ROMÂNIA BREAKING NEWS

Home Posts Tagged "Bucovina de nord"

Bucovina de nord

,

 Ziua de 1 aprilie a fost instituită de Parlamentul României, în mai 2011, ca Zi națională de cinstire a memoriei românilor – victime ale masacrelor de la Fântâna Albă și alte zone, ale deportărilor, ale foametei și ale altor forme de represiune organizate de regimul totalitar sovietic în Ținutul Herța, nordul Bucovinei și întreaga Basarabie.

Urmare a ultimatumului dat de sovietici la 28 iunie 1940, România a fost obligată să cedeze Basarabia, teritoriul dintre Prut și Nistru, și partea de nord a Bucovinei.

La 1 aprilie 1941, un numeros grup de aproximativ 2-3000 de români, după unele surse chiar de 4000 -5000, locuitori ai satelor de pe valea Siretului (Pătrăuții-de-Sus, Pătrăuții-de-Jos, Cupca, Corcești, Suceveni), purtând în față icoane, prapuri și cruci din cetină, au format o coloană pașnică și s-au îndreptat spre noua graniță sovieto-română, la Fântâna Albă, încercând să se refugieze din Uniunea Sovietică în România. Aceștia au fost împușcați sau înjunghiați de către grănicerii sovietici și aruncați în gropi comune, peste care s-a turnat var stins. Supraviețuitorii au fost urmăriți și spintecați cu sabia. După masacrul denumit și ,,Katynul românesc” a fost declanșată o amplă operațiune de represalii. Astfel, în noaptea zilei de 12 spre 13 iunie 1941, peste 13.000 de români au fost ridicați din casele lor și deportați în Siberia și Kazahstan. Au urmat în decursul anilor de după război alte zeci de mii de deportări din Basarabia și Bucovina de Nord…

În memoria deportatului necunoscut…

Ion al lui ion
cu graiul blând și plecăciuni umile,
cel strămutat în mari pustieăți uitate,
Ioane, îngropatule de viu,
ucisule cu zile,
nici cunoscut de nimeni
locul tău de veci,
nici plâns, nici prohodit și nici sicriu…
Și-apoi:
de unde atâtea lumânări
la câți Ioni avurăm noi prin sate? …
Zvârliți de mult sub greii bulgări reci,
și unde-i groapa lor, deasupra-i să te apleci?

imagini din curtea Bisericii ”Precupeții Noi” – București

 Video: Eveniment „Memorialul Deportaților” – organizat la Clubul Taranului Roman, de Institutul Fratii Golescu, Alianta internationala a Jurnalistilor Români, Clubul „Taranului Roman” – (31 martie 2014)…In MEMORIA celor Masacrati la Fântana Albă, Celor Executati, Celor Deportati,  …PENTRU VINA DE A FI ROMÂN ! Vesnică Pomenire ! Vie fie amintirea lor în memoria generațiilor tinere care sunt și vor urma… Cei ce nu iși cunosc istoria, risca sa o repete! În cadrul acestei comemorări a fost prezentat documentarul „Memorialul Deportaților” realizat de Filaret Acatrinei, prezent și el la eveniment.

Video: In MEMORIA românilor – Eroi Martiri victime ale masacrelor de la Fântâna Albă și alte zone, ale deportărilor, ale foametei și ale altor forme de represiune organizate de regimul totalitar sovietic în Ținutul Herța, nordul Bucovinei și întreaga Basarabie. Comemorare la Biserica „Precupeții Noi” din București,  Organizatori si participanti: Asociatia Culturala Pro Basarabia si Bucovina – prin Presedinte Marian Clenciu, Vicepresedinte Gheorghe Ionascu, Institutul Fratii Golescu prin av, Mihai Nicolae, Asociatia Herta prin prof. M Budacu si Mihai Onciul, Asociatia Culturala Universala Mihai Eminescu, Partidul Forta Civica prin av. Alexandru Strîmbeanu
(Biserica Precupetii Noi – Bucuresti 1 Aprilie 2014)

