ROMÂNIA BREAKING NEWS

Home Posts Tagged "Canada"

Canada

,

Luna trecuta, Parlamentul European a aprobat acordul de liber schimb dintre Uniunea Europeana si Canada (CETA), dar acesta mai are nevoie de ratificarea tuturor parlamentelor din statele membre UE.

Acest acord a adus pentru Romania si ridicarea regimului de vize pentru romanii care vor sa calatoreasca in Canada, iar legat de acest aspect, europarlamentarul din partea Grupului social-democrat, Sorin Moisa, a declarat ca ar fi bine ca “Romania sa astepte cu ratificara acordului pana cand ne vom asigura ca nu va fi abuzata in niciun fel intelegerea legata de vize”

Daca prin absurd, acordul nu ar trece mai departe nu ar trebui sa afecteze problema vizelor. Intelegerea a fost oricum una politica, construita in timp, prin care s-a facut o legatura intre CETA si vize, o intelegere pe care am fost nevoiti sa o activam si sa o folosim in conditiile in care comportamentul Ministerului Canadian al Imigratiei, anul trecut, era absurd.

Romania s-a comportat extrem de corect atunci cand a fost semnat tratatul. Ar fi extrem de nedrept acum ca venind cu pretexte, daca tratatul este respins sa se revina asupra chestiunii vizelor. Acesta problema trebuia rezolvata oricum. Asa cum romanii circula liberi in Europa, evident nu presupune niciun risc sa circule si in Canada, ca turisti, pentru ca aici nu vorbim de libera circulatie a fortei de munca in Canada. Vorbim de vize turistice aici, cetatenii nu vor putea sa mearga sa lucreze in Canada, decat prin acelasi sistem ca pana acum, aplicand pentru locuri de munca acolo si trecand prin tot procesul de emigrare in Canada.

Ce am obtinut noi pe vize este un lucru minimal si de normalitate. Nu este o revolutie. Nu este vorba de o unire a pietei muncii din Europa cu cea din Canada. Este un gest banal, firesc, care ar fi trebuit sa se intampla fara toata drama asta din jurul sau.

,

Culisele negocierii care a dus la ridicarea vizelor de Canada pentru români: europarlamentarul Sorin Moisa despre „Episodul bulgar” şi aventură vizelor canadiene

Parlamentul European urmează să voteze astăzi Acordul comercial UE-Canada (CETA), acord ce aduce şi ridicarea vizelor de Canada pentru cetăţenii români. A fost o negociere extrem de dură, România fiind una dintre „nucile tari” din UE pe ultima sută de metri a discuţiilor, când Canada părea că nu mai e de acord cu ridicarea vizelor. Europarlamentarul Sorin Moisa, fost raportor CETA din partea grupului social-democrat din Parlamentul European, a dezvăluit într-o postare pe Facebook culisele negocierii pentru vize. Printre personajele principale se numără Dacian Ciolos, Dragoş Tudorache, Justin Trudeau (premierul Canadei) şi Boiko Borisov (premierul Bulgariei la acel moment).

Postarea integrală a lui Sorin Moisa:

Am promis într-o postare mai veche că voi reveni la subiectul eliminării vizelor canadiene pentru români, pentru a clarifica ceea ce am numit atunci ‘episodul bulgar’ şi a face publice numele celor care s-au ocupat, profesionist dar mai puţin vizibil, de acest dosar. Pro memoria, vizele canadiene vor fi complet eliminate de la 1 decembrie 2017, cu o etapă intermediară pentru anumite categorii de turişti la 1 mai 2017. Eliminarea lor de Ziua Naţională a României nu este o coincidenţă.

