ROMÂNIA BREAKING NEWS

Home Posts Tagged "Basarab"

Basarab

,

Câțiva ani la rând cărțile lui Neagu Djuvara despre originea cumană a primilor Basarabi, publicate la prestigioasa Editură Humanitas au fost succese de casă. Teoria originii cumane a dinastiei Basarabilor i-a adus mulți bani în conturi bătrânului istoric nonagenar, înșelând buna credință a cititorilor români și sfidând logica istorică.

Ionuț Țene (Napoca News): Am demantelat științiic în câteva editoriale teoria cumană a Basarabilor promovată de Neagu Djuvara, care nu are nicio legătură cu realitatea istorică. Și ca minciunile proferate de Neagu Djuvara să fie complete l-a mai făcut pe Basarab I și catolic, deși bisericile ridicate de el erau zidite în cel mai pur stil bizantin ortodox. Istoricii diletanți și o parte a presei stipendiate de Soroș au dat curs promovării acestei teorii absurde, tocmai pentru a lovi în fondatorii statului medieval românesc și în Biserica ortodoxă. Trebuie să fi lipsit de elementare studii de artă bisericească ca să susții că Biserica Sf. Nicoale din Curtea de Argeș era ridicată de un catolic.

Dar, iată, că recent cercetătorii clujeni patronați de Academia Română și Centru de Studii Transilvane au analizat genetic mormântul unui membru întemeietor al familiei Basarabilor: renumitul Vlaicu Vodă.

În 28 octombrie 2014, la Academia Română din București, a avut loc comunicarea ,,Mormântul 10 din Biserica Sf. Nicolae din Curtea de Argeș. Despre geneza Țării Românești”, susținută de către șef de lucrări dr. Beatrice Kelemen (Universitatea Babeș-Bolyai, Facultatea de Biologie și Geologie – Institutul de Cercetări Interdisciplinare în Bio-Nano Științe, Cluj-Napoca), CS I dr. Adrian Ioniță (Academia Română, Institutul de Arheologie Vasile Pârvan, București) și CS I dr. habil. Alexandru Simon (Universitatea Babeș-Bolyai, Centrul de Studiere a Populației – Academia Română, Centrul de Studii Transilvane, Cluj-Napoca).

Evenimentul, găzduit de Sala de Consiliu a Academiei, a fost moderat de Acad. Alexandru Vulpe (președintele Secției de Științe Istorice și Arheologie a Academiei Române) și s-a bucurat de o participare deosebită din partea comunității academice și universitare. În urma discuțiilor și comentariilor, cele mai importante concluzii au fost următoarele: defunctul din Mormântul 10 („Vlaicu Vodă”) a decedat cu puțin timp înainte de ridicarea Bisericii Argeș II (biserica de astăzi), ridicată cel devreme pe la 1350, fiind înmormântat în Biserica Argeș I (datând din anii 1230-1260), fiind vorba, cel mai probabil, de unul dintre fiii nenumiți ai lui Basarab I amintiți într-un document din 1335; nu au apărut elemente care să îl lege în plan genetic pe defunct de comunități sau indivizi de origine cumană.

Istoria defunctului din mormântul 10 se înscrie în coordonatele cruciate (anti-tătare la acea vreme) ale afirmării monarhice, cunoscute atât de Țara Românească, cât și de Moldova.

Personajul din mormântul 10 aparține contextului istoric al acelor Olachi Romani (valahi romani/ români romani) conduși de către Alexandru fiul lui Basarab spre Papalitatea de la Avignon împotriva intereselor regelui Ludovic I de Anjou al Ungariei la 1345.

Acești români erau întinși din Țara Românească, în Banat, de-a lungul Munților Apuseni până în Maramureș, unde întregeau revolta anti-angevină declanșată de la 1342-1343 de Bogdan (viitorul stăpânitor al Moldovei precum și extensiile transilvane ale uniunii politice de la Argeș (Oltenia și Muntenia): Țara Hațegului și Țara Făgărașului.

Din cercetările genetice reiese că Basarabii erau etnici români, înrudiți cu voievozii ortodocși din Maramureș, care au pregătit revolta împotriva Coroanei maghiare și „descălecatul” în Moldova, ce a dus la întemeierea noului stat medieval românesc de la est de Carpații Orientali.

În urma acestor cercetări se reliefează că Basarabii s-au implicat activ în revolta nobilimii românești ortodoxe din Maramureș, după bătălia de la Posada din 1330, pentru a se lovi în Ungaria lui Ludovic cel Mare. În acest cadru istoric „descălecatul” lui Bogdan I trebuie coroborat cu emanciparea Basarabilor din Muntenia față de Coroana maghiară. A existat, evident, sprijinul acordat de domnii munteni revoltei ortodoxe a cnezilor maramureșeni împotriva expansiunii catolice și politice a regatului maghiar.

