ROMÂNIA BREAKING NEWS

Home Posts Tagged "Causeni"

Causeni

,

Marian_Clenciu_si_Valeriu_Ostas

În exclusivitate pentru România Breaking News – RBN Press, video mesajul domnului Valeriu Ostaș, director al Casei Limbii Române din Căușeni și președinte al Asociației profesorilor de limbă română din R. Moldova, către autoritățile române de Ziua Unirii Principatelor la Conferința românilor de pretutindeni, care a avut loc în data de 24 ian. 2016, la Palatul Parlamentului – Sala Nicolae Iorga. Conferința a fost organizată de deputatul Eugen Tomac, în parteneriat cu Fundația Românilor de Pretutindeni, reprezentată de domnul Eugen Popescu și cu sprijinul Consiliului Româno-American, reprezentată de domnul Nicolae Popa.

„(…) autoritățile române să treacă mai des Prutul, întrucât basarabenii au nevoie de încurajare și asistență a spiritului românesc la ei acasă și mai întâi de toate să realizăm un proiect semnificativ pentru ținutul nostru, este vorba de proiectul „Cimitirul eroilor români din Crocmaz”, care este în paragină și trebuie reabilitat. Cu tot efortul primăriei din Crocmaz din anul 2003 și până în prezent, încă nu a reușit „să se facă auzită” de către autoritățile de la București, iar către toți românii din diaspora și din România le transmit că basarabenii n-or să obosească să fie români ! Vă mulțumesc” – Valeriu Ostaș

Referitor la proiectul refacerii Cimitirului Eroilor Români de la Crocmaz, citiți mai mult aici

Deplasare în localitatea Crocmaz, pentru documentare, referitor la Cimitirul Eroilor Români și donație de carți către Primăria din Crocmaz – sursa: probasarabiasibucovina.ro

Publicat de romaniabreakingnews.ro

,

Pe data de 31.08.2014, o numeroasă delegație a Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina a participat în R. Moldova la Căușeni la festivitățile prilejuite de aniversarea Zilei Limbii Române . Delegatia a fost condusa de dl Marian Clenciu – presedintele Consiliului Național și au participat filialele ACPBB din: Constanța – președinte dl. Cezar Panzaru , din Piatra Neamt, presedinte dl. Valeriu Eutusianu, din Roman, d-na Nadia Anghel, din Bacău, dl. Merticariu Catălin dar și dl. Paul Mircea Iordache – președintele filialei „Vatra Românească” din Botoșani.

Causeni

Festivitatea s-a desfășurat la bustul poetului național Alexei Mateevici și a constat într-un regal de poezie și cântec închinat Limbii Romane interpretat magistral de elevii Liceelor “Mihai Viteazu “ și “Alexei Mateevici “ din localitate . Momentul aniversar a fost prezidat de dl. Ion Ciontoloi – președintele Consiliului Raional Căușeni care a ținut și cuvântul de introducere dar și de persoane din conducerea Primăriei orașului Căușeni . În continuare sărbatoarea Limbii Române s-a mutat în cladirea Consiliului Raional Caușeni în sala de festivități. Aici sub patronajul aceluiași inimos, Ion Ciontoloi, dar și a bravului profesor Valeriu Ostaș – director al Casei Limbii Române au continuat manifestarile culturale dedicate slăvirii Limbii Române.

Causeni2

Cu această ocazie au adresat câte un cuvant de cinstire a Limbii Române mai mulți delegați ai ACPBB veniți din România printre care și subsemnatul. Totodată au fost lansate două carți: „Basarabia, pământ străbun“ scrisă de Vasilica Mitrea și „Tentația Luminii” scrisă de Ana Ruse, ambele scriitoare fiind membre ale ACPBB – filiala Constanța. Cu aceeași ocazie a fost lansat și cartea „Din adâncul inimii” scrisă de profesorul basarabean Petre Râmbu un patriot adevarat și un dizident care în perioada sovietică a luptat cu sistemul pentru apararea drepturilor Limbii Române cu riscul pierderii libertații și chiar al vieții. Seara, manifestările au continuat cu vizionarea filmului basarabean „Poieni Roșii”, regizat de Emil Loteanu și realizat cu mult curaj în perioada sovietică. Filmul reprezintă o metafora a rezistenței naționale a românilor basarabeni în perioada sovietică.

