ROMÂNIA BREAKING NEWS

Home Posts Tagged "Asociația ”Răsăritul Românesc”"

Asociația ”Răsăritul Românesc”

,

Institutul Cultural Român, prin Direcția Românii din Afara Granițelor, a organizat la Sarandë, în Albania, în data de 19 noiembrie 2016, evenimentul prilejuit de dezvelirea bustului marelui istoric și politician român Nicolae Iorga, lucrare realizată cu sprijinul ICR de către sculptorii de origine aromână Zisa Musha și Mario Musha, din Fier, Albania. Evenimentul a fost organizat în parteneriat cu Fundația „Nicolae Iorga”, din Sarandë, Ambasada României la Tirana, cu sprijinul Primăriei Orașului Sarandë.

La ceremonia ce a avut loc pe faleza „Hasan Tahsini” au participat invitați oficiali ai statului albanez și român, reprezentanți ai autorităților locale, precum și ai aromânilor (românilor) din regiune, personalități marcante ale vieții socio-politice și culturale a aromânilor (românilor) din cele două țări.

La Sarandë, în Albania s-a dezvelit bustul marelui istoric și politician român Nicolae Iorga (6)

La Sarandë, în Albania s-a dezvelit bustul marelui istoric și politician român Nicolae Iorga (5)

La Sarandë, în Albania s-a dezvelit bustul marelui istoric și politician român Nicolae Iorga (4)

La Sarandë, în Albania s-a dezvelit bustul marelui istoric și politician român Nicolae Iorga (3)

La Sarandë, în Albania s-a dezvelit bustul marelui istoric și politician român Nicolae Iorga (1)

Foto: Constantin Grigoriță via Vlad Cubreacov

Manifestarea s-a încheiat cu un spectacol de muzică și dansuri populare aromâne, susținut de artiști aromâni (români) din România: Eliza Nirlu și orchestra sa, ansamblul folcloric „Dor” din Sarighiol de Deal, județul Tulcea (coordonator Dumitru Caimacan-Popescu), alături de coruri de copii, din Fier și Deviaka, Albania.

Cu același prilej, prin contribuția Asociației „Răsăritul românesc” din Chișinău (președinte Vlad Cubreacov, prezent la eveniment), Poșta Moldovei a emis, prin Biroul său Marca Personalizată, în tiraj limitat, cinci mărci poștale personalizate și un efect poștal (plic) dedicat dezvelirii bustului marelui istoric Nicolae Iorga la Sarandë, Albania. Cele cinci mărci poștale personalizate -policrome, dantelate și adezive – redau, în chenar atribuit, următoarele imagini: bustul lui Nicolae Iorga, sigla Institutului Cultural Român și data inaugurării bustului (19.11.2016), clădirea Institutului Român („Casa Iorga”) de la Sarandë – fotografie din epocă, coperta exterioară și coperta interioară a lucrării lui Nicolae IorgaBreve histoire de l’Albanie et du people albanais (Scurtă istorie a Albaniei și a poporului albanez), publicată în 1919 la București; Casa Iorga de la Saranda – astăzi, o fotografie-portret  a lui Nicolae Iorga (1871-1940). Manșeta policromă coliței este intitulată „Arte plastice”, având în partea dreaptă un desen al operei „Măiastra”, a sculptorului Constantin Brâncuși.

La Sarandë, în Albania s-a dezvelit bustul marelui istoric și politician român Nicolae Iorga (7))

Vlad Cubreacov președintele Asociației „Răsăritul românesc” din Chișinău (stânga)

*************************************

Nicolae Iorga (1871-1940), istoric, scriitor și om politic român, academician și profesor universitar, prim-ministru al României (19 aprilie 1931-6 iunie 1932).

Prelegerile sale despre istoria Albaniei, care oferiseră delegației albaneze la Conferința de la Londra (1913) argumente pentru afirmarea drepturilor istorice ale poporului albanez, au fost publicate, în anul 1919, în cartea Brève histoire de l’Albanie et du peuple albanais.

