ROMÂNIA BREAKING NEWS

Home Posts Tagged "Bogdan Aurescu"

Bogdan Aurescu

,

Bogdan Aurescu

Bogdan Aurescu

Ministrul de Externe Bogdan Aurescu le-a cerut colegilor europeni, în cadrul reuniunii de la Luxemburg, deschidere în ceea ce privește asistența financiară acordată de UE Republicii Moldova, pentru a încuraja astfel procesul de reformă de la Chișinău.

Prezent la reuniunea informală a miniștrilor de externe din statele membre UE, care s-a desfășurat vineri și sâmbătă la Luxemburg, Bogdan Aurescu a solicitat deschidere și flexibilitate în acordarea de asistență financiară pentru Republica Moldova și a informat despre principalele măsuri luate de București în această direcție.

De asemenea, potrivit unui comunicat de presă al MAE, ministrul Aurescu a informat despre vizita recentă a premierului român la Chișinău și despre asistența pe care o acordă țara noastră, prezentând și perspectivele dosarului transnistrean.

În condițiile în care printre temele aflate pe agenda reuniunii au figurat și evoluțiile din Vecinătatea Estică și relațiile UE-Rusia, ministrul Bogdan Aurescu a subliniat „necesitatea unui angajament cât mai solid”, pe termen mediu și lung, al UE în regiune, reafirmând importanța sprijinului european pentru stimularea statelor partenere, în special a celor care doresc o apropiere mai mare de UE, precum R. Moldova, Georgia și Ucraina.

Conform comunicatului MAE, șeful diplomației române a reiterat dorința României de a se implica în revitalizarea Parteneriatului Estic, în contextul procesului de revizuire a Politicii Europene de Vecinătate. De asemenea, a reluat ideea necesității unei strategii a relațiilor UE-Rusia, cu luarea în considerare a gradului de implicare a Rusiei în aplicarea Acordurilor de la Minsk.

Aurescu a mai arătat că regimul de sancțiuni decis de UE față de situația din Ucraina trebuie menținut până la aplicarea integrală a acestora și a adăugat că nu trebuie uitată „ocuparea continuă și
ilegală a Crimeii”.

În acest context, el a exprimat preocuparea României pentru continuarea de către Rusia a procesului de militarizare a regiunii Mării Negre, mai ales în Crimeea. Bogdan Aurescu s-a referit și la necesitatea unei mai mari implicări a UE în soluționarea conflictelor prelungite din Vecinătatea Estică și la îmbunătățirea comunicării strategice.

Editat și publicat de Lena Captari / Flux News MDromaniabreakingnews.ro / sursa: mediafx.ro

,

Bogdan Aurescu

Bogdan Aurescu

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a avut luni, 15 iunie 2015, o întâlnire cu omologul său macedonean, Nikola Poposki, în marja reuniunii ministeriale a Inițiativei Central Europene (Ohrid, Republica Macedonia).

Cei doi oficiali au făcut o analiză sintetică a stadiului relației bilaterale, pe palier politico-diplomatic, cultural și economic, dar și a perspectivelor de integrare europeană și euro-atlantică ale Republicii Macedonia.

În legătură cu situația din Republica Macedonia, ministrul român al afacerilor externe a apreciat rezultatul negocierilor inter-macedonene, derulate cu sprijinul UE si al SUA, care au dus la Acordul politic din 2 iunie 2015, și a subliniat importanta angajamentului politic al tuturor forțelor politice macedonene pentru punerea sa în practică.

Cu referire la situația aromânilor și meglenoromânilor, care sunt menționați ca popor constitutiv în Constituția Republicii Macedonia, ministrul român de externe a subliniat importanța unor demersuri comune pentru protejarea dialectului megleno-român, astfel încât să se evite dispariția sa. De asemenea, a reamintit importanța identificării de soluții pentru problema proprietăților comunității aromâne din Macedonia.