‘Episodul bulgar’ s-a produs astfel: din senin, premierul bulgar, Boyko Borisov, a anunţat public cândva la începutul lui octombrie că, în urma unei discuţii cu premierul canadian, Justin Trudeau, Bulgaria a obţinut eliminarea vizelor canadiene de la 1 mai 2018. România nu anunţase încă nimic, nici măcar că avusese loc o nouă convorbire Ciolos-Trudeau în aceeaşi zi în care Borisov discutase şi el la telefon cu Trudeau. O parte din presa românească a decretat rapid: ‘Bulgaria, da, România nu’. Încă o înfrângere pentru România, iar ne-au luat-o bulgarii înainte, ce diplomaţie slabă, ce adunătură de incompetenţi. Eu îi scrisesem lui Trudeau pe tema vizelor în martie, îmi dădusem demisia din funcţia de Raportor pentru Tratatul comercial cu Canada (CETA) în Grupul S&D în aprilie, mă întâlnisem cu Ministrul Imigraţiei, dădusem multe interviuri la CBC, Ciolos şi Tudorache se văzuseră cu Trudeau şi Ministrul Imigraţiei în câteva rânduri, deci ridicolul era complet: noi, românii, indiferent de culoare politică, pierdeam din nou, în ciuda eforturilor, pe când bulgarii obţineau o mare victorie, şi culmea, la telefon.

Ce s-a întâmplat de fapt: Trudeau vorbise cu Ciolos înainte de a vorbi cu Borisov. Trudeau propusese într-adevăr ambelor ţări 1 mai 2018. Noi, partea romană, ne înţeleseserăm, pe baze tehnice solide (poveste lungă, comparaţie cu cazul mexican, etc) ca data eliminării vizelor trebuie să fie în 2017, nu în 2018. În plus, ştiam că prima ofertă canadiană nu va fi cea mai bună şi apreciam bine marja de negociere. Deci, Ciolos l-a refuzat pe Trudeau, Borisov a înhăţat propunerea şi s-a grăbit să o facă publică, fără să ne consulte. Adică a jucat la offside. Aşa am ajuns rapid la ‘Bulgaria da, România nu’. Unii cu munca, alţii cu comunicarea victoriei, care nu era de fapt o victorie deplină, ci un rezultat nesatisfăcător în raport cu ce ştiam că e posibil. Mai mult, faptul că bulgarii au confirmat public data şi ‘victoria’ ne-a făcut sarcina şi mai grea, pentru că acum eram din noi singuri, cu nişte vecini fericiţi. După comunicatul bulgar s-a pornit din nou un val de presiune pe noi să acceptăm, că oferta e nemaipomenită şi canadienii au mutat luna de pe cer pentru noi. Comisarul pentru Comerţ al UE, Cecilia Malmstrom, pe care altfel o apreciez şi cu care sunt partener în multe alte dosare, m-a supărat venind la mine să îmi explice cât de bună era oferta acceptată de bulgari şi cât de tare greşeam să nu o acceptăm şi noi.

Le-am arătat tuturor că s-au înşelat: România şi-a păstrat cumpătul după anunţul lui Borisov şi a obţinut în cele din urmă 1 Decembrie 2017 într-o negociere dramatică, până în ultimul moment, când toată lumea era convinsă că atunci când tensiunea creşte o să cedăm. Cam asta era reputaţia României înainte de acest episod. Data de 1 Decembrie 2017 a fost propusă de mine într-o întâlnire cu PM Ciolos şi Ministrul Tudorache ca un marker indubitabil al rolului României în negociere şi victorie. A fost deci un răspuns direct la ‘episodul bulgar’, pe care nici măcar cei mai sceptici compatrioţi nu-l mai puteau în mod normal pune la îndoială: doar nu aveau acum să aleagă bulgarii, care mai întâi se bucuraseră pentru 1 mai 2018, chiar Ziua Naţională a României pentru scoaterea vizelor. Ironia este că, pentru a nu discrimina între România şi Bulgaria, şi Bulgariei i s-a aplicat noua dată, deci vor sărbători şi ei, măcar parţial, 1 Decembrie anul viitor.