Drept recompensă, Regele Ahmet Zogui-a dăruit lui Iorga, în anul 1931, un teren pe malul mării, în Sarandë, lângă port. Nicolae Iorga a donat statului român terenul în anul 1934, iar aici s-a construit, între anii 1937 și 1938, clădirea Institutului Român din Albania sau „Casa Iorga, după planurile arhitectului Petre Antonescu. Institutul a devenit ulterior un important așezământ de cultură românească. Se întăreau, astfel, relațiile diplomatice și culturale româno-albaneze.

Începând cu anul 1935, Nicolae Iorga l-a delegat să se ocupe de viitorul Institut Român din Albania pe profesorul Dumitru Berciu, ilustru istoric și arheolog.

Iorga a fost cel care a descoperit, în anul 1915, la Biblioteca Medicea Laurenziana din Florența, cel mai vechi document cunoscut în limba albaneză, datat 1462 – Formula e pagëzimit, o formulă de botez, un text liturgic scris de arhiepiscopul romano-catolic de Durrës, Pal Engjëlli.

 „Marele erudit a privit Balcanii ca locul unde s-a născut, s-a legănat și s-a copt «copilul» care, cu timpul, a devenit Bătrânul Continent, iar pe balcanici ca pe băștinași autentici ai săi” – Acad. Kopi Kyçyku.

Opera lui Nicolae Iorga conține numeroase studii, lucrări de sinteză asupra istoriei naționale, cercetări privind viața aromânilor (românilor din Balcani), evoluția și autohtonia lor în părțile central-sudice ale Balcanilor, inclusiv în Albania. El arată că limba folosită de aromâni este un dialect al limbii române, formată, de o parte și de alta a Dunării, derivată din latina populară, evoluată în mod specific, în secolele de sfârșit ale Antichității și de început ale Evului Mediu.

Este binecunoscută originea sud-dunăreană a istoricului, Iorga însuși afirmând că un strămoș  al său provine din zona Pindului.

În 2016, s-au împlinit 145 de ani de la nașterea lui Nicolae Iorga.

***************************************

Prelegerile lui Nicolae Iorga despre istoria Albaniei, care oferiseră delegației albaneze la Conferința de la Londra (1913) argumente pentru afirmarea drepturilor istorice ale poporului albanez, au fost publicate, în anul 1919, în cartea „Breve histoire de l’Albanie et du people albanais”. Drept recompensă, Regele Ahmet Zogu i-a dăruit lui Iorga, în anul 1931, un teren pe malul mării, în Sarandë, lângă port. Nicolae Iorga a donat statului român terenul în anul 1934, iar aici s-a construit, între anii 1937 și 1938, clădirea Institutului Român din Albania sau „Casa Iorga”, după planurile arhitectului Petre Antonescu. Institutul a devenit ulterior un important așezământ de cultură românească.

Publicat de romaniabreakingnews.ro

,

Într-un moment cu adevărat simbolic pentru comunitățile de români din jurul României, Gala premiilor (ICR) de excelență pentru etnicii români din comunitățile istorice, președintele Asociației Răsăritul Românesc din Republica Moldova, domnul Vlad Cubreacov, cunoscut militant pentru recunoașterea drepturilor canonice ale Mitropoliei Basarabiei, a Bisericii Ortodoxe Române în spațiul dintre Prut și Nistru, a profitat de prilejul acestei reuniuni a spiritlui românesc pentru a cinsti activitatea Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina, prin înmânarea unei diplome de excelență care își aștepta beneficiarul tocmai din data de 24 ianuarie 2015.  În acea zi,  la Chișinău, cu ocazia sărbătoririi Zilei Unirii Principatelor Române, a fost decernată această diplomă președintelui Consiliului Național al Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina în semn de apreciere pentru implicarea în susținerea cauzei românilor din Basarabia, ținutul Herța și Nordul Bucovinei.