Dezvoltarea colaborării dintre ministerele afacerilor externe din cele două țări a fost un alt subiect de discuție. Partea română și-a exprimat disponibilitatea de a transfera expertiză către instituțiile macedonene implicate în pregătirea reformelor pro-europene. În acest sens, între cele două instituții există deja Memorandumul de Cooperare în domeniul integrării europene și euro-atlantice (semnat în anul 2011), cu oportunități de colaborare și pe linia Ministerelor Justiției, Culturii, Apărării, Afacerilor Interne, Fondurilor Europene.

Cei doi miniștri au căzut de acord, la propunerea ministrului român, asupra convenirii unui plan de consultări între cele două ministere de externe, cu accent pe afacerile europene și aspectele de securitate. De asemenea, a adresat omologului macedonean invitația de a vizita România, acceptată cu plăcere de ministrul Poposki.

Totodată, cei doi oficiali au căzut de acord că în plan economic există certe interese comune, ministrul român subliniind necesitatea de a stimula schimburile și investițiile prin crearea unei Comisii Mixte Economice și organizarea unui Forum al oamenilor de afaceri.

La rândul său, ministrul Nikola Poposki a mulțumit omologului său român pentru susținerea constantă oferită de țara noastră parcursului european și euro-atlantic ale Republicii Macedonia.

Sursa:  mae.ro prin  romaniabreakingnews.ro

Meglenoromânii sunt una din cele patru ramuri de români. Meglenoromânii (numiți și megleniți sau vlași) sunt o populație care trăiește ca minoritate naționalănerecunoscută ca atare de statul grec, în câteva sate din regiunea Meglen din nordul Greciei, numărul lor fiind estimat la 12.000 – 20.000 de oameni.

Ei vorbesc olimbă romanică numită limba meglenoromână. Încă din trecut, numărul lor a început să scadă constant din cauza presiunilor făcute de către greci. Numele de român s-a pierdut în timp, fiind înlocuit cu denumirea de „vlasi”, iar termenul de meglenoromâni a fost dat de cei care le-au studiat limba și obiceiurile, avându-se în vedere și regiunea în apropierea căreia locuiesc. Este interesant că spre deosebire de alte populații romanizate din est (numite în mod generic vlahi), ei nu se numesc pe ei înșiși cu un nume derivat de la romanus, ci folosesc numai numele vlași. Ei au locuit la nord de Salonic, în regiunea Meglen, în turcește Caragiova, la vest de râul Vardar. Erau așezați într-un orășel, Nânta și zece sate: Lunguța, Birislav, Huma, Oșani, Liumnița, Cupa, Țârnarcea, dintre care trei comune cu români bulgarizați: Barovița, Coinsco și Sirminina. Regiunea propriu zisă, Meglen, se află mai spre răsărit de teritoriul locuit de ei, întinzându-se de la Vodena spre nord est până la comunele Lunguța și Birislav. Datele precise istorice asupra trecutului meglenoromânilor lipsesc și numai cu ajutorul studierii limbii se poate dezlega, în parte, trecutul lor.

Așezările meglenoromâne din Grecia și Republica Macedonia

Începând cu anul 1913 cea mai mare parte a localităților meglenoromâne sunt situate în Grecia. Localitățile nordice se află in componența fostei republici iugoslave Macedonia.

Sursa: ro.wikipedia.org/wiki/Meglenoromani

Erou român omagiat în imnul de Stat al Macedoniei – Pitu Guli

Citește:Asemeni eroilor de la Termopile, dar necunoscut românilor. Povestea românului Pitu Guli, eroul omagiat în imnul de Stat al Macedoniei

Important de știut despre …

Principalele obiective religioase și culturale care au aparținut comunităților românești din Sudul Dunării, și care au fost achiziționate sau construite de domnitori români, de Statul Român sau de comunitățile românești din țările balcanice.

Acest inventar este alcătuit pe baza mărturiilor scrise, iar proprietățile pot fi revendicate pe cale juridică sau politică de către proprietarii de drept ai acestora. Documentarul are la bază datele existente în arhiva Secretariatului de Stat pentru Culte, precum și cercetările efectuate de Asociația “Astra Română” din Timișoara.

