ROMÂNIA BREAKING NEWS

Home Posts Tagged "Bruxelles"

Bruxelles

,

La Parlamentul European din Bruxelles s-a marcat în aceste zile tragicul eveniment istoric care a marcat cu doliu istoria neamului românesc. S-au împlinit 75 de ani de la „Masacrul de la Fântâna Albă”, când aproximativ 3000 de români au fost masacrați de trupele ruse în timp ce încercau să treacă granița din Basarabia în România, la scurt timp după ce Rusia a ocupat teritoriul de peste Prut în urma ultimatumului dat României ca urmare a înțelegerii dintre Hitler și Stalin. Evenimentul a fost marcat printr-o expoziție deschisă oficial, marți, într-una din sălile PE, la inițiativa eurodeputatului Siegfried Mureșan informează rfi.ro citat de romaniabreakingnews.ro

Masacrul de la Fântâna Albă a avut loc la 1 aprilie 1941, atunci când între 200 și aproximativ 3.000 de români, locuitori ai satelor de pe valea Siretului au încercat să se refugieze din Uniunea Sovietică în România.

Expoziția prezentată a provocat o emoție puternică în rândurile presei și eruoparlamentarilor prezenți la eveniment.

Au prezentat expoziția și importanța rememorarii istorice, eurodeputații Siegfried MUREȘAN (organizator), Teodor STOLOJAN, Jean MARINESCU și președintele Institutului Frații Golescu – domnul Mihai NICOLAE. Tineri invitați din R. Moldova și România au fost prezenți ca invitați speciali și numeroși jurnaliști.

În exclusivitate pentru România Breaking News, domnul Mihai NOCOLAE a avut amabilitatea să ne transmită câteva gânduri:

„Expoziția este compusă din 12 panouri fotografice care prezintă masacrele din Basarabia și Nordul Bucovinei ocupate de trupele  statului totalitar sovietic și reprezintă o dureroasă dovadă a bestialității cu care ocupanții sovietici au tratat populația românească din teritoriile cotropite.

Trebuie să fim recunoscători, inițiatorilor și organizatorilor acestei expoziții – opremieră pentru eurodeputații României – pentru că au adus în Parlamentul European un episod tragic al istoriei noastre recente.

În egală măsură meritul acestei expoziții revine deputatului Eugen TOMAC și doamnelor Diana POSTICĂ  și Stela CULIC care s-au ocupat nemijlocit de realizarea materialului prezentat în expoziție.

Astfel de evenimente ne ajută să rememorăm evenimentele tragice petrecute în Europa în anii întunecați ai celui de-al Doilea Război Modial. În acelaș timp apreciez ca cunoșterea acestor manifestări ale totalitarismului, comunist sau fascist, constituie un argument în plus pentru cursul european al României și în general pentru nevoia de colaborare internațională în actualul climat internațional, când există tentația perversă de a rezolva unele din problemele interstatale cu mijloacele războiului și intervenției militare. În plus vedem inițiativa eurodeputatului Siegfried MUREȘAN ca un binevenit gând pios pentru victimile nevinovate ale Masacrului de la Fântâna Albă.”  – a transmis redacției RBN Press președintele Institutului Frații Golescu – domnul Mihai NICOLAE

Masacrul de la Fantana Alba_Bruxelles (1)

Masacrul de la Fantana Alba_Bruxelles (2)

Masacrul de la Fantana Alba_Bruxelles (3)

Masacrul de la Fantana Alba_Bruxelles (4)

Masacrul de la Fantana Alba_Bruxelles (5)

Masacrul de la Fantana Alba_Bruxelles (6)

Masacrul de la Fantana Alba_Bruxelles (7)

Masacrul de la Fantana Alba_Bruxelles (8)

Publicat de romaniabreakingnews.ro

,

Pe data de 5 aprilie 2016, în sediul Parlamentului European de la Bruxelles, va fi vernisată expoziția de fotografie „Masacrul de la Fântâna Albă. 75 de ani – pagina ascunsă a istoriei”, organizată de europarlamentarul român Siegfried Mureșan și politicianul Eugen Tomac, deputat în Parlamentul României.