Causeni3

A doua zi, pe 1 septembrie 2014 toți membrii ACPBB veniți din România. am participat la deschiderea anului școlar la Liceele „Mihai Eminescu” și “ Alexei Mateevici” din localitate, iar cei desemnați, printre care și subsemnatul, au ținut câte un scurt cuvânt de încurajare și felicitare. În dupa amiaza aceleiași zile am plecat la Chișinău împreună cu profesorul Valeriu Ostaș. Aici am facut o vizită la Biblioteca Națională unde am primit cateva cărți și ne-am intreținut cu istoricii Ion Negrei și Anatol Petrenco dar și cu fostul ministru al Culturii Ion Ungureanu.

Dacian-Dumitrescu_Diana-EnacheÎn continuare am vizitat Muzeul Național de Istorie și Arheologie unde am facut o incursiune în istoria Neamului Românesc din Basarabia din cele mai vechi timpuri și pâna în prezent. La ieșire am avut placuta surpriză să o cunoaștem pe „Fata cu Tricolor” adică pe tânara poetă Diana Enache – studentă la Jurnalism și Istorie, realizatoare de emisiuni la „Radio Plai” a cărei tragică viață ne-a tulburat și ne-a impresionat deopotrivă. Am plecat cu toții în frunte cu neobositul profesor Valeriu Ostas la Casa Limbii Române din Chișinău condusă de neinfricatul profesor Alexandru Bantosh.

Acesta ne-a relatat despre odiseea limbii române în Basarabia din 1812 și până în 2014 și despre lupta dărză și inegală dusă acolo de profesorii de limba și literatura romană în perioada țaristă și sovietică dar și despre șicanele făcute de regimul lui Voronin împotriva conducătorilor Casei Limbii Române din Chișinău și din teritoriu. După desparțirea de Diana Enache am primit o dedicație muzicala de la Radio „Plai” sub forma unei melodii patriotice.

Spre seară am facut o scurtă vizită la Cimitirul Armenesc unde s-au depus flori la mormintele lui Grigore Vieru, Doina și Ion Aldea Teodorovici, Leonida Lari și Gheorghe Ghimpu. A doua zi, ne-am luat rămas bun și ne-am despărțit cu greu de gazdele noastre: Ion Ciontoloi – președintele Consiliului Raional Caușeni și Valeriu Ostaș – profesor de limba și literatura română la Liceul „Mihai Eminescu” și director al Casei Limbii Române din localitate, cu promisiunea revederii și colaborării mai stranse în vederea realizarii unor proiecte culturale comune .

Dacian Dumitrescu

,

Dragi români, azi 31 august 2014, săbătorim Ziua Limbii Române. Poate că pentru cei mai mulți dintre noi, românii din țară, o astfel de zi nu trezește emoții pe măsura celor pe care le simțim spre exemplu ca pentru  ziua de „1 Decembrie”, Ziua Națională a României. Pentru ceilalți însă, care nu au avut norocul și șansa noastră, de a se naște, trăi și dezvolta ca român în cadrul Statului Român, manifestările  pe care le  considerăm firesti, a vorbi românește, a scrie românește, a cânta românește, a te manifesta românește,  a devenit un lucru sacru. 

Sacralitatea aceasta a izvorât din sufletele mutilate de crunții ani de deznaționalizare și opresiuni împortiva limbii și identității românești din teritoriile istorice,  care prin tragedia istoriei au ajuns sub stăpânire străină. Cu siguranță altfel ne-am raporta, noi cei din Țară, la puterea de a te manifesta românește prin vorbă, cântec, scris, dacă o mână straină, în mod brutal ne-ar astupa gura, ne-ar da peste mână sau ne-ar pune pistolul la tâmplă,  daca ne-am împotrivi  acestei samavolnicii.

