc în Otto‐Mauer‐Zentrum, la invitația Wiener Gesellschaft für interkulturelle Philosophie și a Forum Zeit und Glaube. Evenimentul este organizat de instituțiile menționate, în colaborare cu ICR Viena și Societatea Austro‐Română. Conferința este precedată de un amplu articol despre viața și opera lui Contantin Noica, apărut în reputata revistă culturală vieneză Die Furche sub semnătura aceleiași Mădălina Diaconu.
Mădălina Diaconu este docentă la Institutul de Filosofie al Universității din Viena. Printre ultimele sale publicații se numără: Tasten, Riechen, Schmecken. Eine Ästhetik der anästhesierten Sinne (Königshausen & Neumann, Würzburg, 2005), Bukarest ‐ Wien. Eine kulturhistorische Touristik an Europas Rändern (LIT, Berlin/ Viena, 2007), Despre miresme și duhori. O interpretare fenomenologică a olfacției (Humanitas, 2007), Despre gusturi și gustări. Tratat de antropologie gastrosofică (Humanitas, 2008), precum și studiul introductiv la Constantin Noica, De dignitate Europae (Nordhausen 2012).

RGNpress




Ministrul de externe Titus Corlatean in vizita oficiala in a doua capitala romaneasca


Ministrul afacerilor externe, Titus Corlățean, efectueaza joi, 13 septembrie 2012, o vizită oficială la Chișinău. Aceasta este prima vizită bilaterală de la preluarea mandatului în fruntea diplomației de la Bucuresti, transmite Romanian Global News.

 

Obiectivul principal al vizitei îl reprezintă accelerarea proiectelor comune aflate în derulare intre cele doua state romanesti, confirmate recent de șefii celor două Guverne cu ocazia vizitei oficiale la Chișinău a Prim-ministrului României (17 iulie 2012).
Programul vizitei cuprinde primiri la președintele Nicolae Timofti, prim-ministrul Vlad Filat și președintele Parlamentului, Marian Lupu.
Ministrul afacerilor externe de la Bucuresti va avea consultări cu Iurie Leancă, viceprim-ministru, ministrul afacerilor externe și integrării europene, și întrevederi cu Valeriu Lazăr, viceprim-ministru, ministrul economiei, și cu Mihai Ghimpu, președintele Partidului Liberal.

De asemenea, Titus Corlățean va aborda în cadrul discuțiilor stadiul dialogului Republicii Moldova cu Uniunea Europeană și va reitera, în acest context, mesajul clar de susținere pentru eforturile Chișinăului în direcția integrării europene.
Vor fi analizate, totodată, evoluțiile recente și perspectivele soluționării politice a dosarului transnistrean.

 

RGNpress




Republica Moldova a devenit arena unor bătălii crâncene. Cine are ochi de văzut va vedea.

Deși nu contează la scară planetară, minusculul segment de pătrățel pe care îl ocupă Republica Moldova pe Marea Tablă de Șah a Eurasiei, vorba lui Zbigniew Brzezinski, a devenit arena unor bătălii crâncene. Cine are ochi de văzut va vedea.

Merkel taie frunze la câini?

E interesant de urmărit combinațiile jucătorilor care în ultimele zile se dau de ceasul morții pentru a-și asigura o superioritate pozițională. Tensiunea în joc a crescut simțitor mai cu seamă între sosirea Angelei Merkel la Chisinău și plecarea lui Vlad Filat la Moscova.

Dacă vizita cancelarului german într-o mică țară cunoscută în lume doar pentru amatorii de integrame n-a fost o mutare geopolitică cu efecte calculate, atunci ar trebui să admitem că distinsa doamnă taie frunze la câini. Dar cum noi nu putem accepta această ipoteză năstrușnică, vom îmbrățișa ideea că deplasarea marelui maestru al politicii internaționale de la Berlin la Chișinău n-a fost deloc întâmplătoare.

Că lucrurile stau așa și nu altfel ne-a demonstrat Moscova, care a prefațat vizita Angelei Merkel printr-o agresivă campanie de dezinformare. Semioficiosul Radio Vocea Rusiei, de exemplu, cu o zi înainte de vizita cancelarului, a relatat că aceasta va veni cu un plan de federalizare contrasemnat deja de Dmitri Medvedev. Minciuna s-a dovedit a fi mai gogonată decât deltaplanul lui Putin zburând printre cocorii speriați de moarte.