La 1 aprilie 1941, acum 75 de ani, circa 3.000 de români din nordul Bucovinei au fost uciși de trupele sovietice în timp ce încercau să se întoarcă în țara-mamă, după ce Uniunea Sovietică anexase nordul Bucovinei. Decenii întregi, autoritățile sovietice și, apoi, cele ruse au încercat să ascundă și să ștergă din conștiința publică masacrul de la Fântâna Albă.

“Este de datoria noastră astăzi să ne gândim cu toții la această rană care nu va putea fi niciodată ștearsă din sufletul românesc, mai ales acum, după ce timp de jumătate de secol comuniștii au interzis orice referire la acest masacru. Marțea viitoare, în prezența unui grup de tineri din România și Republica Moldova, voi inaugura această expoziție de fotografii. Este modul în care am crezut că pot cel mai bine să-mi aduc omagiul pentru victimele acestei negre pagini a istoriei noastre”

– se arată într-o declarație a europarlamentarului român Siegfried Mureșan.

Publicat de romaniabreakingnews.ro / TOCpress: Expoziție despre Masacrul de la Fântâna Albă, în Parlamentul European

,

Premierul Pavel Filip se află într-o vizită de două zile la Bruxelles, însoțit de o delegație a Guvernului Republicii Moldova, care va participa, în seara zilei de astăzi, 14 martie, la cea de-a doua Reuniune a Consiliului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană.

big-consiliul-de-asociere-moldova-ue-se-reuneste-astazi-la-bruxellesProgramul vizitei Premierului Pavel Filip la Bruxelles conține mai multe întrevederi cu înalți oficiali din cadrul structurilor europene.

Astfel, înainte de sesiunea plenară a Consiliului de Asociere RM-UE, Pavel Filip se va întâlni cu Federica Mogherini, Înalt Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate,Vicepreședintele Comisiei Europene și cu Johannes Hahn, Comisar European pentru Politica de Vecinătate și Negocieri pentru Extindere.

Mâine, 15 martie, Premierul va avea întrevederi cu vicepreședinții Comisiei Europene: Maroš Šefčovič, Comisar pentru Uniunea Energiei și Valdis Dombrovskis, Comisar pentru moneda Euro și dialog social, precum și cu Comisarul pentru politica regională, Corina Crețu.

În a doua parte a zilei, șeful Guvernului de la Chișinău se va întâlni cu membrul Parlamentului European, Co-președintele Comitetului Parlamentar de Asociere RM-UE, Andi Cristea și va purta discuții cu membrii Comisiei pentru Afaceri Externe a Parlamentului European.

Vizita Premierului la Bruxelles se va încheia cu o întrevedere importantă, cea cu Martin Schulz, Președintele Parlamentului European.

Din componența delegației guvernamentale, care îl însoțește pe Prim-ministrul Pavel Filip la Bruxelles, fac parte: vicepremierii Gheorghe Bălan, Andrei Galbur, ministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene, Octavian Calmîc, ministru al Economiei, precum și miniștrii Finanțelor, Octavian Armașu, Justiției, Vladimir Cebotari, Afacerilor Interne, Alexandru Jizdan, Agriculturii și Industriei Alimentare, Eduard Grama.

,

Președintele Klaus Iohannis a declarat marți dimineața la Palatul Cotroceni că, dacă se confirmă ipoteza unui atentat terorist pe Aeroportul din Bruxelles, acest lucru arată că „terorismul a rămas în inima Europei”.

Klaus Iohannis

Klaus Iohannis

„Specialiștii spun că este foarte probabil să fie un atentat terorist. Noi suntem îngroziți și întristați și folosesc acest prilej pentru a exprima întrega compasiune și condoleanțe celor loviți de acest incident, autorităților belgiene, poporului și cred că, dacă se confirmă ipoteza unui atentat, arată că terorismul a răma în inima Europei. Suntem extrem de îngrijorați și vom urmări cu atenție evoluția de la Bruxelles”, a spus președintele Klaus Iohannis la deschiderea ceremoniei de marcare a Zilei Internaționale a Francofoniei.