IMG_9123

IMG_9124

IMG_9125

 

Selecțiuni din listele cu deportați:

IMG_9126

IMG_9127

IMG_9129

IMG_9135

IMG_9136

IMG_9138

IMG_9145

IMG_9146

 

 Imagini de la prezentarea documentarului „Memorialul Deportaților”

IMG_9112

Avocat Mihai Nicolae ( Institutul Frații Golescu)  și  Dacian Dumitrescu (R.B.N.Press) – Clubul Țăranului Român /31 martie 2014

IMG_9119

Istoric Robert Stânciugel (la masa), avocat Mihai Nicolae, și realizatorii tulburătorului documentar  „Memorialul Deportaților” – Filaret Acatrinei (prim plan) și Viorel Nicolau (plan îndepărtat) – Clubul Țăranului Român /31 martie 2014

Imagini din cadrul comemorării la Biserica „Precupeții Noi” din București la care au participat reprezentanți ai Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina, Institutului Frații Golescu, Societății Culturale „Ținutul Herța”, Partidului Forța Civică, Redacției R.B.N.Press

IMG_3490

IMG_3483

IMG_3511

IMG_3495

IMG_3505

IMG_3520

Material realizat de

Dorian Theodor

Redactor / Editor R.B.N.Press

 

a href=”http://www.rbnpress.info/wp/wp-content/uploads/2014/04/IMG_9139.jpg”/p

,

Un material de Dinu Zară /adevarul.ro

Ucraina este în pragul războiului civil. Scindarea țării între vestul proeuropean și estul filorus nu este deloc exclusă. Este pregătită România să intervină și să apere românii din Regiunea Cernăuți și sudul Basarabiei?

Ucraina ar putea fi separată în două state, proeuropean și filorus. FOTO: springtimeofnations.blogspot.com

Ucraina ar putea fi separată în două state, proeuropean și filorus. FOTO: springtimeofnations.blogspot.com

Stat artificial, apărut din ruinele URSS, neomogen, cu o istorie de nici 24 de ani, față de care România are cele mai mari revendicări teritoriale, Ucraina s-ar putea rupe în două într-un viitor deloc îndepărtat. Gestionat cu violență de administrația Ianukovici, conflictul cu opoziția proeuropeană alunecă încet spre un adevărat război civil. Săptămâna aceasta, violențele din capitala Kiev s-au extins spre regiunile din vestul Ucrainei. Sediile administrațiilor regionale de stat au fost ocupate de opoziție în mai multe capitale regionale.

La Cernăuți, aproximativ o mie de persoane au luat cu asalt, vineri, sediul administrației regionale de stat. Președintele Mihai Găiniceru a fost lovit la cap în timpul conflictului. Guvernatorul Mihail Papiev a fost evacuat sub scuturile Miliției. Protestatarii au preluat puterea la nivelul regiunii Cernăuți și au înființat un „Consiliu Național al Bucovinei”, format din politicieni ai opoziției și reprezentanți ai societății civile și organizațiilor nonguvernamentale.

Victor Ianukovici

Victor Ianukovici

Președintele Viktor Ianukovici a anunțat că va remania guvernul și va abroga legile speciale împotriva protestelor. Opoziția nu renunță însă la principala revendicare: demisia lui Ianukovici și alegeri libere. Cum reconcilierea dintre cele două tabere pare aproape imposibilă, specialiști în geopolitică din întreaga lume nu exclud ruperea în două a statului vecin. Acest lucru nu se va face însă în mod pașnic. Într-o astfel de situație, în cazul unor manifestări violente, nu ar trebui oare statul român să intervină pentru a apăra românii care locuiesc pe teritoriul actualului stat Ucraina?