Adevărul şi mai larg este că ne-a fost greu, şi la Bruxelles şi la Sofia, să îi mobilizăm pe bulgari în primăvara lui 2016, când am lansat toată operaţiunea, să se alăture demersului. Abia când chestiunea a devenit foarte publică şi politică, atât în Europa cât şi în Canada, au început să se mişte în aceeaşi direcţie cu noi. La fel de adevărat este că am fost întotdeauna corecţi şi nu am încercat să ne decuplăm de ei, să îi punem în altă categorie. Am fost generoşi, cu alte cuvinte, având însă în minte şi o componentă pragmatică: două state europene au în mod normal mai multă greutate, dacă trag în aceeaşi direcţie, decât unul singur. Răspunsul bulgar nu a fost, din păcate, în acelaşi registru, ci au proclamat iute o victorie obţinută în principal pe leadership, încăpăţânare şi performanţă românească, evident fără să pomenească o iotă despre asta. Acest leadership începuse cu mult timp în urmă, pe vremea miniştrilor de Externe Corlatean şi Aurescu (şi poate şi înainte, a mi se ierta ignoranţa, perfect inocentă), care au creat legatura între vize şi CETA, au obţinut formalizarea ei în Declaraţia comună a Summit-ului UE-Canada care a închis negocierea CETA în septembrie 2014, şi au luptat pentru că România să aibă un drept de veto asupra CETA.

Următorii sunt o parte din actorii care au fost mai puţin vizibili – sau chiar invizibili – în plan public, dar extrem de importanţi în acest proces. O astfel de listă aproape automat creează nedreptăţi, pentru că sigur şi alţi diplomaţi, experţi şi funcţionari români au contribuit, dar nu îi ştiu eu. De exemplu, mulţi colegi din Ministerul de Interne au lucrat la vizita tehnică canadiană din vara acestui an: pe ei nu îi ştiu pe nume, dar contribuţia lor a fost esenţială. Deci: Lazăr Comanescu, Ministrul de Externe, Luminiţa Odobescu, Ambasadorul nostru la UE, Maria Ligor, la vremea aceea Ambasadorul României în Canada, Geta Medeleanu, Directorul responsabil pentru America de Nord din MAE, Corina Badea, un excepţional jurist din MAE, detaşată la Cancelaria PM, Dan Maxim, şeful secţiei comerciale la Reprezentanţa României la UE. O notă specială pentru Luminiţa Odobescu care a avut de îndurat în linia întâi tot oprobriul, mirările şi indignările unui Bruxelles obişnuit că România să stea cu capul plecat. Mie statutul îmi permite şi să ridic tonul, să fac reproşuri sau să să fiu foarte ferm, un Ambasador are mai multe constrângeri, deci nu i-a fost simplu, dar s-a descurcat cu multă eleganţă fără să cedeze un centimetru de teren. Şi, încă o dată, sigur au fost mulţi alţii, îmi pare rău de omisiuni din neştiinţă. Morală e că trebuie să lucrăm împreună şi să recunosatem meritele tuturor. Un foarte ‘bun roman’ a fost şi Ambasadoarea UE la Ottawa, belgianca Marie-Ann Coninsx, care a fost extrem de loială Statului Membru numit România, până la a-şi irita propria ierarhie cu declaraţii publice ferme în favoarea cauzei noastre, pe care o găsea justă. O să o propun pentru o decoraţie a Statului Român.

În link, pentru ilustrare, şi pentru că mi s-a cerut să fac publică şi altă corespondenţă cu Comisia Europeană decât cea legată de salariile cercetătorilor români din Orizont 2020, răspunsul Preşedintelui Juncker al Comisiei Europene, din 2 iunie 2016, la un email din aprilie în care îl rugăm să aibă o discuţie directă cu premierul canadian Trudeau pe subiectul vizelor pentru români. Contextul era descoperirea că unii funcţionari din Comisie şi Serviciul de Acţiune Externă erau mai dornici să-i ajute pe canadieni decât pe noi. Un mic episod dintr-un război de durată.