România Breaking News vă amintește că marți dimineață  au avut loc Explozii pe aeroportul Zaventem din Bruxelles, la stația de metrou Shuman și în apropierea Instituțiilor Europene 

(…) 5 Explozii la Bruxelles !!!  în acest moment !!!  11 morți și 30 de răniți conform presei belgiene, 2 Explozii la Aeroportul  Zaventem din Bruxelles, 2 Explozii lîngă sediile instituțiilor europene din Bruxelles, 1 Explozie la stația de metrou  din apropierea instituțiilor europene din Bruxelles  Citește mai mult aici: http://romaniabreakingnews.ro/explozii-pe-aeroportul-zaventem-din-bruxelles/

,

explosion_brussels_zaventem_airport_romaniabreakingnews_ro

 ACTUALIZARE RBN PRESS 10.38

5 Explozii la Bruxelles !!!  în acest moment !!!

11 morți și 30 de răniți conform presei belgiene

2 Explozii la Aeroportul  Zaventem din Bruxelles

2 Explozii lîngă sediile instituțiilor europene din Bruxelles

1 Explozie la stația de metrou  din apropierea instituțiilor europene din Bruxelles

Poliția belgiană a anunțat că cel puțin o persoană a murit și mai multe au fost rănite. Presa precizează că numărul persoanelor decedate este de cel puțin zece. La o oră după exploziile de pe aeroport, o nouă explozie a avut loc la metrou. Între timp, gradul de alertă teroristă în Belgia a fost ridicat la cel mai înalt nivel.

Video: Momentul exploziei de la Aeroportul Zaventem suprins de o camera de supraveghere

ACTUALIZARE RBN PRESS 10.00 FOTO / EFECTELE EXPLOZIEI

*****
ACTUALIZARE RBN PRESS 09.45

HAOS, PANICĂ, MORȚI, RĂNIȚI…

ACTUALIZARE 09.44

Potrivit primelor informații, una dintre bombe a explodat în dreptul biroului de check-in al companiei American Airlines. Sky News scrie că o altă bombă a explodat în zona duty free a aeroportului.

Mircea Rednic a intrat într-o intervenție telefonică la Antena 3 unde a povestit că fiica lui este prinsă pe aeroport și că este în prezent pusă la adăpost de forțele de securitate.

”În timp ce vorbeam cu fiica mea s-a auzit bomba și apoi a mai urmat una. Au fost preluați de cei de la Securitate. S-au încuiat acolo. Au căzut tavanele, este fum”, a spus Mircea Rednic.

09.30

Două deflagrații au fost auzite pe aeroportul Zaventem din Bruxelles – capitala Belgiei, marți dimineață. Aeroportul este evacuat în acest moment.
În aeroport se afla și fiica antrenorului de fotbal Mircea Rednic care în momentul exploziilor a discuta la telefon cu tatăl său.

Revenim cu detalii.

,

Jurnalul unui vot …Bună dimineața, România!

Acum, când vă scriu, din ziua de ieri a mai rămas doar o vagă durere de cap, pe care nu mai am unde s-o expulzez. Înainte de a mă apuca să povestesc, deschid site-urile de știri, să văd exit poll-ul de la primele ore ale dimineții. E bine, acum mă pot liniști, să vă scriu.

La 5 a.m., duminică, 16 noiembrie 2014, eram deja trează de mai bine de un ceas, de fapt, somnul a fost un intermezzo scurt, pentru ca am stat de vorbă până târziu un noapte cu niște tineri frumoși și liberi din Paris, Munchen, Londra, Madrid, Bruxelles, Torino, Statele Unite, Canada, despre cum să facem ca să nu ne confiște nenorociții ăștia țara. Că-i a noastră, chiar dacă suntem departe de ea.

Așadar, planuri de bătaie, liste cu voluntari care să organizeze bunul mers al alegerilor, să susțină oamenii, să distribuie declarații, să sesiseze orice nereguli în timp real, să adune semnături ale celor frustrați, obosiți, flămânzi, cu lacrimi în ochi, care n-ar fi votat după 9-10 ore de așteptare.