Rușii mută cu nebunul

Prinși cu mâța-n sac, rușii au mutat cu nebunul. Vicepremierul Dmitri Rogozin a încercat, printr-o mișcare fulgerătoare, să anuleze sau, cel puțin, să minimalizeze impactul vizitei liderului de la Berlin la Chișinău. El a îndemnat Republica Moldova, fără ocolișuri și menajamente, să refuze de fapt UE, să adere la blocul militar controlat de Moscova și să accepte integrarea treptată într-un mare stat eurasiatic. Încă niciodată până acum un demnitar de la Kremlin n-a fost atât de sincer.

Imediat a urmat replica Bruxelles-ului. Dându-și seama că rușii umblă cu zăhărelul, occidentalii s-au văzut și ei nevoiți să pregătească o bomboană. UE a mutat prin José Manuel Barroso, președintele Comisiei Europene, care i-a arătat, în sfârșit, Chișinăului lumina de la capătul tunelului. El a declarat că Republica Moldova ar putea semna la anul, în sfârșit, acordul de asociere cu UE, ceea ce înseamnă, de fapt, și ridicarea vizelor.

Reacția Estului nu s-a lăsat mult așteptată. Chiar cu o zi înaintea vizitei lui Vlad Filat la Moscova, rușii l-au băgat la înaintare pe expertul german Alexander Rahr. Acest mic Gerhard Schroeder și agent de influență aflat în solda rușilor a întreprins o acțiune de demoralizare a Chișinăului.

Ca să fie absolut clar ce hram poartă, vă amintesc doar că Rahr a susținut cândva entuziasmat memorandumul Kozak. A promovat apoi proiectul rusesc South Stream, mințindu-i pe europeni că asta ar fi dorința americanilor. În 2008, a sprijinit agresiunea Rusiei împotriva Georgiei și pretențiile Moscovei de a-și reface sfera de influență din spațiul postsovietic.

Memorandumul Meseberg va renaște din cenușă?

Sasha Rahr, după cum este dezmierdat cu drag pe culoarele Kremlinului, a afirmat duminică într-un interviu pentru cotidianul „Nezavismaya gazeta” că Germania ar împinge Chișinăul în brațele Moscovei. Nici mai mult, nici mai puțin.

El a mai spus cum că premierul Filat va discuta la Moscova posibilitatea integrării Republicii Moldova în Uniunea Eurasiatică, deoarece asta își dorește, chipurile, Berlinul, chit că Angela Merkel a declarat cu totul altceva. Ca să nu mai vorbesc de faptul că, potrivit unor serioși analiști occidentali, din memorandumul Meseberg, după cum scria deunăzi prestigioasa publicație poloneză, „Gazeta Vyborcza”, deja s-a ales praful.
Va renaște inițiativa ruso-germană privind reglementarea transnistreană din cenușă precum pasărea Phoenix? Să fim serioși! În actualele condiții, n-are cum.

Dar parcă faptele și situația reală contează pentru ortacii lui Putin? Aidoma hipnotizorului din meciul lui Karpov contra lui Korcinoi pentru titlul de campion mondial la șah, aceștia fac un joc perfid de adormire și dezorientare a adversarului pentru a-l determina să comită greșeli fatale.
Oricum, pariez zece contra unu că după revenirea lui Vlad Filat de la Moscova, indiferent de rezultatele vizitei, piesele rivale de pe flancul răsăritean al marii table de șah se vor ciocni atât de puternic încât vor sări scântei, iar chimia dintre ele se va încinge mai mult ca oricând.
Partida Est-Vest se joacă.
Jurnal.md




Titus Corlatean a pledat la reuniunea ministrilor de externe pentru dreptul romanilor din regiunea transnistreana la educatie in limba romana

Ministrul Afacerilor Externe al României, Titus Corlăţean, a  pledat, la reuniunea miniştrilor de Externe de tip Gymnich din Cipru, pentru dreptul tinerilor din regiunea transnistreana la educaţie în limba română, în contextul discuţiilor privind problema accesului şi a lipsei educaţiei în state afectate de conflict sau în proces de tranziţie politică, transmite Romanian Global News citand MAE.