Gabriel NEGRU / București / RBN Press – 15.02.2017

,

Klaus Iohannis

Klaus Iohannis

„Am o veste bună. În această dimineață s-a ajuns la un acord cu partea canadiană, un acord rezonabil pentru ambele părți și în acest fel suntem în situația foarte potrivită pentru discuția de astăzi să ne retragem rezerva pe care am declarat-o față de CETA. România nu mai are niciun fel de obiecțiuni față de Acordul Comercial cu Canada. Este o înțelegere care este destul de bună”, a spus președintele Klaus Iohannis, la Bruxelles

Președintele Iohannis a precizat că de la 1 mai 2017 se va renunța la vize pentru persoanele care au mai avut viză de Canada, iar de la 1 decembrie anul viitor pentru toți românii, detaliind că se prevede un mecanism de „snap pack, care stipulează că dacă numărul de imigranți ajunge să fie însemnat, partea canadiană își rezervă dreptul să revină temporar la regimul de vize.

„Această clauză de snap pack este valabilă pentru o perioadă de maximum 3 ani, după care nu mai poate fi revocată decât în condițiile generale internaționale această înțelegere”, a precizat Președintele Iohannis.

Președintele a precizat că înțelegerea cu partea canadiană devine valabilă în măsura în care se semnează Acordul CETA. „În situația în care se ajunge la parafarea Acordului CETA, acest acord pe care l-am negociat cu partea canadiană referitor la vize devine valabil”, a declarat Iohannis, precizînd că o înțelegere similară cu cea a României s-a făcut și între Bulgaria și Canada, iar rezerve mai sunt exprimate față de Acordul CETA de către Valonia.

„Sper ca celelalte părți care au mai avut rezerve față de acest acord să ajungă la o bună înțelegere cu partea canadiană și să ajungem în situația să avem un acord care, în esență, consider că este foarte bun”, a arătat președintele Iohannis.

Anterior Romania Breaking News a anuțat că România, Bulgaria și Belgia au refuzat marți, la reuniunea miniștrilor comerțului din UE, să își dea acordul pentru tratatul de liber-schimb între Uniunea Europeană și Canada (CETA). Delegațiile românp și bulgară, carecondiționează acceptarea tratatului de liberalizarea vizelor pentru cetățenii lor în Canada, și-au menținut rezervele, a explicat ministrul slovac al Economiei, Peter Ziga, care deține în prezent președințial Consiliului Comerțului. În schimb Belgia nu a aprobat semnarea tratatul pentru că entitățile federale valone au refuzat să le delege autorităților centrale dreptul de a semna acordul.

romaniabreakingnews.ro

,

canada_ue

Surse diplomatice de la București au declarat marți pentru cursdeguvernare.ro până la momentul când nu va exista un angajament public al autorităților canadiene în ceea ce privește ridicarea vizelor România nu va semna acest acord.

România, Bulgaria și Belgia au refuzat marți, la reuniunea miniștrilor comerțului din UE, să își dea acordul pentru tratatul de liber-schimb între Uniunea Europeană și Canada (CETA). Delegațiile românp și bulgară, care condiționează acceptarea tratatului de liberalizarea vizelor pentru cetățenii lor în Canada, și-au menținut rezervele, a explicat ministrul slovac al Economiei, Peter Ziga, care deține în prezent președințial Consiliului Comerțului. În schimb Belgia nu a aprobat semnarea tratatul pentru că entitățile federale valone au refuzat să le delege autorităților centrale dreptul de a semna acordul.

Uniunea Europeană le-a dat României, Bulgariei și Belgiei termen până la summitul de vineri să aprobe acordul.

„Vom continua să lucrăm zi și noapte pentru a putea să organizăm summitul de săptămâna viitoare cu Canada (programat pentru 27 octombrie – n.r.). Suntem implicați într-un dialog constant cu diferitele entități belgiene pentru a răspunde preocupărilor lor”, a spus comisarul european pentru comerț, Cecilia Malmstrom, după Consiliul Comerțului de la Luxemburg. Oficialul european nu a făcut nicio observație referitoare la rezervele României și Bulgariei.