Am pornit spre ambasadă cu gândul că vom fi singuri acolo. Soțul meu mi-a spus că, în mod categoric, îmi lipsește o doagă, cu siguranță nu s-a mai dus vreun suflet la ora aceea, duminca dimineața, după o săptămână grea de lucru, să se proțăpească în fața ambasadei, doar așa, de dragul unui drept fundamental cum ar fi votul. Ei bine, n-a fost așa. La ora 6,30 erau deja peste o sută de oameni așezați la rând și veneau valuri. Calmi, zâmbitori, cu declarațiile imprimate în mână, cu copii mici și foarte somnoroși în brațe. M-am așezat în spatele unei doamne care făcuse o tură de noapte. No, zice, am vrut să mărg să mă culc, dar, pe urmă or să zâcă că am vinit la 7 sara. Să nu mai spună că nu știm a ne scula devreme.

La 7,30 erau deja la coadă câteva sute bune de oameni și au început primele discuții, din interiorul secțiilor de vot se transmiteau informații contradictorii, oamenilor le-a luat ceva vreme să înțeleagă că erau menite să ajute, nu să-i împiedice, ca să se poată fluidiza procesul de vot – cum ar fi, să se dicteze celor din comisii datele din buletin, ca să poată scrie mai repede. Colegii mei din Paris ne scriau că acolo sunt mii, cred că atunci am realizat, profund – știind că la Munchen se așezaseră de sâmbătă seara, cu periuțele de dinți în mână – că există o șansă să fie bine. Să le fie un pic mai bine celor de acasă.

Am ieșit cu ștampila votat pe buletin pe la 8,30, am ieșit oarecum motivată de faptul că din comisii nu lipsea nimeni, erau 7 oameni, 7 ștampile, maximum de cabine, adică tot ce se putea face, în condițiile impuse de la București. Afară erau peste o mie de oameni și continuau să sosească într-un ritm amețitor, strada se blocase complet de mașini, primele echipaje de poliție sosiseră deja, exista potențialul unui haos, încă de la 8 dimineața. În restul centrelor, colegii mei scriau că oamenii s-au adunat cu miile și că sunt de neclintit, toată lumea de la coadă spune că nu mișcă un pas până nu votează. M-am dus să verific situația la cealaltă secție – cel puțin 700 și acolo, peste două mii în total, de dimineață. În Montoyer erau măsuțe cu cafea caldă și covrigi de-ai noștri, de acasă, aduse de patronul unui magazin românesc din Bruxelles. Observatorii cu care am vorbit – și care m-au ajutat mult, transmițându-mi informații de la secția 24, în timpul în care eu eram la celelalte – erau îngrijorați, la ritmul în care se aduna lumea, oricât de repede ar fi mers înăuntru, era clar că nu vor reuși să voteze toți.

Am pornit spre acasă, cu gândul să descarc filmele și imaginile, să le distribui și dau primeleinformații mai detaliate. Când parcam mașina, am auzit la Radio Contact Bruxelles Roumains… Victor Ponta… Klaus Iohannis… elections… democratie… și mi-a crescut inima cât un munte. Dar s-a strâns repede la loc pentru că, în clipa în care am deschis computerul, colegii mei trimiteau mesaje disperate din Paris că nu e în regulă și că oamenii sunt extrem de revoltați, că scandează, că jandarmii nu sunt tocmai veseli și serviabili precum poliția din Bruxelles și că există riscul unui conflict. Am descărcat cu viteza luminii, am urcat ce aveam de urcat pe Fb și am plecat într-un suflet, pentru că mi-am dat seama că, dacă ajung mesaje la cei de aici cu potențiale violențe la Paris, vor prelua inițiativa și riscăm să asistăm la un măcel de proporții. Am încercat să transmitem mesaje calme oamenilor, să-i încurajăm să fie optimiști, să-i asigurăm, mințind, într-un fel, că se vor face cu siguranță eforturi pentru a prelungi programul de vot, că nu se poate să nu le pese celor de la București, că merită să aștepte.