Intervenţia ministrului de externe roman s-a concentrat asupra relevanţei abordării atotcuprinzătoare a ciclului educaţional pentru tinerii din imediata vecinătate a UE, atât cea sudică, cât şi cea estică.
Corlăţean a reamintit dificultăţile întâmpinate de şcolile de grafie latină/limbă română din regiunea transnistreană a Republicii Moldova şi a atras atenţia asupra lipsei de progrese în reglementarea situaţiei.

Seful diplomaţiei române s-a referit la importanţa menţinerii pe agenda UE a dreptului la educaţie pentru tinerii din regiunea transnistreană şi asigurarea accesului acestora la şcolile cu predare în limba română.

Totodată, ministrul român de Externe a arătat că accesul la educaţie este o măsura concretă de consolidare a încrederii dintre parţile aflate în conflict, cu potenţial major de detensionare a relaţiilor. A evocat rolul pe care sistemul educaţional din România l-a avut şi continuă să îl aibă în specializarea tinerilor din Africa de Nord, Orientul Mijlociu şi Asia Centrală.

Sursa: RGN press




Al VII-lea Simpozion CUCUTENI–5000 Redivivus: științe exacte și mai puțin exacte

Pe 13 septembrie 2012, ora 10.00, în sala de festivităţi a Universităţii Tehnice a Moldovei (bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt, 168) îşi va începe lucrările ediţia a VII-a Simpozionului internaţional „CUCUTENI–5000 Redivivus: ştiinţe exacte şi mai puţin exacte”. Scopul Simpozionului rezidă în valorificarea şi promovarea patrimoniului cultural, ştiinţific şi tehnic. În calitate de oaspete de onoare al ediţiei a VII-a a Simpozionului va lua parte dl Nicolae Timofti, Preşedintele Republicii Moldova.
Simpozionul se organizează anual alternativ în R. Moldova şi în România. Din cele 6 ediţii desfăşurate până acum 4 au fost organizate de Universitatea Tehnică a Moldovei şi  2 – de Universitatea Tehnică  „Gh. Asachi” din Iaşi şi Universitatea „V. Alecsandri” din Bacău.
Ediţia curentă, cea de-a VII-a, este organizată de UTM.
Iniţiatorii Simpozionului sunt Universitatea Tehnică a Moldovei, UT „Gh. Asachi” din Iaşi, Universitatea „V. Alecsandri” din Bacău şi Complexul Muzeal Naţional „Moldova” Iaşi, iar rolul de mentor spiritual îi revine dr., ing., prof. Lorin Cantemir, Doctor Honoris Causa al UTM. Printre organizatorii evenimentului se numără de asemenea , Forul Democrat al Românilor din Moldova, Academia de Ştiinţe Tehnice din România, Asociaţia Culturală Pro Basarabia şi Bucovina, Complexul Muzeal Naţional „Moldova” Iaşi, Muzeul de Istorie şi Etnografie „Cetatea Soroca”, Colegiul de Arte din Soroca, Uniunea Societăţilor Tehnico-Ştiinţifice din RM, Liceul de Creativitate şi Inventică „Prometeu-Prim, Chişinău.
Ediţia curentă a Simpozionului va include trei secţiuni:
I. „CULTURA CUCUTENI”,
II. „ISTORIA ŞTIINŢEI ŞI TEHNICII”,
III. „200 DE ANI DE LA OCUPAREA BASARABIEI DE IMPERIUL RUS”.
La lucrările simpozionului vor participa cercetători din Franţa, Germania, Rusia, Polonia, Kazahstan, Belarus, România şi Republica Moldova.
Simpozionul îşi va încheia lucrările pe 15 septembrie 2012.

Sursa: RGN press




UCRAINA: «Limba moldovenească», șapca și bastonul de milițian sovietic

Cu banii în paşaport pentru a respecta «tradiţia» de la vama ucraineană, românii din Sighetu Marmaţiei trec zilnic punctul de frontieră Solotvino. De cealaltă parte a Tisei locuiesc românii care încă mai învaţă din manuale de «limba moldovenească». Copiii de la grădiniţele româneşti din Ucraina, în loc să se bucure de desene animate cu dublare în română, ţin în mână o şapcă şi un baston de miliţian sovietic.