Rusia sigur își va apăra etnicii. Așa cum o face în Caucaz de vreo 20 de ani. Statul român nu trebuie să excludă, ba chiar trebuie să se pregătească cu atenție pentru situația în care ar deveni iminentă și necesară o eventuală intervenție, inclusiv militară, în nordul Bucovinei, ținutul Herța, nordul și sudul Basarabiei și, de ce nu, în Transnistria, atunci când statul ucrainean nu ar fi capabil să mențină ordinea publică în teritoriile locuite de români. Locuitorii aceste teritorii trebuie să beneficieze în sfârșit de dreptul la autodeterminare. Așa cum cu siguranță Rusia își va proteja etnicii ruși, este oare în acest moment statul român pregătit să intervină pentru a apăra românii din Regiunea Cernăuți și sudul Basarabiei?

Autor Dinua Zară

Sursa:adevarul.ro

Iurie Levcic – inima festivalurilor de folclor românesc din regiunea Cernăuți

„E în puterile noastre să salvăm folclorul românesc din Regiunea Cernăuți”

Interviu cu Iurie Levcic, președintele Centrului Bucovinean de Artă pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Românești din Cernăuți

Cernăuțiul a devenit, în ultimii ani, gazda unor spectacole folclorice excepționale, cu participarea tinerilor băștinași români. Ei sunt promotorii unor creații populare nealterate, dar și portului național din lăzile de zestre ale bunicilor nord-bucovineni. Festivaluri de muzică românească „Să-mi cânți, cobzar”, „În grădina cu flori multe”, organizate de Centrul Bucovinean de Artă pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Românești din Cernăuți, au devenit cunoscute în România și RM.

Beneficiază de prezența unor mari artiști, precum Maria Iliuț cu formația „Crenguța de iederă”, Nicolae Grebincea cu ansamblul „Plăieșii”, rapsozi populari din Iași, Suceava, Botoșani, Rădăuți și din comunitatea românilor din Bulgaria.

– Dragă Iurie Levcic, ce a mai rămas viu din folclorul satelor bucovinene din Regiunea Cernăuți de după URSS?

– Dacă ne referim la folclorul autentic, puține „izvoare” nealterate mai există, majoritatea sunt poluate cu manele, dar și cu influențe ale reprezentanților etniilor conlocuitoare. Dar mă bucură faptul că am reușit să eliminăm din scenele cernăuțene nonvalorile. Treptat, revenim la costumul popular tradițional, înlăturăm kitsch-urile, readucem în atenția publicului doinele, uitate pe la noi. Tot mai frecvent suntem invitați la sărbători și manifestări folclorice din România, unde copiii noștri au ce învăța, au ce compara.

– Cum reușești să organizezi festivaluri de folclor de importanță europeană la Cernăuți?

– Organizarea acestor festivaluri a fost impusă de necesitatea stringentă de a salva valorile muzicii populare într-o perioadă, când situația lăutarilor, rapsozilor, tarafurilor populare care cântă muzică populară veritabilă, se înrăutățește pe zi ce trece. Drept urmare, aceste tarafuri au început să nu mai aibă de unde recruta membrii tineri, unele chiar desființându-se, „dinastiile” binecunoscute în Bucovina de lăutari rămânând fără urmași și odată cu acest fenomen, acest segment foarte valoros al culturii populare românești fiind în mare pericol de dispariție.

Mâ mândresc că sunt român și fac tot ce-mi stă în puteri, ca prin intermediul unor astfel de evenimente, să-mi aduc aportul la păstrarea identității românești și să-i învăț și pe cei de lângă mine, în special pe tineri, să facă același lucru. Sunt sprijinit și de oamenii de bună credință din ținut. Mi s-au alăturat și mulți români din Țară și de peste hotare, care mă susțin în toate eforturile. Am și pregătirea necesară pentru a reuși: sunt absolvent al Colegiului de Artă și Facultății de Istorie, Sociologie și Politologie din cadrul Universității Cernăuți. De asemenea, am obținut și specializarea necesară pentru asemenea activități, prin intermediul unor cursuri susținute de specialiști consacrați din România.

„Umplem vidul din educație prin eforturile comunității noastre”

– Ce impact au festivalurile de muzică românească din fosta capitală bucovineană?

