ROMÂNIA BREAKING NEWS

Home Posts Tagged "BAT"

BAT

,

Ziua_Luptatorului_Antiterorist_romaniabreakingnews_ro

Emisiune de timbre omagiale de Ziua Luptatorului Antiterorist, emise in anul 2012 / Foto dreapta – placa comemorativă de pe monumentul din Cartierul Drumul Taberei

În ziua 18 decembrie, Serviciul Român de Informații a celebrat, ca în fiecare an, Ziua Luptătorului Antiterorist. La ceremonialul militar, organizat cu acest prilej la Monumentul Luptătorului Antiterorist, au fost prezenți directorul Serviciului Român de Informații și directorii adjuncți, membri ai familiilor eroilor, cadre militare în rezervă din structurile de prevenire și combatere a terorismului, angajați ai Serviciului și exponenți ai societății civile.

Au fost depuse coroane de flori din partea conducerii SRI, a organizațiilor cadrelor militare în rezervă și retragere și a fost ținut un moment de reculegere în memoria celor care au făcut sacrificiul suprem în lupta pentru prevenirea și combaterea terorismului.
SRI-BAT-monument

Luând cuvântul la eveniment, domnul Eduard Hellvig, directorul SRI, a evocat faptul că liniștea de care cu toții ne bucurăm astăzi în România o datorăm celor care, de-a lungul istoriei de peste 40 de ani a antiterorismului românesc, și-au făcut în fiecare zi datoria de pavăză pentru semenii lor.

De asemenea, cu ocazia evenimentului, au fost amintite provocările actuale pe care această unitate de elită a Serviciului este chemată să le înfrunte în beneficiul cetățenilor României. În lume nu mai există niciun loc ferit de pericole, focarele de conflict se multiplică, amenințările la adresa României nu mai sunt generale, difuze, ci, din păcate, au devenit tot mai pregnante, iar încercările de a comite acte violente s-au înmulțit.
Întreaga conducere a Serviciului a ținut să le mulțumească tuturor ofițerilor, maiștrilor militari și subofițerilor care au ales să își facă datoria cum se cuvine în această profesie nobilă, deopotrivă frumoasă și periculoasă.
*

Monumentul Luptătorului Antiterorist…

…denumit și Monumentul eroilor USLA, a fost ridicat în București pentru cinstirea memoriei celor opt luptători ai Unității Speciale de Luptă Antiteroristă (USLA) uciși în noaptea de 23 spre 24 decembrie 1989, zile de început a Revoluției Române din 1989. Inițial, toți au primit distincția de eroi-martiri ai Revoluției. După 21 de ani, titlul le-a fost retras, pe motiv că CNSAS a declarat că au făcut poliție politică, fără a fi luată în calcul funcția lor de ofițeri ai Securității și implicit colaborarea lor inerentă cu această structură.

Monumentul, ridicat prin grija Serviciului Român de Informații (SRI) chiar în locul unde aceștia au murit, a fost inaugurat la 20 decembrie 2012 pe bulevardul Drumul Taberei, la intersecția cu bulevardul Vasile Milea, în prezența șefului SRI, George Maior.

monumentul_luptatorului_antiterorist_USLA-romaniabreakingnews

Pe monument este înscris textul: „În acest loc au căzut la datorie șapte luptători antiteroriști, în 24 decembrie 1989”. Monumentul este închinat și tuturor eroilor căzuți în misiunile antiteroriste înainte și după 1989.