Vă prezentăm mai jos datele pe care le socotim utile pentru valorificarea lor în interes național românesc

Așezăminte culturale și religioase românești

MACEDONIA

  1. Bitola-Monastir, biserică românească, târnosită la 10 mai 1905, subvenționată de Statul Român până în 1916. În 1946 la biserica din Bitola păstorea părintele Stoica din București; întrucât a făcut o vizită călugărilor de la mânăstirea din Gopeș, a fost expulzat în 1946, sub pretextul că a încălcat legile țării, vizitând o mănăstire fără autorizație.

Intervenția ambasadorului Tudor Vianu, de la Ambasada României de la Belgrad pe lângă Ministerul de Externe al Yugoslaviei pentru a se anula decizia sus menționată nu a avut nici un succes.

  1. Cimitir românesc Bitola, cu capelă, înființat în 1903 cu banii Guvernului României, subvenționat până în 1916 de Statul Român.

Terenul intravilan a fost cumpărat în 1903, la cererea Primului Ministru Ion I.C. Brătianu pentru înhumarea lui, Apostol Mărgărit, primul inspector general al școlilor românești din Macedonia.

  1. Liceul românesc cu internat Bitola-Monastir, înființat în 1880, subvenționat de Statul Român până în 1916.
  2. Școala normală profesională românească de fete cu internat Bitola-Monastir, înființată în 1899 de localinici aromâni, întreținută de Statul Român până în 1916.
  3. Biserica Sf. Dimitrie din Bitola-Monastir, zidită de comunitatea aromână la 1830.
  4. Mânăstirea Gopes (Gopiște), cu biserica Schimbarea la Față, zidită de comunitatea aromânească în secolul al XIX-lea, subvenționată de Statul Român până în 1916, pictată de Maria Erca, cu inscripție în limba română.
  5. Crușevo-biserica Sf. Ioan Botezătorul, construită cu banii Statului Român la 1896 și subvenționată până în anul 1938.
  6. Cimitirul românesc din Magrovo, înființat cu sprijinul financiar al României în 1906 și dezafectat de sârbi în 1912

Sursa:  dacoromania-alba.ro

Publicat de România Breaking News – RBN Press / romaniabreakingnews.ro

,

Bogdan Aurescu i-a cerut Nataliei Gherman solutionarea situatiei lui George Simion, expulzat din Republica Moldova

Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a solicitat, vineri, la Bratislava, in cadrul unei discutii cu omologul moldovean, Natalia Gherman, solutionarea situatiei expulzarii cetateanului roman George Simion din Republica Moldova.

Potrivit unui comunicat MAE, citat de Mediafax, discutia dintre ministrii Bogdan Aurescu si Natalia Gherman a avut loc, vineri, in marja reuniunii Grupului de la Visegrad, in format V4+ cu Partenerii Estici, desfasurata la Bratislava.

In cadrul discutiei cu Natalia Gherman, ministrul de Externe al Republicii Moldova, Bogdan Aurescu a ridicat problema interdictiei de intrare in Republica Moldova a cetateanului roman George Simion, solicitand „transmiterea clarificarilor cerute deja de partea romana si solutionarea situatiei”, precizeaza sursa citata.

Presedintele Platformei Unioniste Actiunea 2012, George Simion, cetatean roman, a fost retinut, miercuri, de agentii Serviciului moldovean de Informatii si Securitate, iar in scurt timp a fost expulzat din Republica Moldova, primind interdictie de reintrare in aceasta tara timp de cinci ani.

MAE a precizat, miercuri seara, ca Ambasada Romaniei la Chisinau a aflat in dupa-amiaza zilei de miercuri, din surse publice, despre retinerea cetateanului roman George Simion de catre reprezentanti ai Biroului Migratie si Azil al Republicii Moldova si a cerut clarificari.

Premierul R. Moldova, Chiril Gaburici, i-a convocat, joi, de urgenta pe seful Serviciului Informatii si Securitate, Mihai Balan, si pe ministrul de Interne, Oleg Balan, solicitandu-le verificarea circumstantelor expulzarii cetateanului roman George Simion si daca i-au fost respectate drepturile.

