În fiecare an, începând din 2022, la data de 15 februarie este marcată Ziua naţională a lecturii. Senatul României a adoptat această lege la data de 14 iunie 2021. Legea a fost vottă în unanimitate, ca propunere legislativă depusă în luna martie 2021 de către Sebastian Burduja, deputat liberal. A fost semnată de 22 de deputaţi PNL, un deputat USR-PLUS şi doi senatori PNL, prin care se instituie Ziua naţională a lecturii pe data de 15 februarie. For decizional, Camera Deputaţilor a adoptat proiectul de lege la 21 decembrie 2021, potrivit site-ului www.cdep.ro. În data de 14 ianuarie 2022, a fost promulgată de către preşedinte ţării Legea privind instituirea zilei de 15 februarie ca Ziua naţională a lecturii, potrivit site-ului Președinției Române.
În expunerea de motive, iniţiatorul legii a subliniat situaţia din România şi motivele pentru care era necesară o propunere de încurajare a cititului. A fost aleasă data de 15 februarie pentru Ziua naţională a lecturii deoarece reprezintă ziua de naştere a două mari personalităţi ale României: Titu Maiorescu şi Spiru Haret.
De Ziua Naționala a lecturii, Asociația Editorilor din România lansează, miercuri,„Pactul pentru Lectură”. Potrivit organizatorilor, acest „Pact” a fost inițiat cu speranța de a „readuce cititul în rândul deprinderilor de zi cu zi ale copiilor. Lectura reprezintă fundamentul educaţiei, în orice domeniu, asigură accesul la informaţie şi consolidează gândirea”
„Pactul pentru Lectură” va fi prezentat miercuri, dar el poate fi semnat pe petitieonline.com/pactul_pentru_lectura până la data de 15 martie. Toate semnăturile vor fi ataşate documentului care va fi depus la Administraţia Prezidenţială şi la Guvern.
Iniţiatorii vor monitoriza reacţia factorilor de decizie actuali şi o vor face cunoscută publicului larg, vor sistematiza şi prezenta punctele ce ţin de lectură, de educaţie din programele politice pregătite de partide şi candidaţi pentru anul electoral 2024.
Inițiatorii „Pactului pentru lectura” au ținut să precizeze în expunerea de motive că:
„România a coborât, în 2023, la un nivel al analfabetismului funcţional alarmant. Conform ultimelor trei evaluări PISA, peste 40% dintre adolescenţii de 15 ani nu au capacitatea să înţeleagă ce citesc. Altfel spus, după aproape zece ani petrecuţi în sistemul de educaţie din România, un procent copleşitor de elevi nu au dobândit deprinderi minime în ceea ce priveşte pregătirea lor. Acest tablou devine cu atât mai sumbru cu cât trebuie să adăugăm o altă statistică: fiecare al şaptelea elev abandonează şcoala înainte de a termina gimnaziul. România are cea mai mică piaţă de carte din toată Uniunea Europeană, cu doar 5 euro – 25 de lei – de persoană cheltuiţi anual pentru cărţi. Consecinţele sunt extrem de grave pentru piaţa muncii şi pentru relaţiile sociale. În vreme ce pieţele mari de carte europene iau măsuri consistente la cel mai mic semn de scădere, la noi nu există nici măcar schiţa minimă a unei strategii naţionale de încurajare a lecturii în rândul tinerilor”