Vlad_Cubreacov_diploma_pt_Marian_Clenciu_As_Cult_Pro_Basarabia_si_Bucovina_

Asociația Răsăritul Românesc acordă:

Diplomă de Excelență Domnului Marian Clenciu, președinte al Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina, pentru servirea exemplară, constantă și îndelungată  a cauzei românilor din Basarabia, ținutul Herța și Nordul Bucovinei

Contactat de redacția România Breaking News – RBN Press, domnul Marian Clenciu – președintele Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina, a avut amabilitatea de a adresa prin intermediul nostru gândurile de mulțumire în numele celor pe care îi reprezintă :

„Trebuie să mulțumesc Asociației Răsăritul Românesc pentru această diplomă care mă onorează și ne onorează ca Asociație. Primesc această diplomă de excelență, nu în nume personal, ci ca o recunoaștere a meritelor Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina care își desfășoară activitatea în folosul comunităților românilor din jurul  României, merite care revin tuturor celor implicați în mod voluntar în cele 32 de filiale ale Asociației. Inițiativa domnului Vlad Cubreacov din Republica Moldova, de a ne onora cu această recunoaștere, este o confirmare că ceea ce facem își găsește ecoul la beneficiarii firești ale activităților pe care le realizăm și ne obligă să continuăm.” – Marian Clenciu, președinte al Consiliului Național al Aociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina.

Diploma_Rasaritul_Romanesc_Marian_Clenciu

Legat de aprecieri și sprijin din partea forurilor în drept ale Satului Român, pentru activitățile în slujba românismului, citește și articolul „EXCLUSIV! SEZONUL CADOURILOR …de la NAȚIONAL la ANTINAȚIONAL …de la LEGAL la NELEGAL!” – semnat de Marian Clenciu, preșdinte CN-ACPBB.

Diploma a fost  decernată cu ocazia sărbătoririi Zilei Naționale  a Unirii Principatelor Române (Moldova și Valahia) la Chișinău, pe 24 ianuarie 2015.  Asociația RĂSĂRITUL ROMÂNESC a mai acordat  DIPLOMA DE EXCELENȚĂ pentru activitatea desfășurată în 2014 și altor personalități. Printre cele 25 de persoane care au fost citate pentru merite deosebite, se află:

