ROMÂNIA BREAKING NEWS

Home Posts Tagged "Bucuresti"

Bucuresti

,

Cel mai important activ al companiei NEPI, Fondul de investiţii care şi-a majorat anul trecut portofoliul cu 47% şi a ajuns la o valoare de 2,55 miliarde de euro, este centrul comercial Mega Mall, care aduce mai mult de 10% din totalul chiriilor încasate de NEPI, conform raportul financiar aferent pe anul 2016, remis Bursei de la Bucureşti.

Centrul comercial Mega Mall București a fost deschis în mai 2015  și este evaluat la 283,1 milioane de euro. Cu peste 200 de magazine şi cu suprafaţa inchiriabila de 75.200 de mp, NEPI a încasat anul trecut 18,9 milioane de euro din chirii.

În total, sud-africanii au încasat 180,2 milioane de euro din chiriile proprietăţilor generatoare de venituri, arată raportul financiar al companiei. Asta înseamnă că doar Mega Mall aduce 10,5% din veniturile NEPI, în condiţiile în care dezvoltatorul deţine pe piaţa locală 16 centre comerciale, patru în Slovacia şi câte unul în Croaţia, Serbia şi Republica Ceha, scrie Economică.net.

În portofoliul NEPI se află 23 de centre comerciale aflate în România, Slovacia, Serbia, Cehia, și Corația și cinci centre Office în România și Slovacia. Printre centerle comerciale de top, se află Promenada Mall București, Aurora Shopping Mall Buzău, Severin Shopping Center Mehedinți, Korzo Shopping Centrum Prievidza din Slovacia, Aupark Shopping Center Piešťany PIEŠŤANY SLOVAKIA, Shopping City Piatra Neamt NEAMT ROMANIA, Shopping City Targu Jiu GORJ, Ploiesti Shopping City PRAHOVA, Kragujevac Plaza KRAGUJEVAC SERBIA, Shopping City Galati GALATI ROMANIA, Pitesti Retail Park ARGES ROMANIA, Vulcan Value Centre BUCHAREST ROMANIA, Forum Ústí nad Labem ÚSTÍ NAD LABEM CZECH REPUBLIC, Braila Mall BRAILA ROMANIA, Shopping City Deva HUNEDOARA ROMANIA, Aupark Zilina ZILINA SLOVAKIA, Iris Titan Shopping Center BUCHAREST ROMANIA, Shopping City Timisoara TIMIS ROMANIA,  Shopping City Sibiu SIBIU ROMANIA, Aupark Kosice Mall KOSICE SLOVAKIA, Promenada Mall BUCHAREST ROMANIA, City Park CONSTANTA ROMANIA și Arena Centar ZAGREB CROATIA.

Foto: Mega Mall București / Sursa: nepinvest.com

Gabriel Negru / București / 19.02.2017

,

Unirea Principatelor Române- 24 IANUARIE 1859

LA MULȚI ANI DRAGI ROMÂNI DIN BASARABIA, MUNTENIA, MOLDOVA, TRANSILVANIA, OLTENIA, BANAT, DOBROGEA, CADRILATER, SUDUL BASARABIEI (BUCEAG), TIMOC, VOIEVODINA, MARAMUREȘ, MARAMUREȘUL ISTORIC (UCRAINA), BUCOVINA, BUCOVINA ISTORICA- CERNĂUȚI (UCRAINA) !

„Vom fi ce-am fost, și mai mult decât atâta” Petru Rareș

Domn al Moldovei 1527-1538, 1541-1546

 

Stema Principatelor Unite 1859

Stema Principatelor Unite 1859

În fiecare an, în ziua de 24 ianuarie, sărbătorim Unirea. Ideea Unirii Moldovei și a Țării Românești, avansată încă din secolul al XVIII-lea a devenit, după războiul Crimeii (1853 – 1856), o temă de prim plan a dezbaterii politice, atât în cele două Principate, cât și pe plan internațional. Situația externă se arăta favorabilă; înfrângerea Rusiei și hegemonia politică a Franței ofereau un context prielnic punerii în practică a proiectului, cu atât mai mult cu cât împăratul Napoleon al III-lea, dorea un bastion răsăritean favorabil politicii sale, care să contrabalanseze expansiunea rusească. Deciziile adoptate prin Tratatul de pace de la Paris (1856) prevedeau intrarea Principatelor Române sub garanția colectivă a puterilor europene, revizuirea legilor fundamentale, alegerea Adunărilor ad-hoc care să exprime atitudinea românilor în privința unirii, integrarea în granițele Moldovei a trei județe din sudul Basarabiei (Cahul, Bolgrad, Ismail), trimiterea în Principate a unei Comisii Europene cu misiunea de a propune „bazele viitoarei lor organizări”. La 22 septembrie 1857 s-a adunat Divanul Ad-hoc al Moldovei – favorabil unirii, iar la 30

Theodor Aman Proclamarea Unirii

Theodor Aman – Proclamarea Unirii

septembrie cel al Țării Românești; prin documentele redactate au pus bazele fuzionării celor două principate. Adunările ad-hoc aveau caracter consultativ și erau alcătuite din reprezentanți ai bisericii, marii boierimi, burgheziei, țărănimii clăcașe, cu scopul de a face propuneri referitoare la realizarea Unirii Principatelor Române. Între țăranii fruntași care au luat parte, împreună cu boierii, cu episcopii și cu mitropolitul țării la Divanul ad-hoc din Moldova, în 1857, a fost și vrânceanul Ion Roată, om cinstit și cuviincios, cum sunt mai toți țăranii români de pretutindeni. Desființarea hotarului de la Focșani (Vrancea) echivala cu Unirea celor două Principate și crea premisele punerii temeliei statului național unitar român. În ziua de 5 februarie 1859, când Domnitorul Cuza a fost oaspetele orașului Focșani, mii de oameni i-au ieșit în cale, în drumul dinspre Mărășești, pe unde Cuza venea de la Iași. Se consemnează că în cinstea Domnitorului s-au ridicat, pe