„Trebuie să existe un acord vineri, la summitul european. Prietenii noștri canadieni trebuie să știe dacă trebuie sau nu să își rezerve biletele”, a adăugat Cecilia Malmstrom.

România nu are, spre deosebire de Belgia, obiecții legate de conținutul documentului negociat de UE cu Canada. Opoziția României este determinată de reticența Canadei de a renunța la sistemul obligatoriu de vize au declrata surse diplomatice pentru cursdeguvernare.ro citata de romaniabreakingnews.ro

„România nu își va modifica poziția. Așteptăm un angajament public și clar al autorităților canadiene în chestiunea vizelor. Oferta inițială, 2018, o considerăm incceptabilă” – sursele diplomatice.

Canada va ridica vizele pentru unii cetățeni bulgari începând din luna mai 2017 și va lucra pentru a include toți bulgarii în programul Visa Waiver până la sfârșitul anului viitor, a anunțat la începutul lunii octombrie biroul de presă al Guvernului bulgar.

Luna trecută, premierii Dacian Cioloș și Justin Trudeau au avut, la New York, o întrevedere în cadrul căreia au discutat despre liberalizarea vizelor pentru cetățenii români care călătoresc în Canada, cei doi prim-miniștri apreciind că există perspective bune pentru ca vizele să fie ridicate într-un viitor cât mai apropiat.

Guvernul de la Ottawa dorește să ridice etapizat aceste vize pentru România până în 2018.

În luna mai, Bulgaria și România și-au exprimat reticența de a susține acordul CETA, dacă Guvernul de la Ottawa nu le include în Visa Waiver.

Ambasadorii la UE ai României și Bulgariei au avertizat, prin intermediul unei scrisori comune, că aceste două state și-ar putea folosi dreptul de veto împotriva Acordului de liber schimb între Uniunea Europeană și Canada din cauza “tratamentului discriminatoriu” aplicat de Ottawa cetățenilor lor în materie de vize se mai spune pe cursdeguvernare.ro

Ultima oră

Presedintele Klaus Iohannis a declarat miercuri ca, in cazul se va ajunge la o intelegere rezonabila cu Canada in privinta liberalizarii vizelor pentru romani, Romania isi va retrage rezervele legate de Acordul CETA.

„Referitor la Acordul cu Canada, Acordul CETA, sper ca vom putea ajunge la un acord cu partea canadiana in chestiunea liberalizarii vizelor pentru romani si, daca se ajunge la o intelegere rezonabila, noi vom putea sa ne retragem rezervele legate de acest acord”, a spus Iohannis, la Palatul Cotroceni.

El a subliniat ca pentru Romania este important sa aiba o liberalizare completa a vizelor în termeni rezonabili.

„Intelegere rezonabila inseamna o intelegere pentru liberalizarea vizelor, intr-un timp cu termen rezonabil si fara conditii inacceptabile pentru noi. Aceste chestiuni fiind inca in negociere diplomatica, nu doresc in acest moment sa intru in detalii. (…) Pentru noi este important sa fie 2017, nu 2018, 2019 sau altceva. Pentru noi este important sa avem o liberalizare completa intr-un termen rezonabil”, a aratat seful statului.

Ambasadorul Romaniei la Uniunea Europeana, Luminita Odobescu, a declarat marti ca o solutie privind eliminarea vizelor pentru Canada „este la indemana”, potrivit publicatiei electronice politico.com.

Președintele Bulgariei, Rosen Plevneliev, a cerut miercuri Uniunii Europene să aprobe acordul de liber schimb cu Canada (CETA), relatează Agerpres. Însă, guvernul de la Sofia avertizase că nu va semna acordul dacă nu va obține liberalizarea vizelor pentru cetățenii bulgari.

romaniabreakingnews.ro

,

montreal_world_film_festivalDocumentarul de lung metraj Frații Dabija, regizat de Cǎtǎlin Drǎghici va fi prezent la Montreal World Film Festival, desfășurat în perioada 27 august – 7 septembrie.