  1. Sarbatoare_Unirea_Principatelor_RomaneMaestrul Eugen DOGA, compozitor român de renume mondial, pentru întreaga activitate în serviciul artei și culturii naționale și universale.
  2. Preasfințitul ANTONIE de Orhei, vicar al Arhiepiscopiei Chișinăului, pentru prezența și lucrarea activă în mijlocul comunităților locale ale Mitropoliei Basarabiei (Patriarhia Română).
  3. Altețea Sa Regală PRINCIPELE RADU al României, pentru servirea cauzei românești și promovarea cu succes a ideii de restabilire a monarhiei naționale.
  4. Domnul Victor PONTA, prim-ministru al României, pentru susținerea concretă a Muzeului Național de Artă și a Sălii cu Orgă din Chișinău, a Teatrului B. P. HAȘDEU din Cahul, a Mitropoliei Basarabiei și pentru interesul arătat comunității românești din nordul Bucovinei.
  5. Domnul Dușan PRVULOVIĆ, președinte al Comitetului pentru Drepturile Omului din Negotin, Valea Timocului,pentru promovarea constantă a drepturilor naționale ale românilor din Serbia de răsărit.
  6. Domnul Ivo GHEORGHIEV, președinte al Uniunii Etnicilor Români AVE din Bulgaria, pentru promovarea constantă a drepturilor naționale ale românilor din Bulgaria.
  7. Domnul Marian CLENCIU, președinte al Asociației PRO BASARABIA ȘI BUCOVINA, pentru servirea exemplară, constantă și îndelungată a cauzei românilor din Basarabia, ținutul Herța și nordul Bucovinei.
  8. Doamna Eva IOVA-ȘIMON, jurnalistă, director al publicației FOAIA ROMÂNEASCĂ din Ungaria, pentru abordarea constantă în presă, cu nerv și cu talent, a problematicii românilor din Ungaria și pentru combaterea în presă a fenomenului etnobusinessului.
  9. Domnul Ion Mihai BOTOȘ, președinte al Uniunii Românilor din Transcarpatia DACIA, pentru promovarea activă a drepturilor românilor din Maramureșul Istoric.
  10. Domnul Constandin IANCU, director al Școlii Aromâne din Diviaca, județul Lușnea, Albania, pentru meritul de a menține vii, de-a lungul anilor, prima grădiniță românească de copii și prima școală românească în Albania.
  11. Domnul Gheorghe BEJAN, președinte al Asociației Romano-Catolicilor DUMITRU MĂRTINAȘ, Bacău, România, pentru meritul de a apăra comunitatea românilor romano-catolici din România împotriva presiunilor maghiarizatoare din partea unor cercuri antiromânești din străinătate.
  12. Domnul Ioan LĂCĂTUȘU, fost președinte al Forumului Civic al Românilor din Harghita, Covasna și Mureș, pentru servirea constantă, îndelungată, cu dăruire și abnegație a cauzei românilor din Curbura Carpaților.
  13. Domnul Profesor Doctor Ilie BĂDESCU, director al Institutului de Sociologie al Academiei Române, pentru contribuția deosebită la protejarea, afirmarea și promovarea, prin cercetare și scris, a valorilor și a identității naționale a românilor de pretutindeni.
  14. Domnul Profesor Doctor Dan DUNGACIU, director al Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române și președinte al Fundației Universitare a Mării Negre, pentru abordarea cu promptitudine și competență a problematicii românești de la răsărit de Prut și pentru inaugurarea la Chișinău a filialei Fundației Universitare a Mării Negre.
  15. Domnul Doctor Slavoljub GACOVIĆ, istoric și etnolog român din Zăiceri, Serbia, pentru volumele ”De la cetățenii romani la populația română în zona Timocului (sec. I-XIV)”, ”Istoria și identitatea la Românii timoceni” și „Românii timoceni de la romanizare la începuturile turcocrației – contribuții istorice”.
  16. Domnul Vadim BACINSCHI, jurnalist și scriitor, Odesa, Ucraina, pentru volumul ”Românii la Odesa. Pagini de istorie (1764-2012)”.
  17. Domnul Profesor Doctor Gheorghe DUMITROAIA, director al Muzeului de Artă Eneolitică Cucuteni din municipiul Piatra Neamț, pentru conducerea cu dăruire și competență a unei instituții muzeistice unicat la nivel național, care adăpostește cea mai importantă colecție de artă eneolitică din Europa și propagă activ aceste valori ale patrimoniului istoric și cultural din România.
  18. Domnul Profesor Doctor Larry WATTS, istoric, Statele Unite ale Americii, pentru valorificarea activă a istoriei României de după cel de Al Doilea Război Mondial.
  19. Domnul Doctor Dorin LOZOVANU, geograf și etnolog, președinte al Asociației de Geografie și Etnologie din Moldova, pentru cercetarea comunităților românești din Europa de Sud-Est și promovarea cunoștințelor despre românitatea balcanică.
  20. Domnul Marian VOICU, jurnalist, senior editor la TVR 1, președinte al Alianței Internaționale a Jurnaliștilor Români, pentru promovarea activă, constantă și eficientă, prin intermediul presei, a ideii de unitate națională a românilor de pretutindeni.
  21. Domnul Profesor Doctor Radu BALTASIU, director al Direcției Românii din afara Granițelor și Limba Română din cadrul Institutului Cultural Român, pentru contribuția deosebită la protejarea și promovarea identității românilor din sudul Basarabiei (regiunea Ismail) și a celor din Valea Timocului, precum și pentru coordonarea Studiului ”Traiectoria tinerilor basarabeni veniți la studii în România. Între mit și realitate”.
  22. Domnul Profesor Doctor Nicolae MĂTCAȘ, lingvist, fost ministru al Educației al Republicii Moldova, pentru întreaga activitate în serviciul științei lingvistice și culturii române.
  23. Domnul Nicolae POPA, președinte al Consiliului Româno-american, pentru sprijinul substanțial și constat acordat la construcția și funcționarea bisericii ortodoxe române ”Sfinții Apostoli Petru și Pavel” din satul Hagi Curda, Ismail.
  24. Domnul Mite KOSTOV PAPULI, președinte al Partidului Aromânilor din Macedonia, Skopje, pentru meritul de a organiza comunitatea aromânilor din Republica Macedonia, promovând și apărând drepturile aromânilor din această țară în cooperare cu statul înrudit România.
  25. Preacucernicul părinte Dumitrache VERIGA, preot paroh al bisericii ortodoxe române SCHIMBAREA LA FAȚĂ din Corcea, Albania, pentru meritul de a menține aprinsă candela Ortodoxiei românești (aromâne) în peninsula Balcanică.