Dragi români să onorăm această zi a Limbii Române, limbă pentru care unii semeni de-ai noștri au suferit, au murit și s-au sacrificat !

La mulți ani, Limba Română ! La mulți ani, dragi români!

…în dar, un regal de simțire românească din Căușeni, de la „Sărbătoarea Limbii Române”,  organizată de Consiliul Raional Căușeni din Republica  Moldova (Președinte Ion Ciontoloi) și Casa Limbii Române (Director Valeriu Ostași).  La sărbătoare a participat ca de obicei o importantă și numeroasă delegație a Asociatiei Culturale Pro Basarabia si Bucovina, condusă de Președintele Consiliului Național, Marian Clenciu și alti președinți de filiale ACPBB. Materialul este filmat anul trecut în august 2013.  Azi 31 august 2014, această tradiție a săbătorii „Zilei Limbii Române”, continuă  să fie ținută în Căușeni. Anul acesta este mai special, pentru că până anul trecut sărbătoarea se numea doar „Ziua Limbii” sau „Limba Noastră”, fără sintagma „române” sau „română”, iar pe 31 decembrie 2013, Curtea Constituțională a Republicii Moldova a hotărât fără echivoc: LIMBA DE STAT ESTE LIMBA ROMÂNĂ!

Festivitatea de Ziua Limbii Romane la Causeni la bustul lui Alxei Mateevici – aug 2013
Limba noastră-i numai cântec…

„Curge Prutul printre noi ” la Causeni de Ziua Limbii Romane

Festivitățile de la Consiliul Raional Căușeni
Ziua Limbii Romane / Cantec „Maluri de Pru”, din glasul unei eleve din Causeni,  Basarabia

(1) Ziua Limbii Romane, Causeni, Republica Moldova (inregistrare aug.2013)

(2)

(3)

(4) Directorul Casei Limbii Romane din Căușeni – Valeriu Ostaș, mesaj de suflet către invitați…

(5)

Pentru Dvs. …

Dorian Theodor

Redactor Șef R.B.N. Press

P.S.

Anul trecut mi-am permis să adaug cu pixul…

limba_noastra_cea-romana…Datorită Hotărârii Curții Constituționale a Republicii Moldova, anul acesta nu mai este nevoie!

,

Causeni_Tighina_Transnistria

In luna august 2013 am primit pentru a doua oara invitatia de a participa la Sarbatoarea Zilei Limbii Romane din orașul Căușeni , situat in partea sudică a R. Moldova , la circa 50 de km de Tighina ocupată in anul 1992 de Armata a 14-a rusă . In ciuda rezistenței exemplare a voluntarilor români ,inclusiv a celor din Căușeni și în ciuda faptului că practic voluntarii si milițiile moldovene au respins militar invazia rusească , până la urmă orașul Tighina a fost cedat separatiștilor prin complicitatea directă a decidenților politici de atunci din R.Moldova care nu erau altceva decât slugi preasupuse ale Moscovei .

Invitația am primit-o din partea profesorului Valeriu Ostaș care predă limba și literatura română la Liceul Mihai Eminescu și este și Director la Casa Limbii Române din Căușeni.

Profesor Valeriu Ostaș - Directorul Casei Limbii Romane din Căușeni alături de elevele din orașul Căușeni

Profesor Valeriu Ostaș – Directorul Casei Limbii Romane din Căușeni alături de elevele din orașul Căușeni

Domnia Sa este unul dintre cei mai buni români pe care i-am cunoscut și un activist fervent pe linia promovarii limbii si literaturii române si a valorilor spirituale ale Neamului Românesc nu doar la Căușeni ci și în alte localitați din R. Moldova , ori de câte ori are ocazia .