Încă de la 7.00 dimineaţa, la punctul de frontieră român Sighetu Marmaţiei, corespondent pe teritoriul ucrainean cu punctul Solotvino (Slatina), e mare aglomeraţie. Românii care locuiesc în apropierea punctului de frontieră trec pe jos podul de pe Tisa, plecând după cumpărături în Ucraina, unde produsele alimentare sunt mai ieftine, potrivit cumpărătorilor.

Cetăţenii români pot intra în Ucraina cu un paşaport valabil. Astfel, după ce au trecut punctul de control românesc, locuitorii pun câte 1-2 RON (echivalentul a 6 lei MD) în paşaport, pentru că aşa li se cere. La întoarcere, lasă, conform «tradiţiei», echivalentul unui euro.
Tradiţia de la vama ucraineană

Maria Vancea are 76 de ani şi e din Sighetu Marmaţiei. O dată la două zile trece Tisa, după cumpărături. «Merg după ulei, foi de dafin şi zahăr. La vama noastră ne lasă să trecem fără probleme. La ucraineni ne cere «tradiţia». 1 RON la intrare, 1 EURO — la ieşire», spune pensionara.

«Ai pregătit cadoul? Când trecem la rudele din Ucraina ne cer «tradiţia». Da’ tu eşti turist, să nu le dai nimic», îmi sugerează o femeie din Sighetu Marmaţiei. Am încercat să aflu cum anume se manifestă «tradiţia» la vamă. În paşaport am lăsat valută ucraineană şi românească, echivalentul unui euro. La ghişeul de control ucrainean, o doamnă în uniformă, legitimată ZK1350, îmi ia paşaportul, îl pune sub masă, în prezenţa unui coleg ia banii şi mă întreabă: «Sunteţi pe jos?». Pune ştampila şi îmi urează drum bun.

Primarul de la Solotvino, Gheorghe Uhali, recunoaşte că, de la intrarea în ţară, se creează o imagine generală asupra statului ucrainean. «Românii le lasă de o cafea. Nu mai mult. Vameşii iau această «tradiţie» pentru că, din 2007, când s-a deschis podul de peste Tisa, ne gândeam să punem o taxă simbolică de trecere pentru automobile, ca să aducem bani în buget. Guvernul de la Kiev ne-a respins propunerea, iar vameşii cred că lucrează cu acea idee», justifică primarul, pe un ton ironic, acţiunile vameşilor. Zilnic, pe la punctul de frontieră Solotvino trec vama pe jos peste 500 de persoane.

Trece frontiera pentru a împrumuta o carte românească

Datele oficiale arată că, în Ucraina, locuiesc 410 mii de români, reprezentând, numeric, a treia etnie după ucraineni şi ruşi. Majoritatea românilor locuiesc în regiunile Odesa, Cernăuţi şi în Transcarpatia. Mai mulţi elevi şi profesori români din Ucraina susţin că şi astăzi se mai învaţă din manuale de «limbă moldovenească» editate în 1979, pe motiv că lipseşte cartea românească.

Gheorghe Cohuţ are 19 ani. El s-a născut la Solotvino, Transcarpatia. Cu un accent maramureşean, povesteşte că, deşi a învăţat la un liceu românesc la el în sat, încă dintr-a IV-a nu a avut posibilitatea să înveţe româneşte obiectele pe care le prefera. «Nu aveam cărţi în română la geografie, drept, bazele eticii, la istorie. Erau doar în rusă şi ucraineană. La alte materii studiam dintr-o carte de «moldovenească», editată în 1979», spune Gheorghe, care obişnuieşte să treacă frontiera pentru a împrumuta o carte românească de la biblioteca din Sighetu Marmaţiei sau din Baia Mare.