Apoi a început basmul democrației și libertății, de fapt a continuat. Prezența la vot în țară, la ora 10,00 a.m. era de doar 8,52 % și pe liste suplimentare deja de 11,57%. Oamenii s-au înfuriat, și-au scos telefoanele – mamă, ieși, ce faci ? N-ai ajuns încă, au votat toate cimitirele din Olt! Știu că ești bătrână și mergi mai încet, da hai ! Ia-o și pe țața Floarea, vecina, să nu vă fie urât! Radu, avem 4 ore de stat în frig, nu-mi pasă că n-ai mai votat, dacă vrei să-ți mai spun frate, te duci acum! Plânge Ioana că-i este frig și foame, are 3 ani, Radu!

Cei din țară ne trimiteau informații cu nereguli pe care le observau la secțiile lor de vot, lumea întreba unde poate contesta sau semnala fraude, am stat așa, unii cu alții, multă vreme. Parcă se ridicaseră pânzele de pe un somn greu și oamenii se recunoșteau unii pe ceilalți, se îmbrățișau de departe.

La 3,00 p.m. eram 6000, numai la Ambasadă. La secția de pe Rue Montoyer, mai mult de 2000. Devenise limpede ca lumina zilei că nu era omenește posibil să ajungă toată lumea la urne și că eforurile lor pot fi în zadar. Atunci au început să strige. Fără agresivitate, cu obidă și hotărâre: rușine să vă fie! Jos Ponta! Vrem să votăm! Rușine MAE, jos furtul și minciuna! Erau epuizați, ploua, copiii lor strigau, ridicați pe umeri, împreună cu ei. O parte au renunțat, după huidueli îndelungate, cu tristețe și poate cu o urmă de ură. Dar pentru cei care au rămas, pragul a fost știrea din țară că a crescut în mod semnificativ prezența la vot. Că le pasă, celor de acasă le pasă de ei înșiși, precum și de cei care stau în frig, pentru ei. Că telefoanele și lacrimile și rugămințile și amenințările nu au fost în zadar.

Și atunci au rămas. Au rămas cu speranța sosită în valuri, de acasă, au rămas cu cei care, deși votaseră, n-au plecat și le-au mai adus câte un sandviș, câte un ceai cald, au rămas cu zâmbetul pe buze și cu o credință în libertate și în țara lor care mă tulbură până și acum, când scriu aceste rânduri, mă cutremură, imi aduce lacrimi în ochi și mă face să fiu infinit de mândră că, da, sunt româncă și nimic nu poate schimba asta, așa am să mor.

La 9,40 p.m. luam ultimele imagini din fața Ambasadei. Toți cei care au votat dupa 8,00 au rămas acolo, să-și încurajeze frații de la coadă, să le fie aproape. La 10 fără un sfert a ieșit din secția de votare ultimul om de la rând, în aplauze, cu hai, Romania pe buze, în timp ce ceilalți cântau au revoir, Ponta, au revoir. Am intrat pe grupul de voluntari din diasporă, cu lacrimile amestecate în barbă de fericire, să postez că noi suntem bine, e misiune îndeplinită, și am văzut că în Paris și Torino se dă cu spray lacrimogen peste dreptul la vot și că oamenii sunt în genunchi în fața jandarmilor,pentru libertate și eliberare de sub impostură.

Respect vouă, oameni frumoși! Respect și iubire necondiționată, așa cum ați știut să dăruiți! N-a fost în zadar, v-ați luat țara înapoi. Bună dimineața, România!

Autor, sursă: Ramona S. /smartwoman.hotnews.ro

 

 
,

De ce este importantă relația dintre Uniunea Europeană și Rusia?

La o scurtă cercetare a datelor generale ale celor doi actori observăm că cele 28 de state care formează Uniunea Europeană au împreună 500 de milioane de locuitori și ocupă peste 4,4 milioane de km2, iar Federația Rusă este cel mai întins stat din lume, cu o suprafață de peste 17 milioane de km2și având o populație de 143 de milioane de locuitori. Proximitatea geografică, demonstrată de granița comună dintre Federația Rusă și Uniunea Europeană – în speță Lituania, Letonia și Estonia, dar și Polonia cu enclava Kaliningrad – face ca o relație de cooperare sau de rivalitate între cei doi coloși să fie inevitabilă.