În concluzie „teoria cumană” a lui Neagu Djuvara se înscrie ca și cărțile demitizante ale lui Lucian Boia în direcția „europeană” de falsificare a Istoriei României. În opinia acestor “falsificatori ai istoriei” strămoșii noștri originari trebuie să fi avut origini cumane și catolice, numai români ortodocși să nu fie. Știința geneticii a reabilitat însă adevărul istoric: Basarabii erau români de religie ortodoxă.

Autor, sursă: Ionuț Țene, Napoca News prin R.B.N. Press

alte surse: Ziua Veche, Timpul.md

 

Despre GENESIS – proiectul de realizare a bazei de date cu ADN-ul vechi al românilor / Ora de Cluj –  28 iun. 2012

Suntem urmașii Romei? Daci, romani sau, eventual, cumani? Sau, poate, urmând legendele și o anume istorie “paralelă”, am putea fi urmașii hiperboreenilor, preafericiții nordici amintiți în legendele Greciei antice? Au fost Basarabii urmașii dacilor?

Istoricii se feresc să dea răspunsuri tranșante când documentele și vestigiile creează doar posibilități străvezii. În sprijinul lor vine acum proiectul GENESIS, o cercetare unică în România, care caută chiar la rădăcina acestor întrebări: în ADN-ul osemintelor din cimitirele României.

Sunt implicați în GENESIS cercetători interdisciplinari de la Academia Română, Universitatea “Babeș-Bolyai” și Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Eforturile lor urmăresc “scanarea” și arhivarea unei “comori” cel puțin ciudate:  vechiul ADN românesc. Proiectul este coordonat de academicianul Octavian Popescu, directorul Institutului de Biologie al Academiei Române.

“Scopul proiectului este constituirea unei baze de date genetice care să permită contextualizarea informațiilor arheologice și istorice de la sfârșitul Epocii Bronzului până în preajma anului 1500. Analizele ADN vor fi efectuate la Institutul de Cercetări Interdisciplinare în Bio-nano-științe din cadrul UBB, iar apoi verificate la Universitățile din Bilbao și Nijmegen”, a explicat, pentru OradeCluj.ro, Alexandru Șimon, cercetător la Centrul de Studii Transilvane al Academiei Române.

Proiectul se concentrează pe analiza evoluției populațiilor, cu precădere a acelora care au devenit români. În același timp, urmărește populațiile săsești, secuiești și turanice.

Un prim pas a fost deschiderea – miercuri, 27 iunie – a faimosului mormânt domnesc de la Curtea de Argeș unde se spune că ar fi înhumat Vlaicu Vodă. Alexandru Șimon, care a participat la această acțiune cu adevărat istorică, a explicat pentru OradeCluj.ro că, deocamdată, cercetătorii sunt circumspecți în ceea ce privește identitatea domnitorului deshumat.

“Putem să spunem cu certitudine că este un personaj de sex masculin, relativ tânăr din punctul de vedere al epocii moderne (sub 40 de ani), înmormântat în secolul XIV, urmând ca mai multe date să poată fi oferite în aproximativ o lună, o lună și jumătate, după efectuarea analizelor ADN și de îmbrăcăminte”, a explicat cercetătorul clujean. El a mai spus că în săptămânile viitoare ar urma să fie deschis și mormântul lui Mircea cel Bătrân, tot pentru a preleva probe ADN.

De la domnitorul îngropat la Curtea de Argeș au fost luat probe pentru analiza ADN și a a materialelor de îmbrăcăminte. “Sunt luate din dinți, din resturile centurii de piele, din tunică și din nasturii găsiți”, a explicat Alexandru Șimon.

De ce e atât de important ADN-ul vechi al românilor (sau al vechilor români) și care este relevanța cercetării o spune istoricul Tudor Sălăgean, directorul Muzeului Etnografic al Transilvaniei, cooptat ca expert în proiectul GENESIS. “Noi sperăm că va oferi date concludente pentru reinterpretarea istoriei României. Pentru verificarea a ceea ce se știe și, eventual, emiterea de noi ipoteze. De exemplul, la Argeș, mormântul nu a avut o atribuire foarte clară. S-a spus inițial că ar fi chiar Negru Vodă, apoi Vlaicu Vodă… Așteptăm să avem întâi primele rezultate, și abia apoi să le discutăm”, a explicat Tudor Sălăgean.

Mormântul de la Curtea de Argeș a mai fost deschis o singură dată, în anii ’20 ai secolului XX, dar, spune Alexandru Șimon, s-a conservat destul de bine. Un detaliu relatat de cercetător este că, după ce a fost pus înapoi în mormânt, craniul domnitorului de la Curtea de Argeș a fost așezat invers.

Se presupune că osemintele de la Argeș ar fi ale lui Vlaicu Vodă, care a domnit între 1364 și 1377. El este considerat urmaș al lui Negru Vodă, legendarul întemeietor al voievodatului de pe Argeș, care ar fi coborât din Făgăraș.

Următorul pas în proiect este analiza probelor adunate de la morți anonimi descoperiți în cursul ultimilor ani în șantiere arheologice de pe teritoriul României.  /  Ora de Cluj prin  R.B.N. Press