ROMÂNIA BREAKING NEWS

2 ani de la Decizia Istorică de punere în drepturi a Limbii Române în R. Moldova

2 ani de la Decizia Istorică de punere în drepturi a Limbii Române în R. Moldova

La 5 decembrie 2013, Curtea Constituțională a Republcii Moldova pronunța hotărârea privind interpretarea articolului 13 alin. (1) din Constituție în coraport cu Preambulul Constituției și Declarația de Independență a Republicii Moldova (sesizările nr. 8b/2013 și 41b/2013).

Curtea Constituțională a hotărât atunci că Declarația de Independență are valoare de text constituțional și că acest text are prioritate asupra restului Constituției. De aici, limba română a fost recunoscută ca limba oficială a statului Republica Moldova.

Mihai Ghimpu, Valeriu Munteanu, Corina Fusu, Boris Vieru și Gheorghe Brega, toți deputați ai Partidului Liberal care au depus la Curtea Constituțională a R. Moldova sesizarea atunci, au declarat : .

„Acesta Declarație de Independență nu a fost votată doar de liberali, frontiști ori naționaliști, ea a fost votată și de deputați agrarieni, socialiști, interfrontiști, și nimeni nu s-a împotrivit acestui adevăr că limba pe care o vorbim este limba română”, declara atunci liderul liberalilor, Mihai Ghimpu.

Circumstanțele cauzei judecate de Curtea Constituțională a R. Moldova

La originea cauzei se află sesizările depuse la 26 martie 2013 și, respectiv, 17 septembrie 2013, completate ulterior, de deputații Ana Guțu, Mihai Ghimpu, Valeriu Munteanu, Corina Fusu, Boris Vieru și Gheorghe Brega privind interpretarea dispozițiilor 13 alin. (1) din Constituție în coraport cu Preambul Constituției și Declarația de Independență a Republicii Moldova.

Autorii sesizării au pretins, în special, ca prin interpretare să confere Declarației de Independență a Republicii Moldova, adoptată la 27 august 1991, statut de normă constituțională, confirmând astfel că limba oficială a Republicii Moldova este limba română, și nu „limba moldovenească în baza grafiei latine”, precum este formulat în articolul 13 din Constituția Republicii Moldova.

În opinia scrisă a Președintelui Republicii Moldova se menționează că denumirea științifică a limbii de stat în Republica Moldova este un lucru cert, aceasta continuând să fie o problemă de ordin politic.

În viziunea Președintelui Republicii Moldova, națiunea română este organizată în două state românești: România și Republica Moldova. În cazul Republicii Moldova, sunt culese roadele unei ideologii perfide, diseminate pe parcursul a zeci de ani, care se bazează pe conceptul „existenței a două națiuni, a două limbi, a două istorii diferite”.

Președintele Republicii Moldova consideră că problema denumirii limbii oficiale a statului, determinată de problema identității lingvistice a națiunii titulare, a generat o profundă scindare în cadrul populației Republicii Moldova. Republica Moldova trebuie să-și rezolve neîntârziat problemele lingvistice, denumirea oficială a limbii de stat urmând să fie determinată doar prin prisma adevărului științific, fără imixtiunea politicului.

Potrivit Academiei de Științe a Moldovei, limba de stat (oficială) a Republicii Moldova este limba română, iar sintagma „limba moldovenească, funcționând pe baza grafiei latine” din articolul 13 alin. (1) din Constituție poate fi echivalată semantic cu limba română. În același timp, Academia menționează necesitatea funcționării limbii de stat a Republicii Moldova pe baza normelor ortografice ale limbii române.

Sesizarea a fost judecată de către Curtea Constituțională, în următoarea componență:

Dl Alexandru TĂNASE, președinte,
Dl Aurel BĂIEȘU,
Dl Igor DOLEA,
Dl Tudor PANȚÂRU,
Dl Victor POPA,
Dl Petru RAILEAN, judecători

   Concluziile Curții

Audiind argumentele părților și examinând materialele dosarului,Curtea a reținut că Declarația de Independență consacră crearea noului stat independent Republica Moldova și stabilește temeliile, principiile și valorile fundamentale ale organizării statale a Republicii Moldova.

Curtea a reținut că Declarația de Independență, fiind parte integrantă a Preambulului Constituției, are valoare de text constituțional și face corp comun cu Constituția, fiind textul constituțional primar și imuabil al blocului de constituționalitate.

Curtea a statuat că Declarația de Independență constituie fundamentul juridic și politic al Constituției, astfel încât nici o prevedere a acesteia din urmă nu poate depăși cadrul Declarației de Independență.

Prin urmare, orice control de constituționalitate sau interpretare urmează a avea în vedere nu doar textul Constituției, ci și principiile constituționale enunțate în Declarația de Independență a Republicii Moldova.

Astfel, Curtea a conchis că, în cazul existenței unor divergențe între textul Declarației de Independență și textul Constituției, textul constituțional primar al Declarației de Independență prevalează.

   Hotărârea Curții

Pornind de la argumentele invocate mai sus, Curtea Constituțională a hotărât că, în sensul Preambulului Constituției, Declarația de Independență a Republicii Moldova face corp comun cu Constituția, fiind textul constituțional primar și imuabil al blocului de constituționalitate. De asemenea, Curtea a statuat că, în cazul existenței unor divergențe între textul Declarației de Independență și textul Constituției, textul constituțional primar al Declarației de Independență prevalează. Hotărârea este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Curtea Constituțională urma să examineze două sesizări care vizează articolul 13 din Constituție, privind limba de stat a Republicii Moldova. Sesizările au fost depuse de către deputatul grupului liberalilor reformatori, Ana Guțu, și de către fracțiunea PL.

Ana Guțu solicită interpretarea articolului 13 al Constituției, în care se spune că „Limba de stat a Republicii Moldova este limba moldovenească, funcționând pe baza grafiei latine”. Parlamentara spune că „limba moldovenească” poate fi echivalată semantic cu „limba română”, din moment ce sintagma „limba română” este în exclusivitate valabilă din punct de vedere științific, fapt demonstrat prin cercetările lingvistice contemporane și aplicat fără excepții în realitățile educaționale și științifice din Republica Moldova.

Deputații PL menționează că în Declarația de Independență a Republica Moldova scrie că limba română este limbă de stat. Or, Declarația de Independență constituie fundamentul juridic și politic al Constituției. „Conchidem că, în cazul în care există prevederi ale actelor normative contrare Declarației de Independență, ele urmează a fi înlăturate printr-o hotărâre a Curții Constituționale”, se menționează în textul sesizării liberalilor.

Publicat de Dorian Theodorromaniabreakingnews.ro

Leave A Reply