Conform statisticilor Comisiei Europene, valoarea importurilor Uniunii Europene din Rusia a fost de 212,9 miliarde de euro, în 2012, iar valoarea exporturilor de 123 de miliarde de euro[1]. Astfel Rusia devine al treilea cel mai important partener economic pentru Bruxelles, după SUA și China. Desigur, cea mai mare parte din comerțul realizat este asigurat de domeniul energetic.

Totodată, dacă discutăm de cooperarea dintre UE și Rusia, putem vorbi de asemenea și de o rivalitate. Această competiție se dă pentru atragerea statelor care au rămas între cei doi giganți, pentru ca țări precum Ucraina, Republica Moldova sau Georgia să fie atrase către o parte sau alta a baricadei.

Politica externă a Rusiei față de Uniunea Europeană.

În primul deceniu al mileniului trei, Uniunea Europeană și-a tot extins granițele către est prin includerea în valuri succesive a unor foste state comuniste precum Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria, România sau Bulgaria, sau chiar și a unor state componente ale URSS, precum țările baltice. În acest context, Rusia a simțit o amenințare asupra securității sale, ce a fost accentuată de Parteneriatul Estic al UE cu Republica Moldova, Belarus, Ucraina, Georgia, Armenia și Azerbaijan.

Drept urmare, Rusia a acționat față de Uniunea Europeană prin două metode de abordare: dezvoltarea de relații cu UE ca organizație și crearea relațiilor bilaterale cu statele membre.

Acordul de Parteneriat și Cooperare din decembrie 1997 a instituționalizat dialogul dintre Rusia și UE. Pornit în contextul euroscepticismului de la Kremlin, relația Bruxelles-Moscova părea a fi una plauzibilă la începutul anilor 2000, dar ea s-a deteriorat treptat, în special după aderarea în comunitatea europeană a fostelor state comuniste și sovietice, dominate de un puternic sentiment rusofob.

Această dificultate de colaborare cu Uniunea Europeană extinsă și diferența de opinii cu oficialii de la Bruxelles în ceea ce privește diferite chestiuni de interes comun (intervenția din Irak, independența Kosovo, criza energetică)au determinat Federația Rusă să recurgă la relații bilaterale cu statele membre. Printre principalii parteneri ai Rusiei putem menționa Germania, Franța sau Italia.

Germania reprezintă, potrivit lui George Friedman, „prima alegere naturală a Rusiei”[2]. Relația dintre cele două state a fost inspirată de interesul pe care investitorii germani îl au pe piețele din est și a fost întărită de relația foarte bună dintre Putin și liderii de la Berlin. Astfel, comerțul dintre cele două state a crescut, Germania a obținut beneficii ca partener energetic strategic, iar Rusia a beneficiat de sprijinul politic al Berlinului în chestiuni de politică externă: opoziția Germaniei față de „revoluția portocalie” din Ucraina sau opoziția față de extinderea NATO în Georgia și Ucraina.

Franța a pornit un dialog cu Rusia în special din pricina unor opinii comune cu Rusia din punct de vedere geopolitic, dar și din cauza temerilor franceze de a fi exclusă din dialogul Moscovei cu Berlinul. Cooperarea cuItalia a fost făcută posibilă în mare parte din pricina relației foarte bune dintre Putin și Silvio Berlusconi, Italia devenind unul dintre principalii parteneri economici ai Rusiei, în special în domeniul energetic[3]. În ciuda schimbării liderilor politici italieni, Roma continuă să aibă o relație economică fructuoasă în domeniul energetic cu Moscova.