„Dacia lui Cuza” - Principatele Unite în vremea lui Alexandru Iona Cuza I

„Dacia lui Cuza” – Principatele Unite în vremea lui Alexandru Iona Cuza I

șosea, pe ulițele pe unde trebuia să treacă, arcuri de triumf împodobite cu verdeață și înfășurate în pânză tricoloră; tarafuri de lăutari, cântau Hora Unirii, valuri de flori se revărsau în calea Domnitorului, care cobora din diligență. Despărțit în două – Focșanii Moldovei și Focșanii Munteniei – de un braț al Milcovului, orașul întruchipa, în acea vreme, situația celor două țări vecine și surori. Ajungând la hotar, unde era al doilea arc de triumf, Domnitorul s-a oprit, a chemat la el pe cei doi soldați care făceau de strajă la hotar: un moldovean și un muntean, spunându-le că sunt frați, și i-a pus să se îmbrățișeze. Apoi a dat poruncă ca fiecare să meargă la cazarma lui și să comunice comandanților că de azi înainte și pe vecii vecilor, Domnitorul Principatelor Unite a ridicat gărzile de la hotarul dintre români, la Focșani. Însoțit de mai marii orașului și de mulțimea de oameni, Cuza a mers până în centru, la Podul de Piatră, unde au dansat cu toții Hora Unirii.

Poetul focșănean Dimitrie Dăscălescu, scria cu acest prilej poezia „O zi frumoasă”, așa cum a rămas în inimile românilor ziua de 5 ianuarie: „Azi, Românul dovedește/ Că-n sfârșit s-a deșteptat,/ Și că-n faptă vrednicește/ Libertatea ce-a visat.” Aici, în Moldova, a fost ales în unanimitate, la 5-17 ianuarie 1859, liderul unionist Alexandru Ioan Cuza, reprezentantul „Partidei Naționale”. Deoarece în textul Convenției nu se stipula că domnii aleși în cele două Principate să fie persoane separate, conducătorii luptei naționale au decis ca alesul Moldovei să fie desemnat și în Țara Românească.

Adunarea electivă a Țării Românești era dominată de conservatori, care dețineau majoritatea mandatelor. În această situație, liberalii radicali au inițiat, prin intermediul tribunilor, o vie agitație în rândul populației Capitalei și a țăranilor din împrejurimi. Zeci de mii de oameni s-au aflat în preajma Adunării. Unul dintre tribuni nota că poporul era gata „să năvălească în Cameră și să o silească să proclame ca ales pe alesul Moldovei”. Așa s-a propus la 24 ianuarie 1859 alegerea lui Alexandru Ioan Cuza, această alegere fiind acceptată în unanimitate. Era un pas important către definitivarea Unirii Principatelor Romane, înfăptuirii statului național român unitar. Impusă sub o puternică presiune populară, alegerea ca domn al Țării Românești a lui Alexandru Ioan Cuza și-a găsit confirmarea deplină la marea manifestare prilejuită de sosirea alesului națiunii în capitala munteană. A urmat recunoașterea internațională a alegerilor. Faptul împlinit la 24 ianuarie 1859 era considerat de Poartă și de Austria drept o încălcare a Convenției de la Paris. Situația creată în cele două Principate a determinat cele două Conferințe internaționale de la Paris, în același an. La cea de a doua Conferință, sub presiunea evenimentelor internaționale – războiul dintre Franța și Sardinia împotriva Austriei fiind pe cale să înceapă – marile puteri europene au fost oarecum nevoite să accepte unirea înfăptuită de români. Cuza a fost recunoscut ca domn al Principatelor, recunoașterea sa fiind limitată numai pe durata vieții acestuia.

Alexandru-Ioan-Cuza     Născut la 20 martie 1820 în Moldova, a fost primul domnitor al Principatelor Unite și al statului național România, la 5 ianuarie 1859 – ales domn al Moldovei, iar la 24 ianuarie 1859 și al Țării Românești. Devenit domnitor, Cuza a dus o susținută activitate politică și diplomatică pentru recunoașterea Unirii de către puterea suzerană și puterile garante și apoi pentru desăvârșirea Unirii Principatelor Romane pe calea înfăptuirii unității constituționale și administrative, care s-a realizat în ianuarie 1862, când Moldova și Țara Românească au format un stat unitar, adoptând oficial, în 1862, numele de România, cu capitala la București, cu o singură adunare și un singur guvern.

După realizarea Unirii, domnitorul Alexandru Ioan Cuza împreună cu colaboratorul său cel mai apropiat, ministru și apoi prim-ministru Mihail Kogălniceanu, au inițiat importante reforme interne, cele mai importante fiind: secularizarea averilor mânăstirești (1863), reforma agrară (1864) și reforma învățământului

Mihail Kogalniceanu

Mihail Kogalniceanu

(1864), care au fixat un cadru modern de dezvoltare al țării. Șirul de reforme inițiate de Cuza și venirea mai apoi pe tronul Principatelor Unite a domnitorului Carol I, au consolidat actul de la 1859.

În anul 1866, a fost obligat să abdice; o coaliție a partidelor vremii, denumită și „Monstruoasa coaliție” a hotărât aceasta din cauza orientărilor politice diferite ale membrilor săi, care au reacționat astfel față de manifestările autoritare ale domnitorului. Complotiștii au reușit să-și realizeze planurile atrăgând de partea lor o fracțiune a armatei, l-au constrâns pe domnitor să abdice într-o noapte a lunii februarie 1866. La aceasta a contribuit însuși Cuza, care nu numai că nu a luat măsuri în privința factorilor reacționari, ci, într-un discurs, s-a arătat dispus să renunțe la tron în favoarea unui principe străin (fapt susținut și de o scrisoare adresată unui diplomat străin).