“Blue Spring”, debutul regizoarei Andreea Cristina Borțun, participă la Toronto International Film Festival, organizat în perioada 10 – 20 septembrie 2015, în cadrul secțiunii Short Cuts. “Blue Spring” este primul film din România selectat la această categorie.

Documentarul Frații Dabija este primul film documentar de lung metraj al regizorului și producătorului Cătălin Drăghici. Filmul urmărește întȃlnirea a trei frați, pentru o seară, în casa în care au crescut.

Întâlnirea lor pare ceva obișnuit, dar timpul petrecut împreună dezvăluie relația defectuoasă dintre ei. În spatele unor mici conversații triviale, întrerupte de sms-uri sau telefoane, descoperim că în spatele aerului de siguranță afișat, fiecare din ei are insecurități și probleme nerezolvate.

Blue Spring este o producție independentă, realizată de Elefant Film în colaborare cu TETA. Scurtmetrajul a fost filmat în întregime în orașul natal al regizoarei, Alexandria (jud. Teleorman) și spune povestea unei femei în ziua în care aceasta trebuie să se despartă de mult mai tânărul ei iubit. Filmul reprezintă un studiu în arta limbajului non-verbal și a inutilității cuvintelor în fața inevitabilului.

Toronto International Film Festival este, alături de Sundance, cel mai mare festival de film de pe continentul nord-american, și unul dintre cele mai festivaluri de film din lume. Secțiunea Short Cuts este importantǎ și datorită posibilității calificării la Premiile Oscar pe care o oferă.

Gabriela Suciu și Cǎtǎlin Drǎghici vor prezenta filmele, vor participa la sesiunile interactive care urmeazǎ după proiecții, la ȋntȃlnirile cu presa, precum și la ȋntȃlnirile din cadrul Market-ului de filme, cu potențialii distribuitori și agenți.

Publicat de romaniabreakingnews.ro / sursa: timpromanesc.ro

,

Delegația canadiană la NATO a publicat pe contul său de Twitter o hartă simbolică, adresată armatei ruse. Harta a fost distribuită de zeci de mii de ori pe internet.

„Geografia poate fi grea. Am pregătit un ghid pentru soldații ruși care continuă să se rătăcească și să intre „accidental” în Ucraina”, scriu canadienii, în mesajul care a însoțit harta de mai sus.

„Actele de agresiune și intimidare ale Rusiei față de Ucraina cer un răspuns colectiv. Canada, împreună cu aliații care îi împărtășesc viziunea în această chestiune, trebuie să ia atitudine într-un mod clar”, a adăugat ministrul de externe canadian, John Baird.

Răspunsul Rusiei nu s-a lăsat mult timp așteptat. „Îi ajutăm pe colegii noștri canadieni să recupereze la geografia contemporană a Europei”, a fost mesajul-replică publicat de delegația rusă la NATO. Textul este însoțit de o hartă, în care Peninsula Crimeea este marcată ca „Rusia”. Abhazia și Osetia de Sud – regiuni care și-au proclamat independența față de Georgia, dar aceasta nu le-a fost recunoscută internațional –

Răspunsul rușilor la harta publicată de canadieni

În 2008, Rusia și Georgia și-au disputat armat aceste teritorii. Armata rusă este încă prezentă atât în Abhazia, cât și în Osetia de Sud.

Joi, 28 august, președintele ucrainean Petro Poroșenko a acuzat o invazie rusă în Ucraina. Oficiali din serviciile de securitate americane și, apoi, chiar oficiali NATO au confirmat intrarea a circa 1.000 de militari ruși, cu armament greu, pe teritoriul Ucrainei. Gestul Rusiei vine la puțin timp după ce rebelii au reușit să preia controlul în orașul Novoazovsk, din apropierea Mării Azov. Acum, rebelii și armata ucraineană duc o luptă intensă pentru Mariupol, un oraș-port de la Marea Azov.