Domnia Sa a realizat o impresionată bibliotecă la Casa Limbii Române din Căușeni , iar cu surplusul de cărți aleargă prin satele din împrejurimi și inzestreză bibliotecile școlare din acele localități . Dincolo de faptul că este un foarte bun român și dincolo de activismul său exemplar profesorul Ostaș Valeriu este o persoană extrem de modestă și care a știut să reziste in fața tentațiilor unor funcții politice care i s-au propus de-a lungul vremii . Indrăznesc să afirm cu hotărâre și sunt sigur că sunt în asentimentul tuturor celor care l-au cunoscut , că profesorul Valeriu Ostaș este unul dintre ” miile de Apostoli anonimi ai Românismului și ai Neamului Românesc care lucrează cu succes in provinciile istorice românești situate in jurul României ” , în ciuda vicisitudinilor istorice , a ocupațiilor străine și a frontierelor nedrepte impuse prin Dictat ! În urma acestei invitații eu am ajuns singur la Chișinău pe 30 august la ora 9.00 dimineața cu trenul ” Prietenia ” care venea din București ( bizară denumire ! cum așa ? Prietenia intre Frați ? Cel puțin neinspiarată denumirea …) . În tren am intâlnit francezi , germani si britanici care din Chișinău au plecat imediat la Tiraspol cu microbuzele . Pe mine m-a așteptat un amic la gară cu mașina și chiar eu am codus doi nemți la autogară și am văzut personal cum s-au suit in microbuzul de Tiraspol .

Ziceau că sunt un fel de observatori și păreau interesați de vizita lui Rogozin la Tiraspol din data de 3 septembrie a.c. Acesta a si pus acolo piatra de temelie a unui spital rusesc . Am avut mai multe întâlniri cu mai mulți amici apoi pe la ora 16.00 am ajuns cu mașina unui prieten la Căușeni unde am fost intâmpinați la sediul Casei Limbii Române de către însuși profesorul Valeriu Ostaș . Acesta ne-a prezentat cu multă modestie impresionantele sale realizări pe linie culturală și spirituală românească , apoi ne-a cazat și ne-a condus la cină . La cină m-am intâlnit cu peste 20 de români venți din diferite orașe ale României . Cu toții erau membrii ale diverselor filiale ale Asociației Culturale ” Pro Basarabia și Bucovina ” . Majoritatea aparțineau de filiala Constanța și erau însoțiți de șeful acestei active filiale inimosul domn Cezar Pânzaru . Au mai fost prezenți și șefii filialelor Roman și Huși , precum și eruditul profesor Dicescu – vicepreședinte al filialei Bacău a Asociației Culturale ” Pro Basarabia și Bucovina „. Evident a fost prezent si domnul Marian Clenciu – președintele Consiliului Național al cestui ONG ( primul ONG inregistrat in Romania la tribunal in ianuarie 1990 de către foștii refugiați basarabeni și conduși in acea vreme de profesorul Nicolae Lupan și regretatul părinte Vasile Țepordei – cel care in 1940 a fost redactor la ziarul ” Raza Basarabiei ” si ulterior din iunie 1941 Director al cotidianului ” Basarabia ” – cu certitudine alti doi Apostoli ai Romanismului si Neamului Romanesc ) .

A doua zi dimineata , pe 31 august la ora 9.00 au inceput manifestarile cultural – artistice de la bustul marelui poet Alexei Mateevici – autorul poemului ” Limba Noastra ” , al cărui text a fost adoptat pentru actualul Imn Național al R . Moldova . Au fost prezenți reprezentanții autorităților locale in frunte cu primarul orașului Căușeni și președintele Consiliului Raional Ion Ciontoloi , dar și mulți elevi , profesori , diverși căușeneni , în total peste o mie de persoane . Din România veniseră cam 25 de persoane . Am fost impresionați plăcut de discursurile autorităților locale care au subliniat importanța sărbătoririi încă din 31 august 1990 a Zilei Limbii Române , dar mai ales poeziile și cântecele interpretate de tinerii și atât de talentații tineri artiști .

 video: Căușeni Ziua Limbii Române

Imagini de la Sărbătorirea Zilei Limbii Române la Căușeni – R.Moldova – august 2013

[cincopa AMGAZRrRQhoU]

…Curge Prutul printre noi, dorule / Cu valuri mai vechi și noi, dorule / Curge Prutul printre noi, dorule / Cu valuri mai vechi și noi, dorule