– Centrul Bucovinean de Artă pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Românești Cernăuți organizează manifestări culturale, devenite tradiționale pentru etnicii români din Ucraina. Festivalurile cernățuțene sunt cunoscute deja în RM și România prin faptul că revitalizează tradițiile naționale și lansează tinerele talente. Festivalul-concurs de folclor românesc ”În grădina cu flori multe” ajunge deja la cea de-a IX-a ediție. La toate etapele de preselecție, participă anual circa patru sute de copii și tineri, cu vârstă între șase și 25 de ani. Are o deosebită amploare Festivalul Internațional de muzică românească ”Să-mi cânți, cobzar…”, ce se desfășoară în cadrul Zilelor culturii tradiționale române la Cernăuți, prilejuite de Ziua Națională a României.

Festivalul-concurs Internațional de interpretare vocală și instrumentală ”Vise printre stele” aduce pe scenele noastre tinerele talente ale muzicii ușoare și academice. „Alese perle pentru mama” e o altă manifestare culturală, ce renaște frumoasa tradiție de cinstire a femeii, mamei, organizată în Duminica mironosițelor sau la Sărbătoarea Nașterii Maicii Domnului. Festivalurile de muzică religioasă, precum cel de colinde ”Cu gând curat”, sunt așteptate de bucovineni. Site-ul www.artbuc.cv.ua oferă o parte a imaginii fenomenului cultural din Cernăuți. Impactul acestor evenimente în ultimii ani este deosebită, grație partenerilor noștri media din Ucraina și România.

– Mulți tineri bucovineni țin la folclorul și portul național?

– Mulți copii și tineri sunt dornici să studieze folclorul, istoria și cultura neamului, dar cu regret, specialiști din aceste domenii sunt puțini, iar programele școlare ale Ministerului Învățământului al Ucrainei nu prevăd predarea în școlile românești a istoriei Țării, culturii autentice etc. Multe lucruri ne deranjează, dar sperăm că odată cu integrarea europeană a Ucrainei, multe dintre problemele noastre vor fi soluționate. Încercăm să umplem vidul din educație prin eforturile comunității noastre, a patrioților din România, care ne oferă manuale, literatură artistică, studii etc.

„Sperăm că vom fi sprijiniți în continuare de autoritățile din România”

– Centrul bucovinean de artă este unica instituție din Regiunea Cernăuți, ce luptă pentru salvarea folclorului românesc din zonă?

– Nu este unica, dar e cea mai activă, zic eu. Lucrul pe care îl facem noi necesită efort colosal. Ne bucurăm de aprecierile oaspeților noștri, care afirmă că în ultimii ani, prestația tinerilor aspiranți la gloria artistică s-a îmbunătățit semnificativ, dar și produsul cultural a devenit concurabil.

– Televiziunea și radioul din Ucraina promovează spiritualitatea populară a românilor?

– Majoritatea colegilor mei de la Compania de Stat de Televiziune și Radiodifuziune sunt pasionați de creația populară a poporului român, în special, cei de la redacția în limba română a Postului de Radio „Ucraina Internațional”, care realizează emisiuni deosebite de promovare a cântecului popular. A fost creată Redacția emisiuni TV în limba română la Compania de Televiziune și Radiodifuziune Cernăuți, unde la orele de maximă audiență, sâmbăta și duminica, se difuzează emisiuni de folclor. Sperăm că vom fi sprijiniți de Departamentul Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni să ne conformăm cu noile cerințe tehnice ale postului și pe viitor vom realiza și mai multe programe, în vederea promovării valorilor noastre culturale.

– Ce șanse acorzi creației populare românești din Bucovina de Nord?

– Va supraviețui atâta timp, cât mai activăm noi, cei care valorificăm tezaurul folcloric românesc, pregătim interpreți de muzică populară. E în puterile noastre să salvăm ce ne-au lăsat strămoșii, să ținem capul sus. Ne bucură faptul că în ultimul timp, suntem sprijiniți de autoritățile române în această direcție.

Angelina Olaru

SURSA: jurnal.md

© Copyright 2012 - ROMÂNIA BREAKING NEWS - RBN Press