Sursa:ro.stiri.yahoo.com

,

Românul Corneliu Chișu (65 de ani), originar din Satu Mare, este un fost absolvent al Institutului Politehnic București. Căsătorit cu o italiancă, Chișu părăsea România în 1976. S-a stabilit inițial în Italia, de unde a emigrat, în 1981, în Canada.

A lucrat mai întâi la Delegația Comercială a Italiei din Toronto, unde oferea sprijin firmelor italiene care doreau să intre pe piața canadiană. După un masterat în inginerie, a lucrat, timp de 19 ani, ca ofițer-inginer în forțele armate canadiene. A participat la misiuni din Bosnia și Afganistan.

Deputatul a explicat, pentru voceatransilvaniei.ro, cum decurge campania electorală în Canada.

Legi stricte în campanie, nimeni nu le încalcă

“Există un sistem extrem de riguros în felul în care e finanțată campania. Fiecare constituent poate să contribuie la nivel federal cu 1.100 de dolari. Asta e limita contribuției pe care o poate face fiecare, individual. La nivel de companii sunt complet interzise contribuțiile politice din partea acestora. Ai o limită în circumscripția ta electorală de câți bani poți să cheltuiești în campanie. Limita în circumscripția mea electorală a fost de 88.812 dolari”, a mărturisit Chișu.

În campanie, voluntarii ajută candidații să își pună afișele. Apoi, candidatul însuși dă cât mai multe telefoane și merge la cât mai multe familii. „Bați la uși, te duci din ușă în ușă și ai cât mai mult contact cu constituenții. A nins în campanie, dar trebuia să fii cu zâmbetul pe buze, trebuia să spui care este politica și platforma partidului și ce poți să oferi constituenților. E foarte important, nu poți să stai la fiecare ușă mult timp, trebuie să ai un mesaj precis și inteligibil”, adaugă el.

„Traseist”, cuvânt necunoscut

Chișu spune că nu cunoaște semnificația cuvântului „traseist” și că, în Canada, se întâmplă extrem de rar ca o persoană să treacă de la un partid la altul. El spune că nu s-a întâmplat niciodată ca un „traseist” să fie revotat în Parlament.

Deputatul a descris și o zi tipică de lucru: „În fiecare zi am activitate de la opt dimineața până la ora șapte seara. Trebuie să participi la dezbateri, la cuvântări, în elaboarea de legi, moțiuni. Este foarte stresant și pentru că trebuie să participi la comisii, care se intersectează cu sesiunea. În fiecare lună ai o săptămână în care poți să te duci să lucrezi în circumscripția electorală, dar sâmbăta și duminica trebuie să participi la evenimente din comunitate. Viața personală este deschisă: afacerile tale personale, finanțare, salariu, absolut tot se cunoaște”.

Absențele din Parlament – „adio, promovare”

Chișu a arătat și cât de mult se ține la prezență în Parlament. În fiecare zi, trebuie să existe un număr minim de parlamentari, aceștia fiind parlamentari de serviciu. Prezența acestora este monitorizată de un „whip” (în traducere, „bici”). Dacă vreunul dintre parlamentarii de serviciu absentează, această încălcare a regulamentului este transmisă conducerii, iar respectivul membru al parlamentului nu va putea fi promovat ca șef al unei comisii, asistent parlamentar sau ministru.

Corneliu Chișu a venit la Satu Mare pentru a încerca să stabilească relații între firmele sătmărene și mediul de afaceri din Canada. Deputatul a vizitat mai multe companii din județ, cărora le-a promis sprijin pentru a intra pe piața canadiană.

Sursa: voceatransilvaniei.ro

,

Președintele Ucrainei Viktor Ianukovici (stânga) a aprobat ieri demisia guvernului condus de premierul Mikola Azarov, în contextul protestelor prooccidentale. Sursa: zf.ro
Președintele Ucrainei Viktor Ianukovici (stânga) a aprobat ieri demisia guvernului condus de premierul Mikola Azarov, în contextul protestelor prooccidentale. Sursa: zf.ro

Viktor Ianukovici a aprobat demisia Guvernului Ucrainei

Guvernul actual va continua să funcționeze până la formarea viitoarei echipe sub conducerea interimara a lui Sergii Arbuzov

Premierul Mikola Azarov și-a prezentat demisia marți dimineață. „Am luat decizia să cer președintelui Viktor Ianukovici să-mi accepte demisia din postul de premier, pentru a crea condiții suplimentare în vederea unui compromis politic și unei soluționări pașnice a conflictului‘, se arată într-un comunicat oficial.