VLAD CUBREACOV, PREȘEDINTE AL ASOCIAȚIEI RĂSĂRITUL ROMÂNESC

Vlad Cubreacov este o personalitate din Republica Moldova care s-a implicat activ pentru cauza românească dintre Prut și Nistru

Vlad Cubreacov s-a născut la data de 24 septembrie 1965 în comuna Crihana Veche (raionul Cahul). În anul 1989 a absolvit Facultatea de Jurnalistică a Universității de Stat din Moldova. A lucrat în calitate de colaborator științific la Muzeul Republican de Literatură „Dimitrie Cantemir” (1989-1991), apoi de șef al Departamentului Culte din cadrul Ministerului Culturii și Cultelor (1991-1994).

Între 1994 și 2009 a fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova, iar de la 1 ianuarie 1996 până la 5 mai 2009 a fost membru al delegației permanente a Republicii Moldova la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (Comisia Cultură, Știință și Învățământ, Comisia Juridică și Drepturi ale Omului și Subcomisia pentru Minorități).

A condus, ca președinte Fundația pentru Democrație Creștină (2000 – 2010) și Frăția Ortodoxă Română din Republica Moldova (2002-2012). Este membru al Uniunii Jurnaliștilor din Moldova (UJM) și al Asociației Naționale a Jurnaliștilor (ANJ) din Republica Moldova.

Din anul 1992 este consilier cu misiuni speciale al Mitropoliei Basarabiei. A reprezentat din 1997 Mitropolia Basarabiei la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, unde, la 13 decembrie 2001, a înregistrat primul câștig de cauză într-un dosar provenind din Republica Moldova. Din anul 1998 este membru în Adunarea Națională Bisericească a Patriarhiei Române.

A fost decorat cu Crucea Patriarhiei Române pentru mireni (1992 și 1995), Crucea Frăției Sfântului Mormânt din Federația Rusă (2007), Distincția de vrednicie a Mitropoliei Moldovei și Bucovinei și ordinul „Sfântul Gheorghe” al Mitropoliei Basarabiei.

Este autor al mai multor studii si articole despre Mitropolia Basarabiei. Din anul 1995 este director al Grupului ortodox de presă „Alfa și Omega”. A editat publicația ortodoxă „Alfa și Omega” cu suplimentele „Misionarul”, „AMFOR”, „Biserica și Școala”, „Studentul” și „Dunărea creștină”.

Ca membru al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Vlad Cubreacov a intervenit cu declarații scrise, interpelări adresate Comitetului de Miniștri, luări de cuvânt și proiecte de Rezoluții în favoarea românilor dintre Timoc, Dunăre și Morava (Serbia de răsărit), a istro-românilor din Croația, a aromânilor din statele balcanice, precum și a românilor din Ucraina.