«Dacă anterior făceam evidenţa elevilor şi scriam în catalog în română, acum e obligatoriu să scrii în ucraineană. Numele sunt ucrainene. Pe fecior am vrut să-l scriu Iliuţă. Cum am pronunţat, aşa să fie înregistrat. Nu mi s-a permis. Mi-au spus să aleg «Ilia» sau «Ilico». L-am înregistrat «Ilia»”, îmi spune Vasile Ona, consilier local din Solotvino (Slatina), soţia căruia e fostă profesoară.
Dispersarea

Ileana Popovici are 72 de ani. Ea s-a născut în Solotvino. Chiar dacă locuieşte la 1 km de frontiera cu România, spune că nu-şi aminteşte să fi trecut vreodată Tisa. «La noi este şcoală românească, ucraineană şi ungurească. Limba nu se amestecă. În buletin ne-au pus ucraineni, da’ eu nu mă lepăd de româncă. Dacă părinţii mei au fost români adevăraţi, atunci eu cum pot să zic că sunt ucraineancă? Eu cum m-am născut româncă, aşa curge sânge românesc şi gata. Ce m-aş bucura să am paşaport românesc, ca să ajung la Baia Mare, dar cu pensia de 1052 de grivne nu pot să-mi fac nimic», spune pensionara pe un ton pesimist.

Gheorghe Cohuţ este student în România. El recunoaşte că-i pare rău că s-a născut pe un teritoriu care astăzi aparţine Ucrainei. «Nu m-am considerat vreodată ucrainean şi m-aş fi bucurat dacă trăgeau graniţa măcar pe după casa mea. Aşa ne-a fost soarta, să locuim în Maramureşul istoric».

Apşa de Jos este o localitate din raionul Teceu, regiunea Transcarpatia. Are circa 9 mii de locuitori, dintre care 98% sunt români, susţine Ion Botoş, preşedintele Uniunii Regionale a românilor din Transcarpatia «Dacia» — Apşa de Jos. Acesta susţine că toţi românii din Ucraina, deşi comunică în dialecte diferite, vorbesc limba română. “În Odesa şi Crimeea majoritatea românilor se declară moldoveni, fiind promovată ideea de dispersare de români. Aici e şi o greşeală care vine de la Chişinău. Dacă în R. Moldova va fi adoptată o hotărâre la cel mai înalt nivel ca limba de stat să fie româna şi nu «moldoveneasca», s-ar schimba multe şi aci», conchide Botoş.

Copii formaţi într-un mediu sovietic

Potrivit datelor Ministerului de Externe al României, în regiunea Cernăuţi locuiesc în jur de 180 mii de românofoni. Petre Grior, ex-director adjunct la Arhivele de Stat din Cernăuţi, spune că, potrivit actelor de arhivă, în 1940, aici erau deschise 114 şcoli cu predare în «limba moldovenească». «Aici, problema limbii e exact ca şi în Basarabia. Treptat aceste şcoli au fost reduse. Actualmente mai activează în regiunea Cernăuţi doar 77 de şcoli cu limba română de predare».

Grădiniţa nr. 1 din Cernăuţi este singura instituţie preşcolară din oraş unde există o grupă românească. Cei 18 copii români se bucură de o singură păpuşă, o şapcă şi de un baston de miliţian sovietic. «Nu avem desene animate cu dublare în română. Lucrăm după programul stabilit de Ministerul Învăţământului», îmi spune educatoarea Lilia Socaciu. Ionel are 5 ani. Deţi e din grupa ucraineană, comunică şi scrie în română. “Ştiu să număr, să spun poezii, să desenez», spune Ionel, în timp ce îmi arată cum se scrie numele lui în română şi în ucraineană.

Mâna unor politicieni în promovarea «moldovenismului»

Deşi pe paginile web ale instituţiilor guvernamentale din România se arată că românii din Ucraina beneficiază de publicaţii şi emisiuni în română, calitatea, distribuţia sau ora de difuzare sunt de cele mai multe ori inadecvate. Vitalie Zâgrea, redactor-şef la Radio «Ucraina International», de la redacţia în limba română de la Cernăuţi, afirmă că, până în 2009, zilnic, erau difuzate programe în română, timp de 1,5 ore. «Astăzi, se difuzează 4,25 ore zilnic. 60-70% din emisiuni sunt informative, pe teme politice şi economice, 30% sunt emisiuni culturale, inclusiv teme din viaţa comunităţii româneşti».