Demisia a intervenit după ce președintele Viktor Ianukovici a ajuns, luni seară, la un acord cu liderii opoziției prooccidentale.

 

Serhiy Arbuzov

Serhiy Arbuzov

Puterea ucraineană și opoziția continuă „dialogul” în vederea ieșirii din criză, a declarat miercuri la Kiev șeful interimar al Guvernului, vicepremierul Sergii Arbuzov, la o zi după demisia Executivului, în urma a două luni de contestare.

În acest moment Parlamentul ucrainean discută despre noi posibile concesii din partea puterii către proeuropeni, inclusiv o amnistiere a unor manifestanți încarcerați, în vederea dezamorsării crizei care afectează țara de la sfârșitul lui noiembrie. Legile „draconice” împotriva manifestanților adoptate în urmă cu câteva zile de către regimul Ianukovici, au fost abrogate.

Primul președinte al Ucrainei Independente - Leonid Kravciuk

Primul președinte al Ucrainei Independente – Leonid Kravciuk

Prezent azi (29 ianuarie) la întrunirea Parlamanetului ucrainean, primul președinte al Ucrainei independente Leonid Kravciuk a subliniat în fața membrilor Parlamentului,  că țara se află „în pragul războiului civil”, invitând deputații să se implice în vederea unei ieșiri din criză.

„Lumea întreagă își dă seama și Ucraina își dă seama că țara se află în pragul războiului civil”, a declarat Kravciuk, presedinte în perioada 1991-1994, indemnând deputații să creeze „un plan se soluționare a conflictului”. Intervenția sa a fost ovaționată.

„Aceasta este o revoluție. Este o situație dramatică și este necesar să acționăm cu cea mai mare responsabilitate”, a adăugat el.

 Vicepreședintele american Joe Biden a salutat marți „progresele” realizate în decursul ultimelor ore în Ucraina și a îndemnat părțile implicate în conflict la unitate.

John Biden

John Biden

În contextul demisiei premierului ucrainean și abrogării legilor represive, vicepreședintele american a „salutat progresele realizate” la Kiev, a precizat Casa Albă într-un comunicat.

Biden, în cursul unei noi convorbiri telefonice cu președintele ucrainean Viktor Ianukovici, a cerut „să fie promulgată fără întârziere abrogarea legilor din 16 ianuarie”.

El l-a îndemnat pe Ianukovici să „continue negocierile cu opoziția, pentru a ajunge la un compromis și la o soluție pașnică” a crizei din Ucraina.

Guvernul canadian a decis impunerea de interdicții de pătrundere pe teritoriul canadian liderilor ucraineni implicați în reprimarea manifestațiilor.

Ministrul canadian al Imigrației - Chris Alexander

Ministrul canadian al Imigrației – Chris Alexander

„Principalii lideri ucraineni responsabili de reducerea la tăcere a vocilor opoziției vor avea interdicție de intrare în Canada”, a declarat ministrul canadian al Imigrației, Chris Alexander, în cursul unei conferințe de presă organizate la Ottawa.

Indentitatea persoanelor vizate de aceaste interdicții, precum și numărul lor, nu au fost precizate.

Statele Unite au luat în considerare săptămâna trecută aplicarea unor măsuri similare, în timp ce Bruxelles-ul s-a abținut să impună interdicții liderilor ucraineni.

Sursa: mediafax.ro

În lumina ultimelor evoluții, Redacția R.B.N.Press, anticipează că  următorul premier ucrainean va aparține Opoziției Democrate!

© Copyright 2012 - ROMÂNIA BREAKING NEWS - RBN Press