Cele vechi și azi ne-arată / Basarabia furată / Cele noi, poduri stricate / Flori și vise înecate

Desparte Prutul ce curge, dorule / Frați de grai și frați de sânge, dorule / Desparte Prutul ce curge, dorule / Frați de grai și frați de sânge, dorule…

..Pân’la Ștefan la cetate / Să-mi văd neamurile toate / Să urc Carpații pe culme / Ca să-mi strig frații pe nume
Să le spun cântând în horă: Basarabia vi-i soră , N-o lăsați pradă la unii , Că plâng în pământ străbuniï

La ora 11.00 am fost invitați în sala de ședințe a Consiliului Raional Căușeni și după cuvântul de deschidere ținut de către oficialitățile locale ni s-a dat posibilitatea tuturor invitaților să exprimăm câte un gând .

Dacian Dumitrescu - Redactor Șef Adj. R.B.N.Press și activist al Institutului „Frații Golescu” pentru românii de pretutindeni - Exprimând salutul de suflet către românii din Basarabia și din Țara Mamă România prezenți la festivitatea „Limba Noastră” din Consiliul Raional Căușeni

Dacian Dumitrescu – Redactor Șef Adj. R.B.N.Press și activist al Institutului „Frații Golescu” pentru românii de pretutindeni – Exprimând salutul de suflet către românii din Basarabia și din Țara Mamă România prezenți la festivitatea „Limba Noastră” din Consiliul Raional Căușeni

Am spus pe scurt că : ” Suntem același Neam , avem același sânge , vorbim aceeași limbă …am fost un singur Popor intr-o singură țară dar în ciuda frontierelor arbitrare impuse prin „Dictat” , noi locuim deja în Patria Noastră Comună – Limba Română ” . A urmat un program artistic de excepție cu versuri de Grgore Vieru și muzica compusă de soții Teodorovici . Au interpretat cu dăruire tinerii elevi care au reușit în mai multe rânduri să smulgă lacrimile dar și ropotele de aplauze ale asistenței .

Ne-am despărțit cu ochii umezi de gazdele noastre și cu îmbrățișări frățești . La ora 14.00 am mers la prânzul oferit de Consiliul Raional Căușeni iar dl. președinte Ion Ciontoloi ne-a făcut onoarea să fie prezent . Ne-a mai onorat cu prezența și preotul Cîșlaru . Acesta a vorbit modest dar vibrant despre proiectul demarat la inițiativa sa de a începe construcția unei biserici cu hramul Sfinților Martiri Brâncoveni care face parte deja din Mitropolia Basarabiei și implicit BOR . Auzind despre această minunată inițiativă deja demarată , eu am propus pe loc să dăm exemplu personal și să sprijinim proiectul fiecare după puterile noastre . Am deschis donația cu 200 lei moldovenești , apoi președintele Marian Clenciu a dat 50 de euro și rând pe rând toți românii din grup au contribuit câte 50 sau 100 de lei românești ori moldovenești , după posibilități . Părintele Cîșlaru a rămas impresionat de reacția promptă a celor 25 de români și de solidaritatea demonstrată . Seara a venit la cină dl Tudor Cîșlaru , fratele preotului , un mic om de afaceri și dezvoltator al unor proiecte europene și care a efectuat studiile superioare în România . După cină dânsul ne-a invitat la biroul său unde ne-a servit o mică gustare și un pahar cu coniac de casă .