Dumitru Verbiţchi, comentator politic la Radio «Ucraina International», spune că majoritatea problemelor ce ţin de limbă, drepturi şi acces la justiţie în limba maternă sunt teme sensibile, care de obicei sunt puse în vizorul publicului în ajunul campaniilor electorale pentru a atrage electoratul. “În Ucraina se promovează «limba moldovenească», mai ales în regiunea Odesa. Aici este mâna unor formaţiuni politice care îi separă pe români de moldoveni, în contextul Legii limbilor regionale adoptată de Parlamentul de la Kiev cu strigăte şi bătăi», comentează Verbiţchi.

Comentatorul mai spune că, prin Legea limbilor regionale este specificat că limba de stat este ucraineana. Însă statutul de limbă regională este acordat altor 18 limbi, reprezentanţii cărora constituie 10% din populaţia regiunii. Dacă în actuala regiune Cernăuţi 10% se declară români, atunci limba română obţine statut de limbă regională. Astfel, românii ar avea dreptul la şcoală, documentare şi acces la justiţie în limba maternă.

Iurie Sanduta, Ziarul de Garda

Acest articol a fost realizat cu sprijinul Institutului Cultural Român în cadrul proiectului «Burse pentru jurnalişti culturali din străinătate», care propun proiecte de lucru vizând România şi cultura română.

SURSA: RGN press




UE investighează Gazprom-ul

Gigantul rus planifică să îşi crească în acest an veniturile din livrarea gazelor în Europa cu 4 miliarde usd, ajungând la cifra de 61 miliarde usd venituri doar din această zonă. La 4 septembrie Comisia Europeană a anunţat că a lansat o investigaţie asupra Concernului rus Gazprom din cauza presupunerilor că compania de la Moscova ar fi încălcat regulamentele antimonopol, blocând posibilităţile de diversificare a surselor de aprovizionare cu gaze în Europa Centrală şi de Est.

«Comisia este îngrijorată de faptul că Gazprom ar putea abuza de poziţia sa dominantă pe piaţa livrării de gaze în statele membre din Europa Centrală şi de Est», se spune în comunicatul de presă lansat marţi de Bruxelles, în care se specifică faptul că sunt investigate «trei practici suspecte de încălcare a liberei competiţii în Europa de Sud-Est». Serviciul de presă al Comisiei specifică faptul că asemenea practici «pot duce la ridicarea preţurilor şi reducerea securităţii energetice. În final, un asemenea comportament poate dăuna consumatorilor UE».

Decizia din 4 septembrie a CE a fost precedată de mai multe discuţii, dar şi de inspecţii la companiile de distribuţie a gazelor, efectuate de către oficiali UE pe parcursul anilor 2011—2012 în statele Europei Centrale şi de Est.  Aceste inspecţii au fost lansate exact cu un an în urmă, în septembrie 2011.

Deşi presa din întreaga lume a publicat mai multe articole în care face referinţă la această investigaţie, gigantul Gazprom nu a dat încă nicio explicaţie pe marginea anchetei lansate de UE.

Consultantul britanic Patrick Heren a declarat pentru revista Businessweek că «Gazprom este ultimul furnizor major de gaze care se ţine feroce de condiţiile de livrare elaborate în anii ‘60—’70 ai secolului trecut», practici specifice doar pentru «pieţe necompetitive».

Presa străină enumeră numeroasele plângerile guvernelor statelor membre ale UE cu privire la politicile necompetitive de livrare a gazelor de către companiile deţinute de Gazprom în comunitatea europeană. Guvernul Lituaniei a apelat anul trecut la UE, solicitând să investigheze  refuzul Gazprom de a diminua preţurile. Şi compania bulgară de gaze, deţinută parţial de Guvernul de la Sofia, dar şi de Gazprom, a adresat plângeri la UE.

Gazprom estimează să îşi crească în acest an veniturile din livrarea de gaze către statele europene până la 61 de miliarde de dolari, suma veniturilor din această zonă fiind anul trecut de 57 miliarde usd, susţine Alexandr Medvedev, reprezentant al Gazprom, citat de Businessweek.