Despre Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina, domnul Marian Clenciu spunea într-un articol semnal de pe romaniabreakingnews.ro:

„…un  ONG apolitic și nonprofit, ce își duce activitatea de peste 25 de ani cu rezultate excelente în slujba bunelor legături cu românii din afara granițelor țării în special cu aceeia care nu se pot numi  „români de pretutindeni” pentru simplul motiv că aceeia au fost și rămân autohtoni pe meleagurile care s-au născut și trăiesc de generații. Nu o dată a fost sugerată forurilor competente crearea unui oficiu special (oficiu, secretariat, departament, sau minister) pentru aceștia.  Problemele lor și obligația morală a statului român față de românii din spațiul etnic de formare și cultură al acestora ce nu a încăput în granițele țării, nu au găsit încă un numitor comun care să satisfacă cu adevărat nevoile lor de protecție și susținere a identității românești.

Pro_Basarabia_si_Bucovina_25_de_ani

Respectăm cu sfințenie legislațiile, sub sancțiunea desființării, românească, europeană și a statelor limitrofe posesoare de cetățeni de etnie română. Avem și  putem oferi celor interesați expertiză în acest domeniu. 25 de ani de activitate, o mulțime de filiale și activități ce nu încap ca rapoarte telegrafice într-o carte, ne califică pentru acesta. De subliniat că activitățile noastre sunt  autofinanțate, iar efortul  voluntar este concentrat pentru atingerea acelui nivel european de standard și valoare pe care îl dorim cu toții. Efortul nostru este un mic cadou pentru națiune, stat și valorile europene.”

Publicat de Dorian Theodor – romaniabreakingnews.ro

,

IMPORTANT!
APEL LA SOLIDARITATE.
COLECTĂ DE CARTE PENTRU ROMÂNII DIN CRIHANA VECHE, CAHUL.

Asociația ”Răsăritul Românesc” din Chișinău în parteneriat cu Biblioteca publică Crihana Veche și Primăria Crihana Veche, Cahul, lansează o campanie de colectare a cărții în limba română pentru necesitățile culturale ale comunității românești de la Crihana Veche.

Facem apel la solidaritatea românilor din Țară și de pretutindeni pentru un efort de completare fondurilor Bibliotecii publice Crihana Veche cu 36 212 exemplare de carte românească, cifră la care se ridică astăzi deficitul de carte în limba română din comună.

Comuna românească Crihana Veche, Cahul, situată pe malul stâng al Prutului, a fost atestată documentar la 16 mai 1425 și are în prezent o populație de 5400 de locuitori. Necesarul de carte în limba română este de 43 200 de exemplare, pornind de la norma biblioteconomică de 8 exemplare pe cap de locuitor.

Cu toate că în ultimii 25 de ani fondurile Bibliotecii publice Crihana Veche s-a completat continuu cu carte în limba maternă a locuitorilor, astăzi românii din această așezare basarabeană au la dispoziție doar 6 862 de exemplare de carte în limba lor maternă cu alfabet românesc. Totodată, Biblioteca publică Crihana Veche are în fondurile sale un număr de 5 938 de volume în limba rusă sau în limba română cu alfabet rusesc, rămase din perioada ocupației sovietice a Basarabiei.

Toate persoanele, asociațiile și instituțiile doritoare să participe la colecta de carte românească pentru Biblioteca publică Crihana Veche ne pot contacta la numărul de telefon 00373 79774477 sau ne pot scrie pe adresa electronică cubreacov@gmail.com.

Implică-te dacă ești român!

Donează o carte pentru consângenii tăi de la Crihana Veche!

Cu fiece carte donată clădim unitatea noastră românească!

Vlad Cubreacov, președinte al Asociației ”Răsăritul Românesc”
Maria Cudlenco, directoare a Bibliotecii publice Crihana Veche
Rodica Cucereanu, primar al comunei Crihana Veche, Cahul

Cartile pot fi adunate la Sediul Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina din București

Strada: Blanari nr.23
Camera 103-104
sector 3
COD POSTAL: 030060

Tel: 021-312.27.63

web:
www.probasarabiasibucovina.ro
email:
office@probasarabiasibucovina.ro