Extinderea continuă către est a Uniunii Europene a îndemnat Rusia să pornească crearea unei organizații care să imite oarecum proiectul UE. Astfel a fost creată Uniunea Economică Eurasiatică, la care au aderat Kazahstanul și Belarus și care a deraiat Armenia de la drumul spre integrarea europeană. Interesant este că la originea evenimentelor de la Kiev stă și invitația adresată de către Putin lui Ianukovici, prin care a încercat să atragă Ucraina spre noul proiect rusesc și să o îndepărteze de UE[4].

Securitatea energetică a Europei – punctul slab al UE în relația cu Rusia?

Prin prisma puterii sale energetice, Rusia este văzută de Uniunea Europeană atât ca o amenințare cât și ca un partener. Din punct de vedere al domeniului energetic, UE este un importator net. Pentru Rusia resursele energetice sunt suficiente în ceea ce privește consumul propriu, dar aceasta are nevoie de capitalul european pentru susținerea domeniului energetic și pentru dezvoltarea infrastructurii rusești. Astfel se creează odependență a producătorului de cumpărător și invers.

Uniunea Europeană este mai importantă pentru Rusia decât invers. Acest lucru este evident din două motive. Referitor la resursele energetice, UE se aprovizionează în proporție de 36% în ceea ce privește gazul natural necesar, 31% din necesarul de petrol și 30% din necesarul de cărbune din Federația Rusă. Însă piața europeană reprezintă 80% din petrolul exportat de Rusia, 70% exportul de gaze și 50% de cărbune, cifre care demonstrează faptul căproducătorul este mai dependent de cumpărător decât ar fi de crezut. Totodată, Europa este importantă pentru Rusia întrucât tot ceea ce înseamnă infrastructură rusească este bazată pe cea sovietică, ale cărei legături sunt în mare parte cu Europa Centrală și de Est și în niciun caz cu alte spații în care ar fi putut transporta resursele de hidrocarburi.

Desigur, dependența de resursele energetice rusești diferă de la caz la caz. Dacă țări precum Slovacia, Finlanda, Bulgaria și țările baltice sunt complet dependente de gazul rusesc, alte țări sunt complet independente, precum Spania și Portugalia, ce-și iau resursele din Africa de Nord, sau țările nordice, ce se aprovizionează din Marea Nordului.

Uniunea Europeană a încercat să își obțină securitatea energetică prin mărirea listei furnizorilor de hidrocarburi. Astfel au apărut idei precum proiectul eșuat Nabucco. Rămân ca alternative explorarea resurselor din Marea Neagră, creșterea energiei obținute din resurse regenerabile sau foarte contestata metodă a gazelor de șist. Ținând cont totuși de cifrele de mai sus, putem afirma cu tărie că Federația Rusă nu este o sperietoare pentru Uniunea Europeană ca un întreg, iar o poziție solidară a statelor Uniunii Europene față de Moscova ar putea aduce concesii din partea autorităților de la Kremlin.[5]

România și Rusia: între rusofobie și realism politic

Unde se află România în relația dintre Uniunea Europeană și Rusia? Evident, țara noastră are o importanță geopolitică destul de mare pentru cei doi actori. România este granița de est a UE, iar Rusia a început, timid ce-i drept, să investească în România (vezi investițiile Gazprom). Datorită acestor lucruri,România are oportunitatea de a deveni factorul conciliant în relația bilaterală dintre Rusia și UE.

Din punctul de vedere al relației cu Rusia, țara noastră prezintă o oarecare sensibilitate față de colosul ex-sovietic, atât din motive istorice, cât și politice. Dar în ultima perioadă relația bilaterală dintre România și Rusia s-a mai ameliorat, un exemplu în acest sens fiind crearea unui Institut Cultural Român la Moscova. În ciuda tuturor animozităților istorice și politice, drumul acesta reconciliant al autorităților de la București trebuie să fie continuat, în concordanță cu o posibilă atitudine responsabilă și tolerantă a Uniunii Europene.

Desigur, vorbim de faptul că România își poate crea securitatea energetică independent, ba mai mult, să capete o foarte mare importanță geopolitică regională. Dar aceste lucruri nu pot fi efectuate decât printr-un parteneriat solid în cadrul Uniunii Europene și printr-o relație cât mai detensionată cu Moscova. Iar aceste două elemente nu pot fi realizate decât dacă va crește solidaritatea și responsabilitatea statelor din cadrul Uniunii Europene pentru a avea o singură voce în relația cu Kremlinul.