Din ordinul generalului Nicolae Militaru, luptătorii USLA conduși de colonelul Gheorghe Trosca au fost chemați să apere de teroriști sediul MApN, clădire care în prezent este sediul Marelui Stat Major, cu toate că Ministerul era, oricum, apărat de tancurile armatei. De reținut că ministrul Nicolae Militaru i-a cerut insistent colonelului Ion Ardeleanu, comandantul USLA, ca luptătorii chemați în ajutor să fie conduși neapărat de colonelul Trosca. Ordinul efectiv de tragere a fost transmis tancurilor din fața MApN de colonelul Safta care a fost avansat, ulterior, ca general. Ulterior s-a dovedit că prin chemarea lor s-a urmărit, de fapt, o diversiune. Imediat ce cele două echipaje USLA, îmbarcate în două ABI (Autovehicule Blindate pentru Intervenție, pe șasiu ARO 240) au ajuns în imediata apropiere a Ministerului Apărării Naționale, deși au transmis prin sistemul de comunicații militare parola și tipul de misiune pentru care fuseseră convocate, au fost prinse într-o ambuscadă, s-a deschis foc asupra lor și opt dintre luptătorii USLA și-au pierdut viața iar alți patru au fost răniți grav.

O eroare…

Colonelul Gheorghe Trosca a fost decapitat iar capul său a fost așezat în batjocură, cu o țigară în gură, înfipt pe osia roții unui ABI răsturnat. Trupurile luptătorilor USLA uciși au zăcut mai multe zile pe asfalt, timp în care trecătorii au scuipat și au urinat peste acestea, iar pe mașina blindată cu care aceștia s-au deplasat a fost scris „Teroriști“. conform ro.wikipedia.org/wiki/Monument

*Capul decapitat nu este al lui Trosca cum se presupune, ci al lui Muicaru Ion, care a fost prins sub șenilele tancului tăindu-i picioarele și abia apoi decapitat și batjocorit (dezvăluiri George Dumitru pe danbadea.net)

Muicaru Ion - Erou Martir (colaj foto- sursa: danbadea.net)

Muicaru Ion – Erou Martir (colaj foto- sursa: danbadea.net)

Cinci oameni au supraviețuit măcelului comandat din sediul MApN: Romulus Garz, Ștefan Soldea, Petre Găinescu și Ionel Păduraru, luptători ai USLA, precum și Constantin Isac care fusese trimis în misiunea de apărare a sediului MApN ca reprezentant al FSN.

Eroii USLA cinstiți prin acest monument sunt următorii:

  • Gheorghe Trosca (colonel, șef de Stat Major în cadrul USLA),
  • Eugen Trandafir Cotună (locotenent-colonel),
  • Andrei Ștefan (sublocotenent),
  • Ion Muicaru (sublocotenent),
  • Emil Oprea (sublocotenent),
  • Florin-Constantin Surpățeanu (sublocotenent),
  • Teodor Neagoe (sublocotenent),
  • Ion Costache (sublocotenent).

Gradele militare înscrise în dreptul lor au fost acordate post-mortem. La data decesului, Gheorghe Alexandru Trosca, șeful statului major al USLA, era locotenent colonel, Eugen Trandafir Cotună, șeful serviciului de protecție apropiată, era maior. Ceilalți luptători decedați erau subofițeri.

De fapt, toată mascarada cu chemarea expresă a lui Trosca și „confundarea” echipajelor USLA cu teroriștii era doar un act josnic de răzbunare personală. Gheorghe Trosca a fost ofițerul de contrainformații care, în anii ’80, l-a depistat pe generalul Nicolae Militaru drept colaborator al GRU, în dosare cu nume de cod „Corbii”, „Igor” și „Olga”. Din acest motiv, Nicolae Ceaușescu l-a trecut pe Militaru pe „linie moartă”, dar a fost rechemat în cadrele active ale armatei prin Decretul nr. 2 al președintelui Consiliului Frontului Salvării Naționale, Ion Iliescu, din 26 decembrie 1989 și numit în funcția de ministru al apărării naționale după înlăturarea regimului Ceaușescu.