Printre altele ne-a povestit că muncitorii de pe șantierul bisericii au fost atacați cu pietre de mai multe ori , iar atacatorii erau atât ruși cât și moldoveni ce aparțin de așa-zisa Patriarhie a Chișinăului și a întregii Moldove care este în realitate subordonată Patriarhiei Rusiei(Biserica Rusă de Ocupație) . În continuare atmosfera s-a încins iar românii prezenți au început să recite poezii românești , fie să cânte melodii patriotice . Am plecat seara târziu . A doua zi dimineață a urmat o nouă vizită la Consiliul Raional unde președintele consiliului Ion Ciontoloi a prezentat cu modestie proiectele sale de viitor . Apoi a dăruit românilor prezenți câte o sticlă de vin și o cutie de bomboane , după care și-a luat rămas bun și a plecat în România să semneze documentele de înfrățire între orașul Căușeni și orașul Medgidia . Noi am plecat cu un microbuz închiriat în autoproclamata republica moldovenească nistreană și anume în orașul Tighina . Am vizitat puțin orașul . Era curat și peste tot erau arborate steagurile transnistrene , două benzi roșii ce încadrează o bandă verde peste care se suprapun secera și ciocanul . În așteptarea lui Dmitri Rogozin , șoseaua Tiraspol – Tighina fusese proaspăt asfaltată și marcată . Am mers să vizităm Cetatea Tighina construită de Ștefan cel Mare și Sfânt . Am plătit fiecare câte 50 de ruble nistrene ( echivalentul a 60 de lei moldovenești ) dar am renunțat la serviciile ghidei care vorbea doar rusește și oricum spunea numai minciuni și scorneli .

Am vizitat singuri Cetatea mare și bine păstrată . Evident că nu sepoate vizita chiar tot pentru că o parte importantă este constituită într-u uriaș depozit de muniții al Armatei a 14-a ruse de ocupație . Eu am intrat în vorbă și cu niște localnici care vorbeau românește . Au spus că circa 51% din populația Tighinei sunt moldoveni , care se tem să vorbească românește ca să nu-și piardă serviciul plus alte consecințe . 20 % sunt ruși , alți 20 % sunt ucraineni și ceilalți 9 % sunt evrei-ruși comuniști . Românii sunt majoritari , chiar în condițiile în care imediat după ocupația rusă din 1992 , circa 30 . 000 de români din Tighina s-au refugiat în R. Moldova iar populatia a scăzut simțitor de la 125 . 000 la puțin peste 95 . 000 de locuitori .

Imagini surprinse în Cetatea Tighina :

[cincopa A0LA7QbTQ5op]

 

VIDEO – INCURSIUNE IN CETATEA ȘI ORAȘUL TIGHINA – REGIUNEA TRANSNISTREANĂ

Ne-am întors la Căușeni în aceeași seară , fericiți pentru vizita la Cetatea Tighinei , dar triști în legătură cu cele auzite . Grupul de români s-a întors în România în aceeași seară . Am rămas incă o noapte doar eu și dl Marian Clenciu -președintele Consiliului Național al Asociației Culturale ” Pro Basarabia și Bucovina „. Pe 2 septembrie la ora 8.30 am participat împreună la deschiderea anului școlar la Liceul ” Mihai Eminescu ” din localitate .

CAM00948

CAM00947

Am fost martorii unui adevărat spectacol de poezie și muzică pus în scenă chiar de către cei mai micuți elevi . La final am vorbit fiecare dintre noi câte două minute amintind elevilor , părinților și profesorilor ” că suntem cu toții Români ” și urându-le să aibă cât mai multe succese în noul an școlar .

CAM00954CAM00952CAM00951CAM00953

 

Am mai rămas circa jumătate de oră la cafea cu Doamana Director și două doamne profesoare făcând schimb de impresii . Am plecat la autogară și de acolo cu microbuzul am ajuns pe la ora 12. în Chișinău . Am luat prânzul și m-am văzut cu un alt amic . Am făcut ultimile cumpărături .

Peste tot oamenii ne recunoșteau după accent și intrau în vorbă cu noi știind că venim din România . Un domn de vreo 55-60 de ani care luptase în Transnistria în 1992 ne-a spus :”Domnilor , Țara asta este condusă de hoți și de tâlhari , care lucrează doar pentru buzunarul lor ! Nu le pasă de popor ! Sunt niște KGB-iști și niște slugi ale Moscovei : Filatov , Diacov , Lupu , Leancă…iar Ghimpu s-a vândut ieftin mafiotului Vlad Plahotniuc ” spune cu obidă românul nostru basarabean . Ne deplasăm la gară și urcăm in trenul care avea să ne aducă înapoi la București în dimineața zilei de 3 septembrie 2013 .