[1] European Commission, Directorate-General for Trade, Russia,http://trade.ec.europa.eu/doclib/docs/2006/september/tradoc_111720.pdf.

[2]George Friedman, 8 mai 2012, Putin’s Evolving Strategy in Europe, Stratfor Global Intelligence, http://www.stratfor.com/weekly/putins-evolving-strategy-europe.

[3] Aura Ban, Europa – partenerul tradițional al Federației Ruse. Evoluția relațiilor ruso-europene în noul mileniu, în Triunghiul de forțe geopolitice SUA-China-Rusia: O viziune a sistemului internațional actual din perspectiva celor trei mari puteri, coord. Adrian Corobană, editura Ars Docendi Universitatea București, București 2013, pp. 279-288.

[4] Eduard Popa, 24 decembrie 2013, Liderii Rusiei, Bielorusiei și Kazahstanului au stabilit principiile de bază ale Uniunii Economice Eurasiatice, Ziarul Crainicul, http://www.crainicul.ro/index.php/liderii-rusiei-bielorusiei-si-kazahstanului-au-stabilit-principiile-de-baza-ale-uniunii-economice-eurasiatice-8774 .

[5] Livia-Irina Alexandru, Relația energetică dintre Uniunea Europeană și Rusia, în Triunghiul de forțe geopolitice SUA-China-Rusia: O viziune a sistemului internațional actual din perspectiva celor trei mari puteri, coord. Adrian Corobană, editura Ars Docendi Universitatea București, București 2013, pp. 289-298.

Sursa:geopolitics.ro

,

opozitia_ucraina_respinge_IanukoviciLiderii opoziției din Ucraina au respins oferta de negocieri făcută de președintele Viktor Ianukovici și insistă ca guvernul să demisioneze. Asta după ce a refuzat să semneze acordul de asociere cu Uniunea Europeană. Pe de alta parte, sefa diplomației europene, Catherine Ashton, a afirmat că președintele ucrainean, Viktor Ianukovici, „intenționează să semneze” Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană pe care l-a respins luna trecută, relatează AP și AFP, preluate de AGERPRES.

Astazi si Parlamentului Euopean a adoptat o rezolutie in cazul Ucrainei. Documentul arata ca Uniunea Europeana este gata sa semneze Acordul de Asociere cu Ucraina, dar si sa acorde un ajutor financiar. Totodata, eurodeputatii si-au exprimat indignarea fata de aplicarea fortei asupra manifestantilor. Dacă guvernul de la Kiev va mai recurge la forță, Statele Unite ale Americii anunta ca nu exclude posibilitatea impunerii unor sancțiuni Ucrainei. Intre timp, protestatarii continuă să ocupe centrul Kievului și primăria după ce, miercuri, poliția a încercat, dar a eșuat să întrerupă protestele.

Sursa:tv7.md

,

Nina Stanski

Nina Stanski

Eliminarea restricțiilor de călătorie în Uniunea Europeană pentru liderii de la Tiraspol, în condițiile în care a fost aprobată recent, este inacceptabilă.Declarația aparține ministrului  transnistrean de Externe, Nina Ștanski, într-un interviu pentru publicația ucraineană „Glavcom”.

„Analizând retorica documentului oficial, prevederile acestuia par a fi un fel de „recompensă” pentru progresele înregistrate în cadrul negocierilor. Tiraspolul consideră acest pas ca unul insuficient. Sancțiunile nu au fost eliminate în totalitate, doar că lista liderilor cărora li se aplică „interdicția de călătorie” rămâne incompletă. Noi considerăm inacceptabile abordările folosite de Bruxelles față de dialogul moldo-transnistrean”, a declarat Ștanski.

Totodată aceasta spune că politica promovată de Bruxelles, doar îngreunează atingerea compromisurilor între Tiraspol și Chișinău.

Moldova.ORG

PASSWORD RESET

LOG IN