Vezi și articolul Militaru plănuise să extermine întreaga USLA!  După uciderea colonelului Gheorghe Trosca și a șapte dintre oamenii săi, Nicolae Militaru plănuia un măcel de proporții. Victime: USLA și Direcția a 5-a a Securității. Angajații celor două unități urmau să fie atrași într-o cursă, sub pretextul demonstrării loialității. Militarii urmau să fie executați în Ghencea, în spatele Stadionului Steaua… integral pe  adevarul.ro

Ca urmare a deciziei CNSAS, care a stabilit că: „Domnul Trosca Gheorghe a fost agent al poliției politice comuniste, având gradul de maior în cadrul Direcției a IV-a, U.M. 11656 București, în anii 1983 – 1985, respectiv Direcția a IV-a, U. M. 01305 București, în anul 1984″, în 2011 președintele Traian Băsescu a decis retragerea titlului de Erou-Martir al Revoluției pentru fostul șef al Unității Speciale de Luptă Antiteroristă (USLA) dar și pentru Eugen Trandafir Cotună care a fost șeful intervenției la aceeași unitate.

Ieri, președintele Băsescu a semnat decretele pentru retragerea titlului de Erou – Martir al Revoluției Române din Decembrie 1989 pentru Eugen Trandafir Cotună, Dumitru Coman și Gheorghe Trosca, informeaza Mediafax.

Comisia Parlamentară a Revoluționarilor din Decembrie 1989 a decis, în octombrie 2010, acordarea avizului pentru înaintarea propunerii de retragere a titlului către Președinția României pentru Gheorghe Trosca, Dumitru Coman, Eugen Trandafir Cotună, în urma unui aviz primit de la CNSAS.

Gheorghe Trosca a fost șef de Stat Major la USLA, iar Eugen Trandafir Cotună a fost șeful intervenției la aceeași unitate.

Eugen Trandafir Cotună și Gheorghe Trosca au fost omorâți, pe 23 decembrie 1989 noaptea, în fața Ministerului Apărării, după un ordin al generalului Militaru legat de trimiterea de trupe în scopul apărării instituției. Colonelul Gheorghe Trosca lucrase la Unitatea anti-KGB si anti-GRU a Armatei si instrumentase Dosarul de agent GRU al lui Militaru, cuprins in celebrele Dosare Corbul I si Corbul II.

Propunerea de “de-martirizare” semnata ca primarul de Traian Basescu a fost facuta de seful acestei Comisii fantasmagorice, nimeni altul decat Raymond Luca, nascut in… URSS! (http://www.cdep.ro/comisii/revolutionari/pdf/2010/sz1005.pdf si http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_com.lista?idc=17&an=2010 – automat familiilor militarilor ucisi sunt decazute din drepturi!) Sursa: ziaristionline.ro