Conform MAE, reuniunea de la Bratislava a Grupului de la Visegrad, in format V4+ cu Partenerii Estici a constituit „o oportunitate pentru o discutie ampla asupra situatiei in Vecinatatea Estica”, cu mai putin de o saptamana inaintea Summit-ului Parteneriatului Estic (PaE) de la Riga (21-22 mai).

Ministrul roman de Externe a subliniat, in cadrul discutiilor, necesitatea consolidarii PaE, pe fondul utilitatii demonstrate de acest instrument, inclusiv in contextul regional de securitate dificil.

El a afirmat ca Summitul de la Riga trebuie sa aiba rezultate de substanta si sa reconfirme impactul pozitiv concret pe care PaE l-a avut asupra partenerilor estici. Summitul este, de asemenea, un barometru al sprijinului pe care Uniunea Europeana il vor acorda proceselor de reforma si modernizare europeana din vecinatatea estica.

Bogdan Aurescu a reamintit sustinerea acordata de Romania pentru consolidarea relatiilor UE cu statele din vecinatate, in cadrul Parteneriatului Estic, cu precadere in actualul context de securitate, respectiv pentru perspectiva europeana a celor care opteaza pentru acest drum.

Seful diplomatiei romane a pledat pentru o abordare diferentiata in raporturile UE cu statele PaE, in acord cu vointa politica si progresele concrete demonstrate, dar si cu nivelul de aspiratie al fiecarui stat. In acest context, ministrul roman a reiterat sprijinul pentru sustinerea, la Riga, a progreselor statelor partenere in domeniul mobilitatii – in mod deosebit liberalizarea regimului de vize cu UE – cu privire la Georgia si Ucraina.

,

Ministrul afacerilor externe al României, Bogdan Aurescu, a declarat pentru Radio France Internationale că a discutat cu oficialii de la Kiev despre informațiile potrivit cărora autoritățile ucrainene i-ar viza cu prioritate pe etnicii români pentru a-i trimite la luptele din estul Ucrainei și a subliniat că această problemă este una falsă.

Bogdan Aurescu

Bogdan Aurescu

“Nu am constatat probleme deosebite, altele decât le întâmpină cetățenii ucraineni, indiferent de etnie. În ceea ce priveste chestiunea mobilizării partiale, nu se pune problema aplicarii unei mobilizari pe criteriu etnic, care sa favorizeze la încorporare cetățeni ucraineni de etnie română. A fost o temere justificată la nivelul analizei, dar care în termeni reali nu s-a confirmat. A mai existat și o declaratie a unui consilier prezidențial ucrainean, care vorbea despre fluxuri de etnici români care s-ar fi refugiat în România, pentru a se sustrage încorporării, dar e fals. Nu există o creștere a traficului de persoane nici dinspre Ucraina spre România, nici invers” – a afimat șeful diplomației române, citat de Radio France International.

Totodată, Bogdan Aurescu a atras atenția că, dacă acordurile de pace de la Minsk nu sunt respectate și focul nu încetează în Donbas, potentialul de instabilitate poate să contamineze și alte zone din Ucraina, inclusiv regiuni care sunt mai aproape de Romania.

“De altfel, nici regiunile din proximitatea graniței cu România, mă gândesc la Odesa,  nu au fost scutite de incidente sporadice. Au existat unele explozii  sau au fost zvonuri atent diseminate, cum ar fi crearea unor noi zone separatiste, ca așa-numita ‘republică populară Bugeac’,  sau alte asemenea planuri” – a precizat Aurescu.

,

Ministrul român de Externe reacționează față de documentarul în care televiziunea Channel 4 îi face cerșetori pe imigranții români din Marea Britanie. A trimis o scrisoare oficială omologului său britanic în care îi explică în termeni diplomatici că britanicii își permit să generalizeze situații particulare. În același timp, zeci de români de la Londra vor să dea în judecată postul de televiziune, pe care îl acuză de discriminare.