A fost exilat și a trăit la Viena și Florența. A murit în 1873 la Heidelberg (Germania), dar a fost adus în țară și înmormântat la castelul familiei sale de la Ruginoasa (județul Iași), apoi înhumat la Biserica Sfinții Trei Ierarhi din Iași.

În fiecare an, în luna ianuarie, sărbătorim Unirea, „Mica Unire” cum i se mai spune, dar fără de care nu s-ar fi putut săvârși faptele mari de mai târziu. Unul dintre cei care a pus umărul la realizarea acestei uniri a fost Ion Roată, intrat în istorie ca o legendă, cunoscut și sub numele de „Moș Ion Roată”, un țăran român, deputat în Divanul Ad-hoc, susținător înflăcărat al Unirii Principatelor Moldova și Valahia și al reformei agrare din Principatele. Se spune că semna prin punerea degetului muiat în cerneală, fiind neștiutor de carte, oficial semnând cu parafa primită în Divanul ad-hoc, dar era înzestrat nativ cu o minte ageră și o judecată dreaptă, fiind cunoscut ca un om cinstit, „cu gâdilici la limbă”, fiindcă spunea adevărul fără menajamente, neavând „ascunzători în suflet”, după cum îl caracteriza Ion Creangă. Pentru spiritul său de dreptate, Ion Roată a fost considerat de către țărani ca fiind puternic, dârz și capabil de a le apăra interesele. A avut, se spune, o apariție meteorică pe scena istorică a țării.

   Eminescu la cei douăzeci de ani ai săi, deci în 1870, aflându-se la Viena, împreună cu o delegație de studenți l-au vizitat de Anul Nou pe Cuza care trăia în exil la Viena în acel moment, pentru a-i demonstra astfel „solidaritatea, atașamentul ideologic și admirația”. Poziția adoptată de Mihai Eminescu față de Cuza l-a determinat pe marele eminescolog Dimitrie Vatamaniuc să afirme: „Cultul lui Eminescu pentru Alexandru Ioan Cuza se explică prin importanța ce-o acordă reformelor sale, realizate într-un timp scurt și fără sprijin dinafară” și prin faptul că poetul era necruțător cu participanții la complotul detronării.

Hora Unirii are o semnificație sfântă pentru noi românii. Citind cartea „Ultimul tren spre Romania” a lui Anatolie Paniș, m-a impresionat figura lui Constantin Stere, remarcabil om de cultură (jurist, profesor, gazetar, scriitor, om politic) care a trăit între anii 1865 și 1936. Acest scriitor, în alt moment al istoriei țării, a cerut unirea cu România, spunând: „Frații mei basarabeni, a sosit clipa marii noastre izbăviri! Suntem la un pas de a ne desăvârși libertatea! Acum ori niciodată…” El a citit delegațiilor ruși și ucraineni, hotărârea țăranilor din județul Hotin: „Ținând seama că timp de 14 veacuri Basarabia a fost ținut al României, că a făcut parte din același neam… cerem astăzi în mod solemn în fața lumii întregi, Unirea Basarabiei cu România.”

Autorul povestește cum în 1918 Basarabia s-a alăturat României nu prin război, ci prin conștientă vrere, cum s-a înfiripat cea mai formidabilă horă din toate câte s-au cunoscut, cuprinzând în mijlocul ei o piață și mai apoi străzile de jur împrejur ale Chișinăului, hora care a ținut o noapte, cum două zile mai târziu, mai povestește, deputații basarabeni erau alături în parlamentul și guvernul României, alături de rege și regină, hora cuprinzând de data aceasta întreaga piață de la Iași.

Hora este un dans popular cunoscut în Balcani, în România. Pentru cine nu știe, hora se dansează pe muzică cu un ritm specific, într-un cerc închis, dansatorii ținându-se de mână, făcând trei pași înainte și unul înapoi. Se dansează la aniversări, diferite festivaluri și în spațiile rurale; tradiția la noi, la români era, ca în fiecare sfârșit de săptămână, țăranii din sate să se îmbrace în costume naționale și să danseze acest dans, bucurându-se de comuniune.

   Să amintim că „Hora Unirii”, poezia scrisă de Vasile Alecsandri, a fost publicată pentru prima dată în 1856, în revista Steaua a lui Mihail Kogălniceanu, că muzica a fost compusă de Alexandru Flechtenmacher și că în ziua de 24 ianuarie când s-au unit Moldova cu Țara Românească, sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza, s-a dansat și s-a cântat această Horă a Unirii.

Ion Creangă a descris frumos pledoaria pentru unire, într-un dialog:

„…Și Roată se duce și vrea să ridice bolovanul, dar nu poate. – Ia, du-te și dumneata moș Vasile, și dumneata… În sfârșit, se duc ei vreo trei-patru țărani, urnesc bolovanul din loc, îl ridică pe umeri și-l aduc lângă boier. – Ei, oameni buni, vedeți? S-a dus moș Ion și n-a putut face treaba singur; dar când v-ați mai dus câțiva într-ajutor, treaba s-a făcut cu ușurință, greutatea n-a mai fost aceeași. Povestea cântecului: Unde-i unul nu-i putere,/ La nevoi și la durere;/ Unde-s mulți puterea crește/ Și dușmanul nu sporește. Așa și cu Unirea, oameni buni…”

HORA UNIRII:

Hai să dăm mână cu mână/ Cei cu inima română,/ Să-nvârtim hora frăției/ Pe pământul României!/ Iarba rea din holde piară!/ Piară dușmănia-n țară!/ Între noi să nu mai fie/ Decât flori și omenie!/ Măi muntene, măi vecine,/ Vină să te prinzi cu mine/ Și la viață cu unire,/ Și la moarte cu-nfrățire!/ Unde-i unul, nu-i putere/ La nevoi și la durere;/ Unde-s doi, puterea crește,/ Și dușmanul nu sporește!/ Amândoi suntem de-o mamă,/ De-o făptură și de-o samă,/ Ca doi brazi într-o tulpină,/ Ca doi ochi într-o lumină./ Amândoi avem un nume,/ Amândoi o soartă-n lume,/ Eu ți-s frate, tu mi-ești frate,/ În noi doi un suflet bate!/ Vin’ la Milcov cu grăbire/ Să-l secăm dintr-o sorbire,/ Ca să treacă drumul mare/ Peste-a noastre vechi hotare./ Și să vadă sfântul soare,/ Într-o zi de sărbătoare,/ Hora noastră cea frățească/ Pe câmpia românească!

Video HORA UNIRII

Pentru România Breaking News / R.B.N.Press – Vavila Popovici (articol scris în anul 2014 și republicat azi 23 ianuarie 2017)

N.R.

Istorica afirmație – „vom fi ce am fost, și mai mult decât atâta” aparține Domnitorului Moldovei Petru Rareș  în scrisoarea , trimisa judelui orasului Bistrita: Vom fi ce-am fost, si mai mult decat atata!

“Petru, cu mila lui Dumnezeu voievod și moștean al Moldovei. Închinăciunea noastră cu toată prietenia noastră s-o știți întâiu. Jupane Toma**, mi-ar plăcea să aflăm de la d-ta de sănătatea d-tale. Să știi că noi suntem la Constantinopol***, bine sănătoși, slavă Domnului, și ținuți bine și în cinste de Măria Sa Împăratul**** și de viziri; nu ne lipsește nimic, slavă Domnului. Dacă lucrul zăbovește, trebuie să fim cu răbdare. […] Nădăjduim în Dumnezeu că vom fi ce am fost, și mai mult decât atâta, … A scrie mai mult nu ni-a dat vremea.                                                                                                           În Constantinopol, miercuri spre Sâmpietru, anul 1540.”

* Petru Rareș, domn în anii 1527-1538, 1541-1546.

** Jude al orașului Bistrița era Thomas Boldorfier după cum era numit în latinește; în germană: Toma Waldorfer; scrisoarea era trimisă din Istanbul la 23 iunie 1540.

*** În textul german: Constantinopel; în celălalt loc Constantynopel; N. Iorga a tradus: Țarigrad.

**** Petru Rareș a mers la sultan pentru a obține reînvestirea ca domn.

romaniabreakingnews.ro

,

Gabriela Firea mimează prea zgomotos deszăpezirea. Ce nu se vede în propaganda TV a primăriței PSD. La 8.30 dimineața zeci de utilaje stau in fața Guvernului

Doamna primar general a mimat foarte patimaș și zgomotos o deszăpezire care nu a fost deloc așa cum a încercat să ne convingă personajul politic cel mai mediatizat momentului.

Scena 1: Firea s-a filmat printre sute de basculante

Joi a fost primul moment de propagandă zgomotos când televiziunile de știri ”prietenoase” cu Firea au prezentat imagini cu aceasta într-o autobază, înconjurată de bascule, tractorașe și alte utilaje spunând că deszăpezirea va decurge perfect și sublim în acest an.

Noaptea de joi spre vineri, după ce a început să ningă, aceleași televiziuni care au dat imagiile cu primărița printre bascule au avut grijă să înregistreze câteva utilaje de deszăpezire care circulau prin oraș, astfel încât dimineața, la prima oră să le difuzeze.

Scena 2: Indicațiile prețioase ale primăriței PSD
Vineri dimineață, de la sediul Poliției Locale București, primărița PSD a intrat în direct pe televiziuni pentru a arăta cum coordonează deszăpezirea.
A gândit o scenă în care vorbește pătimaș la o stație de emisie-recepție direct cu responsabilii de sector și le dă acestora indicații prețioase. Cu un ton ferm, Firea a și amenințat firmele de salubritate că nu mai prind niciun contract dacă nu fac treaba bine. Le-a și cerut punctual să nu care cumva să se oprească din deszăpezit. Tabolul te ducea cu gândul la scenele cu tovarășul Nicolae Ceaușescu comandând demolările din București.
Spectacolul zgomotos de sunete și lumini cu Firea în rolul de coordonator principal al deszăpezirii a fost dublat cu imaginile filmate noaptea în care apar utilaje de deszăpezire la treabă.
Propagandistic deszăpezirea este o mare reușită pentru cei care erau în fața televizoarelor la ora 9.00, pe televiziunile care sunt de ceva timp vizibil implicate în campania de imagine a primarului general.

Realitatea din stradă: Deszăpezirea Gabrielei Firea nu se simte
Cu două ore înainte însă, prin București, realitatea era ușor diferită. Imaginile filmate pe un traseu de 27 de kilometri, care Aproape traversează Capitala, arată că Gabriela Firea mimează doar foarte bine deszăpezirea.

Am plecat la 7.00 dimineața din Chiajna și am intrat în București pe Bulevardul Uverturii. Este ora la care cei mai mulți bucureșteni pleacă de acasă către muncă, bulevardul fiind paralel cu Bulevardul Maniu, poarta de acces în Capitală dinspre vest, de pe Autostrada 1. Pentru că nu am găsit niciun utilaj de deszăpezire pe Uverturii, am luat-o pe străduțele din Sectorul 6, dintre acest bulevard și Iuliu Maniu.
Zgomotoasă, sublimă și senzațională doar la TV

Gabriela Firea fusese foarte zgomotoasă cu o zi înainte, când a anunțat că planul ei sublim cuprinde și străzile lăturalnice, nu doar marile bulevarde.