*

Jurnalul asasinatului USLA-șilor, pas cu pas…

În noaptea de 23-24 decembrie 1989, generalul Nicolae Militaru (proaspăt numit  ministru al Apărării Naționale) i-a ordonat colonelului Gheorghe Ardeleanu, șeful USLA (Unitatea Specială de Luptă Antiteroristă) să aducă câteva echipaje de luptători antitero care să scotocească blocurile din jurul sediului central al MApN, de unde s-ar fi tras asupra Ministerului. Colonelul Ardeleanu a chemat astfel, în sprijin, pentru a depista și a anihila elementele ”teroriste”, trei echipaje USLA conduse de șeful de stat major al unnității, locotenent colonelul Gheorghe Alexandru Trosca. Generalul Militaru a insistat chiar, în ordinul pe care i l-a dat lui Ardeleanu, ca uslașii să fie conduși chiar de către Trosca. Una dintre misiunile uslașilor era să ia de pe traseu un reprezentant al FSN, un anume ”Ionescu” (nume real Constantin Isac) și să-l ducă în siguranță la sediul MApN
În realitate însă, totul a fost o înscenare, uslașii fiind chemați pentru a fi uciși, Trosca fiind ofițerul care, cu câțiva ani mai devreme, pe când lucra la Direcția a IV-a a Securității (Contrainformații militare) descoperise faptul că generalul Militaru era agent GRU.
Pe de altă parte, noua conducere a FSN, care lansase deja în noaptea de 22 decembrie 1989 ideea existenței teroriștilor, care, spunea Iliescu, ”trag din orice poziție”, avea nevoie de o confirmare și ce confirmare mai clară era decât să arăți bizonilor teroriști morți, uciși de armata română aflată sub conducerea unei rețele reactivate a GRU, în fruntea căreia se afla generalul Nicolae Militaru.
Înainte de a ajunge în fața MApN, pe drum este preluat și reprezentantul FSN, Constantin Isac, iar unul dintre ABI-uri se defectează și rămâne blocat undeva pe lângă Gara de Nord. În drum spre sediul MApN, între colonelul Ion Bleorț, aflat la comandă în sediul USLA și lt.col Trosca are loc următorul dialog, referitor la faptul că asupra sediului Ministerului începuse să se tragă:
Gheorghe Trosca: Permiteți să raportez.
Ion Bleorț: Da.
Trosca: Transmite prin stație lt. col Vânătă că la MApN a apărut o coloană de șapte-opt TAB-uri, două camioane cu militari și două ARO, au tras circa zece minute asupra Ministerului și s-au oprit acum…
Bleort: Cum, mă?!
Trosca: …asupra Ministerului.
Bleort: Cum au tras?
Trosca:Au tras asupra MANului!
Bleort: Nu se poate!
Trosca: Asta e.
Bleort: Asupra Ministerului, măi?
Trosca: Asupra Ministerului Apărării Naționale, timp de zece minute, și acum
s-au oprit.
Bleort: S-au oprit?
Trosca: Da.
Bleort: După ce opriți în dreptul ultimului tanc, ne comunicați nouă, ca să luăm legătura cu Ministerul. (…)
După ce au ajuns acolo unde se stabilise prin stație, asupra celor două ABI-uri s-a declanșat tirul încrucișat de pe mai multe tancuri dispuse în fața aceluiași sediu al MApN. Civilul „Ionescu” (Constantin Isac), unul dintre supraviețuitori, avea să declare ulterior: Ni s-a spus să ne oprim în fața unui tanc cu luminile stinse. Asta însemna că exista comunicare între USLA și MApN și, de asemenea, cu tancul. După aceea mi s-a transmis să mă dau jos, să o iau pe lângă tancul din față și să intru în minister, iar ei să-și continue misiunea. Nu am apucat să mai cobor, pentru că ei au tras o rafală dintr-un blindat din stânga noastră. Au fost răniți luptătorii USLA de pe bancheta din spate. Unul a fost lovit în umăr, iar altul în maxilar (…) Sursa: presadeinvestigatii.ro

Istoric …de la USLA la BAT (SRI)

Unitatea Specială de Luptă Antiteroristă (abreviere: U.S.L.A.) a fost o unitate militară centrală de specialitate, subordonată Ministerului de Interne. Înființată la sfârșitul anului 1977, U.S.L.A. avea efective de 795 soldați și ofițeri în anul 1989. Unitatea a fost suspectată de acțiuni „teroriste” în timpul Revoluției Române din 1989, deși ulterior s-a dovedit că s-a alăturat rapid noului regim de la București și că suspiciunile au fost nefondate.Pe 24 decembrie 1989, opt cadre din U.S.L.A. și-au pierdut viața într-un eveniment controversat. După 1990, unitatea ia denumirea de Brigada Antiteroristă (BAT), fiind integrată în Serviciul Român de Informații.

La data de 15 decembrie 1977 este constituită Unitatea Specială de Luptă Antiteroristă (U.S.L.A.) din necesitatea României de a avea o unitate specializată în prevenirea și combaterea acțiunilor teroriste pe teritoriul național, în contextul amplificării fenomenului terorist la nivel mondial, având sarcina de a organiza și executa activități de prevenire, descoperire, neutralizare sau lichidare a actelor teroriste pe teritoriul României.