În tren , surpriză ne reîntâlnim cu nemții și francezii cu care am fost la plecare și care merseseră la Tiraspol . În plus mai apăruse și un cetățean brazilian , tânăr și șaten , care susșinea că făcuse ” turism la Tiraspol ” stârnind hohote de râs printre companionii nemți și francezi . Am ajuns cu bine la București și am reintrat în rutina cotidiană .

Doresc să mulțumesc conducerii primăriei și Consiliului Raional al orșului Căușeni pentu condițiile de cazare și masă oferite și care s+au dovedit a fi gazde excelente . Doresc să mulțumesc în mod special d-lui profesor Valeriu Ostaș , Director al Casei Limbii Române și care este sufletul și promotorul entuziast și neobosit al acestor manifestări culturale și spirituale românești .

Doresc să aduc un cuvânt de mulțumire Fundației Iuliu Maniu din Boston și personal președintelui Justin Liuba care a sprijinit permanent în ultimii ani toate aceste manifestări culturale la care am participat . Doresc să mulțumesc și ” Comitetului Româno – American pentru Basarabia ” și în mod deosebit domnilor vicepreședinți Vasile Țepordei și Nicholas Dima , care in ultimii ani s-au implicat constant , cu vorba dar și cu fapta și cu mici sume de bani , cu care au sprijinit multe acțiuni culturale românești în Basarabia , în Nordul Bucovinei , etc și au sponsorizat parțial inclusiv acțiuni și proiecte culturale inițiate de Asociația Culturală ” Pro Basarabia și Bucovina „. Dar nu în ultimul rând doresc să mulțumesc și domnului avocat doctor Mihai Nicolae , director general al Institutului ” Frații Golescu ” – un ONG implicat încă din anul 2.000 în multiple și variate acțiuni de promovare a culturii și spiritualității românești în toate provinciile istorice situate în jurul României . Am invățat multe lucruri utile din experiența Domniei Sale și am colaborat excelent cu Domnia Sa în multe acțiuni culturae comune , derulate in ultimii ppatru ani .

Nu pot să nu aduc un prinos de mulțumire sutelor de prieteni români , care trăiesc în provinciile istorice românești , doresc să rămână anonimi , dar au dovedit de-a lungul timpului că sunt Adevărați Români și fără sprijinul lor direct , modest și anonim NU s-ar fi realizat mare lucru în toți acești ani . Apropos , am vorbit cu cineva din Transnistria să scoatem un ziar românesc ( nu există așa ceva ) , pe care să-l distribuim gratuit românilor de acolo , cu riscurile de rigoare , pe care ni le asumăm . Toată munca editorială va fi voluntară , dar tipărirea a 10.000 de exemplare plus un angajat IT , plus distribuția ar costa 400 de euro lunar . Proiectul s-a oprit din lipsă de bani ( poate și lipsa de interes a decidenților ) .

Apropos , la Cernăuți , în Ucraina , prin eforturi proprii a apărut în luna mai 2013 magazinul lunar românesc ” Cronici Bucovinene ” . S-au tipărit doar două numere . Toată munca editorială este realizată prin efortul voluntar și dezinteresat al unor bravi Români din Cernăuți . Tipărirea a 5.000 de exemplare costă doar 200 euro lunar . Dar iar neam poticnit și aici , după ce proiectul demarase deja , din aceleași motive : lipsă de bani și de orice alt suport .

Apropos , DACA CINEVA ARE URECHI DE AUZIT , ATUNCI SA AUDĂ !

 

Un articol de Dacian Dumitrescu – redactor șef adjuct R.B.N. Press

Aranjament, editare text, imagini și video – Dorian Theodor

*Acest articol precum și altele cu această semnătură pot fi preluate de toate publicațiile de limbă romănă , din România , din provinciile istorice românești și de pretutindeni.