VIDEO: Traseul de 11 kilometri pe care nu a fost niciun utilaj de deszăpezire, între 7.00 și 7.50. Zeci de utilaje sunt filmate in fața Guvernului

Am căutat cele 1.700 de utilaje printre care s-a filmat Firea cu o zi înainte. N-am găsit niciunul pe străduțele din Sectorul 6 pe care am trecut și am filmat, dar nici pe Bulevardul Maniu, unul dintre cele mai mari bulevarde ale orașului.
Între zona Gorjului și Cotroceni șoferii care circulau pe acest bulevard, după ora 7.15, nu vedeau niciunul dintre utilajele cu care se lăuda dramatic Gabriela Firea. Nu exista aici deszăpezirea despre care vorbea teatral primărița PSD, la ora 9.00, când televiziunile difuzau imagni cu aceasta spunând convingător că totul a fost perfect și la superlativ.
Abia după 11 kilometri de la start am dat peste primul utilaj cu lamă și sistem de împrăștiat material anti-derapant, pe la jumătatea Pasajului Basarab.
La urcarea dinspre Cotroceni pasajul arăta ca un drum de munte către o pârtie de schi. Nicio urmă care să arate șoferilor că pe aici a trecut deszăpezirea pătimașă pe care o relata la TV Gabriela Firea.
Un șofer Romprest umbla cu lama ridicată, pe Pasajul Basarab

Destinul a făcut ca șoferul utilajului Romprest întâlnit pe Pasajul Basarab să mimeze și el activitatea pentru care e plătit, exact ca primărița PSD. Sistemul de împrăștiat material anti-derapant nu împrăștia nimic și șoferul umbla cu lama mașinii ridicată.
Practic, utilajul era un vehicul ca oricare altul care îngroșa traficul din București. La coborârea de pe Pasajul Basarab am oprit mașina și am coborât, pentru a filma iar utilajul care mimează deszăpezirea. Când a observat că e filmat, șoferul a lăsat lama jos, făcând ceea ce trebuia să facă de la bun început.

E bine la Guvern: zeci de utilaje în fața Palatului Victoria

Cu totul altfel stăteau lucrurile în fața PalatuluI Victoria, unde era plin de utilaje în jurul orei 8.30. Nu știm dacă prim-ministrul PSD Sorin Grindeanu ajunsese la birou și putea să vadă de la fereastră cât de bine decurge deszăpezirea Gabrielei Firea.  Știm că exact când am început să filmăm aici s-a agitat un domn să dea ordine șoferilor să plece imediat pe traseu.
Un domn care a devenit brusc foarte arțăgos când a fost întrebat de ce nu sunt aceste utilaje prin oraș, pe Bulevardul Maniu de exemplu, unde se circulase mai devreme ca la munte. Omul a avut curiozități ciudate pentru ora aceea, care implică băuturi alcoolice,  după ce a spus că se făcea schimbul de șoferi și de aceea între 7.00 și 8.00 nu am văzut utilaje pe traseul filmat.
Cetățeanul arțăgos a împrăștiat utilajele pe toate blevardele care curg din Piața Victoriei și apoi a dispărut în perdeaua din fulgi de omăt.
Utilajele au dispărut și ele din peisaj, astfel încât în ultima parte a traseului filmat, între Piața Aviatorilor și Casa Presei nu le-am mai văzut. Am găsit la finalul traseului două utilaje care staționau în sensul giratoriu din Piața Presei Libere. Șoferul ne-a răspuns respectuos că a făcut schimb cu colegul din tura anterioară și că el va pleca pe traseul de ieșire din Bucrești către DN1.

Video

VIDEO. Montaj scurt: Zeci de utilaje stateau dimineață în fața Guvernului. Când au fost filmate, s-au împrăștiat

VIDEO montaj scurt 2: Ce făcurăți doamnă Firea? Unde sunt basculele cu care vă pozarăți?

VIDEO complet: Traseul de 11 kilometri pe care nu a fost niciun utilaj de deszăpezire, între 7.00 și 7.50. Zeci de utilaje sunt filmate in fața Guvernului

Bucureștenii sunt nemulțumiți de felul în care s-a acționat în Capitală pentru deszăpezire, aceștia comentând pe rețelele de socializare declarațiile Primarului General al Capitalei, potrivit căruia „toți au spus că s-a circulat mai bine și că deszăpezirea a fost eficientă”.

„Atât domnul prefect, cât și domnul viceprimar și Brigada Rutieră. Toți au spus că s-a circulat mult mai bine și deszăpezirea a fost mult mai eficientă ca în anii trecuți, dar pentru mine acest lucru nu este neapărat unul mulțumitor. Pe mine mă interesează ca în Capitală să se poată circula bine, nu mă interesează coronițele sau notele bune sau bilele albe, ci cetățenii să fie mulțumiți și în special am insistat pe străzile laterale, pe străzile adiacente, pe cele secundare, unde în anii trecuți nu s-a intervenit aproape deloc, iar acum nu putem să spunem același lucru, chiar dacă există grade diferite de intervenție de la un sector la celălalt”, a declarat Gabriela Firea.

Pe rețelele de socializare, cei mai mulți bucureșteni susțin că situația nu îi mulțumește.

–          „N-am văzut niciun utilaj anul ăsta, în contextul în care în anii trecuți treceau non stop pe stradă”, este unul dintre mesajele postate pe rețelele de socializare.

–          „Nu suntem mulțumiți, trotuarele sunt pline de zăpadă în centru, nu mai vorbim de trecerile de pietoni și străduțele mici din sectorul trei”, este nemulțumirea unei locuitoare a Capitalei.