Misiunile Unității Speciale de Luptă Antiteroristă erau:

  • asigurarea securității pasagerilor și aeronavelor în zbor și la escale de scurtă durată (cursele interne și externe în totalitate);
  • controlul antiterorist și antideturnare la aeroporturile Otopeni și Băneasa;
  • paza și apărarea unor ambasade, reprezentanțe străine și domicilii ale membrilor corpului diplomatic acreditat în România;
  • culegerea de informații în domeniul strict limitat al activității de prevenire și combaterea acțiunilor teroriste;
  • executarea controlului tehnic de securitate la imobilele și încăperile destinate cazării unor anumite personalități sau delegați din străinătate, ori în locurile ordonate de conducerea Departamentului Securității Statului;
  • asigurarea pazei și securității familiei prezidențiale, a unor înalte oficialități ori delegații străine care vizitează țara, în colaborare cu Direcția a V–a din D.S.S.;
  • sprijin pentru pregătirea antiteroristă a cadrelor din teritoriu, control și sprijin asupra activității de prevenire a acțiunilor teroriste;
  • intervenția pentru lichidarea acțiunilor teroriste, în situația în care acestea se produc.

Azi…

Brigada Antiteroristă (abreviere BAT) este o este unitate specială a Serviciului Român de Informații (SRI). Este compusă din două mii de specialiști în domenii de combatere a terorismului. Luptători propriu-ziși de intervenție antitero sunt aproximativ două sute, fiind delimitați în trei grupe distincte: maimuțe (cățărători), cârtițe (asaltatori de jos) și lunetiști, parașutiști și scafandri. Majoritatea luptătorilor au fost și sunt practicanți de diferite sporturi: arte marțiale (judo, kick-boxing, ju jitsu, box thailandez), kaiac-canoe, atletism, lupte greco-romane. Sunt foști campioni mondiali, vicecampioni mondiali, campioni naționali și balcanici, vicecampioni europeni.

Despre viața în Brigada Antiteroristă cu unul dintre ei – Dănuț Simion (fost sportiv de performanță, interviu la prosport.ro)

„La S.R.I. adaptarea nu a fost grea, făceam și sport în acea perioadă și mi-am zis că vreau liniște, mi-a ajuns cât am umblat. Unul dintre marile avantaje ale sportului e că am văzut lumea. Am văzut-o și cu asta m-am ales, pentru că nu mi-aș fi permis să văd vreodată Jamaica sau Brazilia! Și am simțit și ceea înseamnă să fii respectat! Mergeam prin Daegu, în Coreea de Sud, și aveam acreditarea la gât. Localnicii opreau mașina să facă poze cu noi. Eram cu prietenul meu, Daniel Donovici (n.r. – fost triplusaltist), am stat în Satul Olimpic, la Universiadă. Lumea te iubea, te respecta, se căuta prin buzunare să-ți ofere un suvenir. La un moment dat ne-am rătăcit, dar un trecător pe care îl întrebasem cum să ajungem înapoi la hotel a ales să ne dea bani să ne ducem cu taxiul. Ți-am oferit acest exemplu pentru a sublinia prăpastia față de ceea ce se întâmplă în România. Când am fost la un concurs în Constanța, la mijlocul anilor 2000, am stat la un hotel din Mamaia și ne-au furat prosoapele  de pe sârmă. Ca să vezi diferență”. Cu prosop sau fără prosop, actualul ofițer S.R.I. s-a lovit în carieră de tot felul de întâmplări care l-au oțelit. Și-a odihnit oasele pe confortabilele scaune din aeroport în așteptarea unor legături spre Europeanul X sau Mondialul Y, a desenat cu degetul tot ce i-a trecut prin minte pe geamul aburit al autocarului care l-a dus din București până în Novi Sad la ediția Balcaniadei de vară din 2005 și n-ar da amintirile nici pe toată greutatea lui în aur.„Acum nici nu știu cum am reușit să nu înțepenesc pe scaunul autocarului până în Serbia. Îți dai seama! București – Novi Sad cu autocarul și a doua zi aveam concurs! (n.r. – unul dintre oamenii care a rezistat drumului cu autocarul, colegul lui Simion, sprinterul Florin Suciu, a corectat la Novi Sad recordul național la 200 m, 20,70, rezultat nebătut până azi de vreun român). Când tragi linie și aduni, ai un noian de amintiri și câteva mii de euro pe care i-ai cheltuit demult”.