,

Pe 15 ianuarie a.c., elevii si profesorii din orasul Causeni, au organizat o manifestare literar muzicala in cinstea marelui Mihai Eminescu. La bustul poetului, situat in centrul orasului, s-au recitat poezii, s-a cantat si s-a evocat personalitatea geniului poeziei romanesti. Spre final participantii si trecatorii de pe strazile principale ale orasului Causeni au primit diferite materiale de promovare a operei Luceafarului poeziei romanesti.

Imagini primite de la corespondentii nostri din orasul Causeni:

 

IMG_5748Eseu despre Eminescu, primit la redactie din partea doamnei Angela Moraru (R.Moldova)

Închinare la Luceafăr
„Eminescu va trăi , fiindcă a izbutit a găsi frumosul fără a imita pe nimeni…” (B.P. Hașdeu)
Eminescu e numele care a stat și va sta mereu în fruntea tuturor cuvintelor cîte le-a avut limba nostră. Pana lui a avut marele dar de a așterne pe hîrtie versuri de o muzicalitate și o frumusețe copleșitoare. Pe Eminescu îl citesc nu numai ca să aflu frămîntările și năzuințele

IMG_5735

unei generații, ci îl citesc, mai ales, pentru că mă ajută să simt și să înțeleg mai adînc viața oamenilor, să trăiesc mai deplin viața mea proprie, fiindca în opera sa găsesc nelimitate posibilități de contact sufletesc.
A cîta oară merg pe Aleea Clasicilor din Chișinău? Cînd îmbobocesc mugurii și-i aduc lui Eminescu mlădițe de salcie, care parcă se ascund timid la pieptul Lui, și acum cînd fulgi pufoși cad ce nu se topesc pe chipul poetului. Ei vor să fie ca el, nemuritori…
Din ziua nașterii poetului au căzut atîtea flori de tei deasupra nostră, iar el a rămas veșnic tînăr.
Cu regret, nu învățătorul a fost acela care mi l-a descoperit pe Eminescu. Am răscolit și am citit tot ce am găsit de Eminescu și despre el. Și am pornit un duel mut cu învățătorul: cu poezii învățate pe de rost, cu amănunte din biografia lui zbuciumată. Nu știu cine a biruit. Însă m-am îndrăgostit de creația lui pentru totdeauna. Am trecut de la dmirația în taină a chipului stelar al tînărului de 19 ani la sesizarea poeziei lui, acelei taine inedite ce coboară și astăzi deasupra noastră la lectura versurilor eminesciene.
Și, probabil, sîntem noi mulți cei „împătimiți” de Eminescu. Poate un neam întreg. Cei care, în pofida tuturor IMG_5690vitregiilor soartei, i-au purtat sus slova și cartea. Și cei care l-au purtat adînc în suflet, cititndu-l în taină… și cei care-l citesc și azi, și întotdeauna. Căci Eminescu este inepuizabil, infinit, atotprezent, veșnic. După cum este eternă limba lui, al cărei „voievod” s-a făcut.
Mihai Eminescu-acest nume ce invocă un crud destin și o uluitoare strălucire a expresiei poetice se află încă în drum către inimile atîtor împătimiți de poezia sa fără de preț. Pe parcursul vieții sale scurte și zbuciumate a reușit să adune, cu pricepere, comorile poporului său, dînd IMG_5628glas înaltelor elanuri creatoare. Și poporul i-a găsit un nume pe potrivă- Marele Luceafăr al poeziei noastre.
S-a stins din viață poetul prea devreme, la numai 39 de ani. De atîtea ori s-au scuturat de atunci „salcîmii de toamnă și vînt”, dar nu au contenit a-l troeni cu drag pe Marele Luceafăr, după cum nu s-au ofilit nici teii ce-și scutură floarea pe lespedea sfîntului mormînt. Cu pietate ne plecăm astăzi capetele în fața celui care , înveșnicit în slova sa și în marmura monumentelor, va trăi în inima oamenilor „în veci de veci și rînduri de vieți”.

Trimis la redactie via Grup Facebook   –  Flacara Identității Naționale Românești  – http://www.facebook.com/groups/405020296212283/

PASSWORD RESET

LOG IN