Potrivit unui comunicat MAE remis agenției MEDIAFAX, ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a adresat o scrisoare omologului britanic, Philip Hammond, cu privire la problema imaginii și a modului de percepție de către publicul britanic a românilor din Marea Britanie, în continuarea discuțiilor pe această temă purtate cu ocazia vizitei înaltului oficial britanic din luna ianuarie, de la București.

Bogdan Aurescu și-a exprimat „regretul profund față de reluarea acelorași clișee incorecte prin modul distorsionat și părtinitor în care a fost prezentată comunitatea românească din Marea Britanie de către televiziunea britanică privată Channel 4, pe baza portretizării unor cazuri care nu sunt reprezentative la nivelul întregii comunități”.

Scrisoarea atrage atenția asupra faptului că tipul acesta de reportaje poate afecta „în mod negativ și absolut nedrept imaginea comunității românești din Marea Britanie”.

Ministrul Afacerilor Externe a menționat, totodată, că, deși subiectul referitor la comunitatea română din Marea Britanie în contextul liberalizării pieței muncii a fost prezentat în mod negativ de către mass-media britanică, datele statistice guvernamentale au arătat contrariul și au demonstrat lipsa de fundament real al unor astfel de campanii de presă.

Conform MAE, comunitatea românească este bine integrată în societatea britanică, în scrisoare arătându-se că o proporție considerabilă sunt specialiști în diverse domenii, inclusiv în domeniul medical, IT, artă sau comerț, foarte mulți având propriile afaceri și aducând o contribuție consistentă la prosperitatea societății britanice, la care se adaugă cei aproape 7.000 de studenți din universitățile din Marea Britanie.

Bogdan Aurescu propune ca autoritățile române și britanice să lucreze împreună pentru a pune capăt „acestei campanii de presă nedrepte și nejustificate la adresa românilor și a corecta astfel discrepanța existentă între realitate și imaginea proiectată despre aceasta”.

În acest sens, și ținând cont și de reacțiile generate de difuzarea de către televiziunea Channel 4 a serialului „The Romanians Are Coming”, ministrul de Externe a propus stabilirea unui grup de lucru la nivelul autorităților competente dintre cele două țări, care să identifice mijloacele adecvate de a corecta aceste stereotipuri negative la adresa românilor din Marea Britanie.

Zeci de români protestează la Londra, nemulțumiți de documentarul „Vin românii!”

Numeroși români au participat, duminică după-amiază, la Londra, la un protest „în tăcere” față de documentarul despre imigrații români difuzat de postul Channel 4. Ei susțin că documentarul „Vin românii” este unul părtinitor, incomplet documentat și discriminatoriu.

Documentarul realizat de postul Channel 4 despre imigranții români din Marea Britanie i-a scos în stradă pe conaționalii noștri din Regat. Zeci de români protestează la această oră în fața sediului televiziunii, nemulțumiți de modul în care a fost realizat documentarul.

Iris Radulian, o româncă stabilită la Londra, a explicat că oamenii au ieșit în stradă pentru că se consideră jigniți de imaginea pe care o transmite documentarul în legătură cu românii din Marea Britanie. „S-au adunat foarte mulți români, mulți sunt încă pe drum. Vremea nu ține cu noi, e frig și plouă, însă noi ieșim în stradă pentru că nu ne place, ne considerăm jigniți, suntem supărați pentru modul în care am fost tratați la acest post de televiziune”, a spus Iris Radulian.

Românca a explicat că protestul este unul mut și că oamenii au venit în fața Channel 4 purtând steaguri și pancarte.

„Noi deja am început producția unui film, ca să contracarăm imaginea care s-a format asupra noastră. Simțim că suntem tratați ca niște cetățeni de mâna a doua a Europei și ne deranjează”, a mai spus Iris Radulian.

Sursa:digi24.ro prin România Breaking News

Foto: Protestul românilor la Channel 4 / presalibera.net

PASSWORD RESET