Când vorbim despre Brigada Antitero mă gândesc la risc. Cât riști în meseria asta?
Risc este peste tot în viață, dar mie îmi place riscul. Să-ți dau un exemplu de eveniment riscant. Când eram în Brazilia, la o competiție importantă acum vreo 10 ani, s-a tras cu arma pe stradă lângă noi..

Aș vrea să te întreb dacă-ți aduci aminte, când erai sportiv, ce ți s-a confiscat la vamă?
Aveam un briceag în portofel și m-au oprit în Grecia. L-au scos și l-au aruncat.

Te-ai întâlnit cu vreun fost coleg sau cu antrenori, oficiali și cum au reacționat când te-au văzut în haine de ofițer?

Pentru că eu stau numai în aeroport în mare parte, chiar m-am întâlnit cu câțiva. Unii rămân mască, alții mă felicită. Era frumoasă perioada când făceam sport, când eram mai mulți, dar mi se luase! Acum inclusiv Titi e prietenos cu mine (n.r. – Constantin Mihail – director tehnic la FRA, omul care a condus mult timp federația). Oamenii sunt prietenoși. Aparent.

Dar actualii tăi colegi din S.R.I. cum percep trecerea ta din sport, la postura de luptător în Brigada Antitero?
Colegii se miră, ei nu înțeleg fenomenul. Mă întreabă: „Băi, de ce te-ai lăsat de sport? Băi, de ce n-ai plecat afară?”. Ei nu înțeleg că muncești pe nimic în sportul românesc și stai prin cantonamente cu lunile și în afară de o masă și de o indemnizație nu iei nimic. Eu sunt calm, nu exprim forță, nu transmit imaginea că aș fi putut sări vreodată peste 8 metri. (http://www.prosport.ro/sport-life/special/special-risc-si-actiune-pe-viata-confesiunea-unui-ofiter-s-r-i-din-cadrul-brigazii-antitero-povestea-lui-danut-simion-campion-european-si-multiplu-medaliat-la-nationale-14338203)

Potrivit siteului SRI, misiunea structurii e de a proteja populația României de amenințarea teroristă.

„Facem acest lucru punând accentul pe prevenirea riscurilor, prin culegere de informații și cooperare – națională și internațională. Obiectivul nostru este să identificăm și să eliminăm vulnerabilitățile și factorii de risc, să dejucăm intențiile și planurile entităților teroriste și, nu în ultimul rând, să împiedicăm importul de problematică teroristă dinspre zonele de conflict către țara noastră și spațiul european. Pentru îndeplinirea acestei misiuni, trei departamente distincte își unesc eforturile”, se arată pe siteul Serviciului Român de Informații.

  • Departamentul dedicat culegerii de informații, care asigură monitorizarea constantă și analiza riscurilor teroriste la nivel național și în raport cu evoluția globală a fenomenului terorist.
  • Brigada Antiteroristă, care asigură intervenția anti/contrateroristă la nivel național, dar și securitatea aeroportuară (pasageri și cargo), pe toate cele 16 aeroporturi civile din țară, precum și securitatea zborurilor companiilor românești de aviație (Air Marshal). În plus, are misiunea de a realiza intervenții pirotehnice anti/contrateroriste la nivel național, precum și securitatea diplomatică – protecția antiteroristă a unor obiective și personalități.
  • Centrul de Coordonare Operativă Antiteroristă (CCOA), care se constituie în interfață a SRI cu instituțiile și autoritățile naționale ce fac parte din SNPCT. În situație de criză teroristă, acesta asigură, logistic și operațional, funcționarea Centrului Național de Acțiune Antiteroristă (CNAA) – o structură activată ad-hoc pentru soluționarea situației de criză teroristă.

Video: Luminița, Cristina și Alina – româncele curajoase din Brigada Antitero SRI.

reportaj Adelin Petrisor

Publicat și editat de Gabriel Negru și Dorian Theodor – romaniabreakingnews.ro / Surse: sri.roro.wikipedia.orgdanbadea.netadevarul.ropresadeinvestigatii.ro, prosport.ro / Foto la Monument – Aurelian Mihalache