–          „Străzi adiacente curate? Stații sau trotuare? Cei de la salubritate își beau ceaiul cald și cafeaua la căldurică.”

–          Sectorul 1 e de rasu-plansu! Putina curatare facuta a impins spre trotuare zapada, in niste delusoare, iar pietonii sunt nevoiti sa le escaladeze, sa intre in balti de 10-25 cm, ca sa poata traversa pe trecerile de pietoni! O mizerie.

–          Șoferii s-au plâns că, din cauza zăpezii, nu au putut conduce pe anumite porțiuni de drum cu mai mult de 15 kilometri la oră și că, deși zăpada era îndepărtată de pluguri, nu se aplica material antiderapant.

–          „Asta cu circulația mult mai bună față de anii trecuți este maximă. Să o conducă cineva la geam, să îi arate Capitala”, este unul dintre comentarii.

–          „În fața Casei Poporului se merge cu viteza I, cu 15 kilometri la oră, nu e nici urmă de mași nă de deszăpezire.”  Nici  la Casa Presei, sau pe Ion Mihalache sau pe Grivita.

–           „Unde s-a lucrat la centrul de comandă? La 6.30 dădeau zăpada cu lamele, fără material antiderapant. Am mers toți cu viteza I și II.”

Primarul General al Capitalei, Gabriela Firea, a declarat, vineri, că firmele de salubritate care trebuie să se ocupe de deszăpezire în București dau în această perioadă un test prin care vor dovedi dacă sunt eficiente sau nu, iar companiile care îl pică vor rămâne fără contract cu primăria.

„Dacă mai departe, companiile de salubritate care au contracte cu primăriile de Sector nu își fac datoria, eu vă garantez că este ultima acțiune în Capitală! Aici nu e cu amenzi, aici e cu <<mai au sau nu mai au contract în Capitală>>. Acum vor dovedi dacă vor să mai lucreze în Capitală. Voi fi intransigentă, nu voi fi de acord să continue un contract cu o companie care nu a deszăpezit cum trebuie. Eu vă garantez că există prevederi în orice contract în care, dacă dovedești că nu s-a respectat contractul, el poate să înceteze. Ajungem noi la Tribunal!”, a spus Gabriela Firea.

,

SUA

Azi, americanii sărbătoresc adoptarea Declarației de Independență, act istoric semnat în 1776.  Ziua Independenței, cunoscută și ca 4 iulie, sărbătoare federală în Statele Unite, sărbătorește adoptarea Declarației de independență de pe 4 iulie 1776, ziua în care a fost declarată independența față de Regatul Marii Britanii. Această zi a Independenței este deseori asociată cu focuri de artificii, parade și evenimente private care sărbătoresc istoria, guvernul și tradiția Statelor Unite. Ziua Independenței este ziua națională a Statelor Unite ale Americii

„În această seară celebrăm și forța Parteneriatului strategic SUA – România” Hans Klemm Ambasadorul SUA la București, vineri seara.

Hans Klemm

Ambasadorul Hans Klemm susține un discurs la recepția de Ziua Independenței. București, 1 iulie 2016. (Lucian Crusoveanu / Public Diplomacy Office) Sursa – Ambasada SUA București

Ziua Statelor Unite este sărbătorită în România cu trei zile mai devreme. Ambasada Americii a organizt în vineri seară o recepție la care au fost invitați cei mai importanți oficiali români.

Ambasadorul SUA la București, Hans Klemm, a vorbit vineri seara, despre parteneriatul dintre România și Statele Unite ale Americii atât în domeniul securității la nivel mondial, cât și în domeniul combaterii corupției. „În această seară celebrăm și forța Parteneriatului strategic SUA – România și legăturile noastre în calitate de aliați și prieteni. În ultimul an, sub auspiciile parteneriatului nostru, am investit împreună în securitatea regiunii transatlantice prin finalizarea amplasamentului sistemului de apărare antirachetă de la Deveselu”, a declarat Hans Klemm.

Oficialul american a vorbit despre exercițiile militare comune și despre modul în care Statele Unite susțin România în lupta împotriva corupției. „Membrii forțelor noastre armate au avut frecvent antrenamente comune, menite să descurajeze amenințările la adresa României și a regiunii Mării Negre. Soldații, membrii forțelor marine și aeriene și infanteriștii noștri au luptat împreună pe câmpuri de luptă aflate departe de România. Iar reprezentanții instituțiilor noastre de aplicare a legii au avut o strânsă colaborare pentru a combate terorismul, proliferarea armamentului de distrugere în masă, pentru a pune capăt infracționalității organizate, pentru a opri traficul de persoane și de droguri și a sprijini lupta României împotriva corupției”, a spus Klemm

„Mi-ați cerut să dedic energie suplimentară dimensiunii economice a parteneriatului nostru, să sporesc volumul schimburilor comerciale și investițiilor dintre țările noastre. Drept răspuns, am adus delegații comerciale în România, susținem antreprenorii români din domeniile IT, educațional și al turismului ecologic și i-am încurajat pe investitorii americani să ia în considerare potențialul economic pe care îl oferă România, așa cum i-am încurajat și pe investitorii români să ia în considerare America”, a mai afirmat Hans Klemm.