Gazprom este cea mai mare societate pe acţiuni din Rusia, iar Guvernul de la Moscova deţine peste 50 la sută dintre acţiunile acestei companii.

Menţionăm că Gazprom deţine majoritatea acţiunilor în compania Moldovagaz de la Chişinău, dar şi în companiile şi reţelele de gaze regionale din R. Moldova. De asemenea, administraţia companiei Moldovagaz este condusă în mare parte de reprezentanţi ai companiei ruseşti Gazprom. Astfel, 4 din cei 6 membri ai Consiliului de observatori al Moldovagaz sunt angajaţi ai Gazprom, ceilalţi doi fiind membri a 2 instituţii guvernamentale de la Chişinău. Şi cel puţin 4 din cei 9 membri ai Consiliului de administrare al Moldovagaz sunt angajaţi ai Gazprom.

Sursa: Ziarul de Garda.md




Sfintirea unei troite la Privorochia, regiunea Cernauti, in memoria romanilor nevinovati ucisi de regimul totalitar sovietic

La PRIVOROCHIA a fost sfințită o cruce în memoria românilor nevinovați

La Privorochia a fost sfintita o cruce in memoria romanilor nevinovați, victime ale represiunilor si deportărilor comuniste.

Anii regimului totalitar au lăsat urme adânci si dureroase in memoria romanilor din regiunea Cernăuți numeroase puncte in care gospodari si gospodine ai acestor locuri au devenit victime ale îndelungatei politici totalitare comuniste, ce a avut ca scop asigurarea – inclusiv prin crima – a supremației unui regim dictatorial, a unui partid-stat si a nomenclaturii sale roșii.

In acest înfricoșător context, cercetători de arhive au identificat pana in prezent un număr de 22 de romani nevinovați din Privorochia, care au devenit victime ale barbarei politici staliniste.

Oamenii nu i-au uitat…

Președintele Societății Regionale “Golgota”, profesorul universitar Ilie Popescu, a lansat idea ridicării la Privorochia a unui monument creștin memorial intru pomenirea si eternizarea victimelor represiunilor si deportărilor comuniste si in acest scop a donat din pensia sa primele 500 de grivne.

Ideea sa a fost sprijinita cu alte donații si munca de privorocheni, iar Consiliul Raional Hliboca a aprobat construcția.

Duminica, 2 septembrie 2012, pe dealurile line dintre Siret si Prut a fost o zi frumoasa, soarele trimițându-si razele spre cupolele albastre ale zveltei biserici ortodoxe, situata pe colina din mijlocul satului Privorochia, sfintita in anul 2008, dupa 6 ani de constructie. Pus astfel natural in evidenta, sfantul lacas isi chema din departare enoriasii la el pentru indeplinirea unei binecuvantate indatoriri.

Dupa slujba duminicala, avandu-i in frunte pe prea cucernicul parinte protopop de Hliboka/Adancata, Ioan Gorda, si pe prea cucernicul parinte paroh Ilie Gusulei, un sobor de 6 preoti a sfintit in curtea bisericii din Privorocia crucea memoriala ridicata acolo intru “vesnica pomenire” si eternizare a romanilor privorocheni, victime ale represaliilor si deportarilor in Gulag-ul totalitarist.

Coroane si cosuri cu flori au fost depuse din partea Societatii Regionale “Golgota”, a Consulatului General al Romaniei la Cernauti, a Societatii pentru Cultura Romaneasca “Mihai Eminescu” si a mirenilor.

Inaugurarea crucii memoriale din Privorochia a fost marcata, la mitingul care a urmat, in scurte alocutiuni rostite de profesorul Ilie Popescu, de consulul Corneliu Ionel de la Consulatul General al Romaniei la Cernauti, de Petru Timofti, vicepresedintele Consiliului Raional Hliboka/Adancata, de Vasile Bacu, presedintele Societatii “Mihai Eminescu”, de Gheorghe Gireada, primarul comunei Stanesti, de Mykola Karliiciuk, primarul Storojinetului si altii.

Crucea in memoria romanilor victime ale represaliilor si deportarilor comuniste din Privorochia devine loc de vesnica pomenire si adunare anuala, asa cum a promis parintele paroh Ilie Gusulei.

Video

RBN PRESS / EXCLUSIV