„Pentru a extinde și mai mult parteneriatul nostru, anul acesta am lansat împreună noi inițiative în domeniul securității cibernetice și, cel mai promițător, inițiative menite să dubleze din nou promovarea colaborării noastre și schimburile educaționale de studenți și membri ai mediului academic din știință, tehnologie, educație și cultură și poate chiar energie, medicină și cercetare în domeniul agricol”, a arătat Klemm. El a apreciat că parteneriatul dintre România și SUA are un potențial „nelimitat”. „Domnule președinte, sunt convins că, printr-o colaborare cu toate forțele, parteneriatul nostru va avea un potențial nelimitat. Sub conducerea dumneavoastră, putem promova împreună securitatea, democrația și prosperitatea, nu numai ale României și Statelor Unite, ci și ale întregii regiuni transatlantice și nu doar”, i s-a adresat Hans Klemm președintelui Klaus Iohannis, prezent la ceremonie. „Împreună, în calitate de aliați, parteneri și prieteni, putem avea o contribuție decisivă la asigurarea unei Europe întregi, libere și în pace. Și, în concordanță cu tema recepției din această seară – parcurile noastre naționale – putem căuta modalități de colaborare pentru protejarea pădurilor, platourilor, pășunilor, munților, râurilor și pârâurilor, florei și faunei noastre sălbatice, a căror existență depinde, generații de acum înainte, de sănătatea mediului înconjurător”

Klaus_IohannisStatele Unite reprezintă pentru România un garant al securității sale, un aliat solid și un partener de nădejde, de care ne leagă o prietenie trainică, valori, principii și interese comune, precum și un atașament puternic față de unitatea și soliditatea familiei euroatlantice, a afirmat vineri seara președintele Klaus Iohannis. „Parteneriatul strategic bilateral s-a dezvoltat continuu de la momentul lansării sale la București, în urmă cu aproape două decenii. În acest an, am continuat să îl întărim împreună și să îl diversificăm, pentru a servi cât mai bine intereselor noastre comune. Așteptările noastre sunt ca acesta să crească în amplitudine și profunzime, pentru a genera oportunități economice și prosperitate pentru cetățenii țărilor noastre”, a spus șeful statului, președintele Klaus Iohannis, în discursul susținut la recepția organizată de Ambasada SUA la București cu ocazia Zilei Independenței.

Klaus Iohannis a subliniat că un nivel fără precedent a fost atins în ceea ce privește cooperarea bilaterală în domeniul apărării și securității. „Am dus împreună la bun sfârșit proiectul strategic al sistemului de apărare antirachetă de la Deveselu, o contribuție semnificativă la securitatea noastră comună și a NATO și un etalon incontestabil al excelenței cooperării româno – americane. Aprofundarea colaborării în domeniul apărării și securității va continua să fie prioritatea de vârf a Parteneriatului strategic. Beneficiile sale sunt circumscrise consolidării securității regionale și euroatlantice”, a afirmat președintele României.

romaniabreakingnews.ro

,

Ziua_Europei_9_Mai

În fiecare an, de Ziua Europei (9 mai) sărbătorim pacea și unitatea în Europa. Data marchează ziua istorică în care a fost pronunțată declarația Schuman. În cadrul unui discurs ținut la Paris, în 1950, ministrul francez al afacerilor externe de atunci, Robert Schuman, propunea stabilirea unei noi forme de cooperare politică în Europa, care să înlăture pentru totdeauna posibilitatea izbucnirii unui nou război între națiunile Europei.

Viziunea sa era de a crea o instituție europeană care să centralizeze și să gestioneze producția de cărbune și oțel. Un an mai târziu, a fost semnat tratatul care prevedea crearea unui astfel de organism. Propunerea lui Robert Schuman este considerată a fi piatra de temelie a Uniunii Europene.

„Declarația Schuman reflectă o etapă decisivă în dezvoltarea Uniunii Europene. Ea a generat o schimbare radicală a cursului evenimentelor pe continentul nostru: de la război și distrugere la pace și prosperitate”, se arată într-un comunicat de presă despre declarația rostită de ministrul francez de Externe, Robert Schuman, pe 9 mai 1950, la Paris.

„Deși au trecut mai mult de șase decenii, în textul declarației regăsim principii ce rămân și astăzi valabile: „, spune reprezentanța Comisiei Europene în România.

În acest context aniversar, la stația de metrou Piața Unirii 1 din București, de Ziua Europei, România va prezenta performanțele unei artiste care va avea corpul acoperit de picturi ce amintesc de statuetele feminine ale culturii Cucuteni, mai veche decât cea mesopotamiană.

Cucuteni_de_Ziua_Europei_9_Mai

Reprezentanța Comisiei Europene în România invită cetățenii români, la aniversarea a 66 de ani de la actul de naștere al proiectului european, la o lectură a unei pagini de istorie europeană „în care putem găsi inspirație pentru provocările prezente”.

Instituțiile UE sărbătoresc Ziua Europei

Pentru a marca Ziua Europei, instituțiile UE își deschid porțile pentru public la începutul lunii mai, la Bruxelles și la Strasbourg. Birourile locale ale UE din Europa și din întreaga lume organizează diverse activități și evenimente, pentru toate vârstele.

În fiecare an, mii de cetățeni participă la vizite, dezbateri, concerte și alte evenimente, pentru a sărbători Ziua Europei și pentru a sensibiliza opinia publică în legătură cu UE.

romaniabreakingnews.ro

 

,

Monarhii_din_lumeAlianța Națională pentru Restaurarea Monarhiei organizează, cu sprijinul Casei Regale a României, seria de dezbateri „Monarhii actuale europene”. Primul eveniment, având ca temă „Istoria Familiilor Regale Domnitoare din Europa”, va avea loc miercuri, 20 aprilie 2016, de la ora 18:30, în Aula Magna a Facultății de Drept a Universității din București.

În prezența Alteței Sale Regale Principesa Maria a României, vor lua cuvântul Georgeta Filitti, Nicolae Pepene, Marina-Cristiana Rotaru și Daniel Gheorghe.

Scopul seriei de dezbateri, prilejuite de Jubileul de 150 de ani al Coroanei Române, este de a a evidenția performanța unui sistem monarhic și rolul unei Case Regale Domnitoare în Europa contemporană.

Pe 20 aprilie se împlinesc 177 de ani de la nașterea Regelui Carol I al României și 150 de ani de la alegerea sa ca Domn al Principatelor Române. Este, totodată, ziua Decorației Regale „Nihil Sine Deo”. Mai mulți purtători ai acestei distincții deosebite vor participa la eveniment.
Intrarea este liberă iar accesul presei este permis.

Rugăm membrii și simpatizanții ANRM să participe la acest eveniment pentru a putea primi invitațiile pentru Garden Party-ul organizat de Casa Regală, la împlinirea a 150 ani de la întemeierea Dinastiei Române , la Castelul Regal Peleș de la Sinaia, în data de 10 mai 2016.

romaniabreakingnews.ro

,

Iulia_Gorea_Costin

Iulia_Gorea_Costin

Iuliana Gorea-Costin, soția regretatului primar al municipiului Chișinău, Nicolae Costin, s-a înscris în cursa electorală la București. Despre acest lucru ea a anunțat într-o postare pe rețele de socializare informează deschide.md citat de romaniabreakingnews.ro

Despre sine ea scrie că s-a născut în Moldova de peste Prut, într-o familie de români care urmau să fie deportați în Siberia. A absolvit Facultatea de Filologie și, ulterior, pe cea de Drept din cadrul Universității de Stat din Chișinău. Și-a început activitatea profesională în calitate de profesor, iar în scurt timp a fost numită în funcția de director pentru activitatea extrașcolară. La vârsta de 25 de ani, a fost aleasă primar, în două legislaturi, cu realizări edilitar-gospodărești în folosul oamenilor.

Tot ea spune că a avut un rol important în procesul de renaștere națională, alături de soțul său, Nicolae Costin, primul primar (1990-1994) al Chișinăului de după proclamarea Independenței Republicii Moldova în 1991.

În perioada 1997-2001, Iuliana Gorea Costin a fost Reprezentant Permanent, Ambasador al Republicii Moldova la Consiliul Europei.

În anul 2003 ea s-a stabilit la București, alegând să sprijine parcursul pro-românesc și pro-european al Republicii Moldova din cadrul instituțiilor specializate ale Guvernului României, actualmente al Înaltului Reprezentant pentru Republica Moldova.

romaniabreakingnews.ro

,

Ana_Gutu_R-Moldova

Partidul unionist Dreapta continuă  să înființeze echipe de susținători  în orașele europene se arătă într-un comunicat oficial al Partidului Dreapta.

Una din importantele întâlniri s-a desfășurat la București, în data de 14 aprilie a.c., unde doamna Ana Guțu, președintele partidului Dreapta, împreună cu domnul Ion Ursu, vicepreședintele partidului, a organizat o întrunire la care au participat susținătorii și simpatizanții partidului unionist Dreapta din București, format din studenți basarabeni, jurnaliști, analiști politici și membrii ai unor ONG-uri orientate spre spațiul R. Moldova.

La întrunire, simpatizanții Dreptei din R. Moldova, au adresat întrebări referitor la strategia și planul de acțiuni al partidului pentru realizarea dezideratului unirii Republicii Moldova cu România, referitor la situația politică actuală din Republica Moldova, referitor la poziția Dreptei vizavi de prezidențialele din toamnă. Responsabil pentru echipele de susținători ai Dreptei pe teritoriul României este Ion Ursu, vicepreședintele partidului. În timpul apropiat grupuri de susținători ai partidului vor fi create la Timișoara, Cluj, Constanța  și alte orașe din Țară.

La 15-16 aprilie, Dorin Dușciac, vicepreședintele partidului Dreapta, a întrunit grupurile de susținători ai Dreptei la Barcelona, Madrid și Lisabona.

Partidul Dreapta din R. Moldova va continua procesul de extindere a grupurilor de susținători și în alte capitale și orașe importante ale Europei, se mai arată în comunicat.

romaniabreakingnews.ro

,

Video: Istoric Constantin Corneanu despre atacul anglo-american asupra Bucureștiului (4 aprilie 1944)

4 aprilie 1944. Bombardamentul anglo-american asupra Bucurestiului (jurnal german)

Publicat de Constantin CORNEANUromaniabreakingnews.ro

,

Eugen_Patras_romaniabreakingnews

În exclusivitate pentru România Breaking News – RBN Press, despre Ziua Unirii Principatelor la București și Cernăuți cu avocatul Eugen Pătraș, vicepreședinte și fondator al Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuți, la Conferința românilor de pretutindeni, care a avut loc în data de 24 ian. 2016, la Palatul Parlamentului – Sala Nicolae Iorga. Conferința a fost organizată de deputatul Eugen Tomac, în parteneriat cu Fundația Românilor de Pretutindeni, reprezentată de domnul Eugen Popescu și cu sprijinul Consiliului Româno-American, reprezentată de domnul Nicolae Popa.

Domnul Eugen Pătraș ne-a adus la cunoștiință că în acelaș timp cu sărbătorirea la București a Zilei Unirii Principatelor Române, la Cernăuți are loc pentru prima oară, după aproximativ 75 de ani după fatidicul an 1940, o manifestare dedicată Unirii de la 24 ianuarie. Prin intermediul România Breaking News – RBN Press, domnul Eugen Pătraș transmite tuturor românilor,  autohtoni, din Basarabia, Nordul Bucovinei (reg. Cernăuți), Ținutul Herța, Sudul Basarabei dar și românilor din diaspora un sincer La Mulți Ani și „să reușim să rezolvăm toate probleme care s-au adunat de-a lungul timpului și mai ales să găsim soluțiile la acesle probleme… ”

Publicat de romaniabreakingnews.ro

© Copyright 2012 - ROMÂNIA BREAKING NEWS - RBN Press