ROMÂNIA BREAKING NEWS

Home Posts Tagged "Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina"

Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina

,

„În nemărginirea timpului” – Eveniment de cinstire a Zilei Culturii Române și a Luceafărului poeziei românești la Vatra Dornei, organizat de Filiala Vatra Dornei a Societății pentru Cultură și Literatură Română în Bucovina în parteneriat cu Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina Filiala „Arboroasa” Vatra Dornei, Casa de Cultură „Platon Pardău” Vatra Dornei, Asociația Scriitorilor și Artiștilor din Țara Dornelor, Biblioteca „G. T. Kirileanu”. Corespondență pentru romaniabreakingnews.ro de la Paraschiva Abutnăriței.

      Ninge peste Dorne și se aștern zăpezi grele, cum se pare că erau în acea iarnă când, în ținutul Botoșanilor, venea pe lume un copil căruia ursitoarele i-au menit să devină o stea pe cerul literaturii române, cea mai strălucitoare. Au trecut de atunci 167 de ani și puterea sa de a iradia cultură și a lumina ființa românească e parcă mai vie și are darul de a ne uni. S-au unit dornenii care-l iubesc pe Mihai Eminescu și prețuiesc moștenirea sa culturală, la gazda primitoare care este Casa de Cultură ”Platon Pardău”. S-au regăsit într-același dor membri ai Asociației Scriitorilor și Artiștilor din Țara Dornelor, membri ai ”Arboroasei”, bibliotecari de la Biblioteca ”G. T. Kirileanu”, membrii Filialei Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina (organizatori ai manifestării), elevi de la toate școlile gimnaziale și de la Liceul Teoretic ”Ion Luca” și profesorii lor, alți iubitori de poezie, pentru a-l omagia pe cel care este ”figura tutelară a culturii române”, cum îl numește eminescologul Nicolae Georgescu și a cinsti Ziua Culturii Române. Cuvinte, simple poate, s-au rostit cu sinceritate și emoție, cu încrederea că nimeni și nimic nu-i va lua locul lui Eminescu în sufletele românilor.

            Prof. Alina Leonte Dupu, de la Școala Gimnazială Nr. 4 a vorbit despre ”Dimensiunea religioasă a liricii eminesciene”, iar elevul său, Victor Chiriac din clasa a VI-a, a recitat poezia ”Rugăciune”. Despre tumultuoasa poveste de dragoste dintre Eminescu și Veronica Micle a vorbit prof. Jenica Romanică de la Liceul Teoretic ”Ion Luca”, poezia de dragoste eminesciană fiind ilustrată de un grup de eleve din clasa profesoarei (care au și cântat un fragment din ”Sara pe deal”). Poeta Anica Facina a ales să prezinte o ”Scrisoare către Eminescu” a preotului Alexandru Stănciulescu Bârda de la parohia Malovăț, o scrisoare – rugăciune, străbătută de laitmotivul ”Doamne, și tu l-ai iubit!” și care reiterează ideea că Eminescu înseamnă întreaga existență și spiritualitate românească. Emoționantă este și adresarea finală ”Fața Ta o-ntoarce către neamul Tău de-acum”. Poeta Facina a recitat poemul propriu dedicat poetului, intitulat simbolic ”Gorunul”, dar și un text eminescian mai puțin cunoscut ”Sus, în curtea cea domnească”. Texte postume mai puțin cunoscute au recitat și elevele Delia Cârciu, Adelina Greculeac și Anna Bacalu de la Școala Gimnazială Nr. 2, îndrumate de prof. Ioana Iuga.

            Din cărțile de exegeză eminesciană am adus în atenție cercetarea prof. univ. Nicolae Georgescu privitoare la adevărul despre ediția princeps ”Poesii” apărută în decembrie 1883, când Eminescu era bolnav, la Viena, ediție coordonată de Titu Maiorescu. Cercetătorul lansează și motivează ideea că scenariul acestei culegeri a fost realizat de însuși Eminescu, cu mai mulți ani înainte de apariția volumului. Cartea ”Eminescu – muzician al poeziei, Enescu – poet al muzicii”, de Vladimir Dogaru, a fost prezentată de Aldona Rey Patraș. Vorbitoarea a subliniat ideile cele mai importante ce se desprind din acest volum: cei doi români geniali ”două nume sacre” se aseamănă, între ei sunt afinități lirice – izvorul de inspirație fiind ”sufletul poporului român”, amândoi sunt pătrunși ”de nepotolita sete de absolut”. Prof. Gruia Ungurian a rostit un ”Omagiu” propriu, elevii Delia Urs, Omar Al Kalfah și Teodora Tokacs, de la Școala Gimnazială Nr. 1, îndrumați de prof. Angelica Doroftiese, au recitat dintre cele mai îndrăgite texte lirice eminesciene. Un grup numeros de elevi de la Școala Gimnazială Nr. 2, îndrumați de prof. Otilia Nilaș, au recitat versuri din și despre Eminescu, au interpretat muzică folk de referință.

            La sediul bibliotecii s-a organizat o semnificativă expoziție de carte intitulată ”Perenitatea lui Eminescu”. Scriitorul Paul Brașcanu a oferit tuturor participanților copii ale unor documente de la începutul sec. XX privitoare la opera lui Mihai Eminescu.

            Încă odată ”Eminescu ne-a mângâiat sufletele”, după cum spunea consulul general al României la Cernăuți, doamna Eleonora Moldovan la bustul lui Eminescu din curtea Casei Aron Pumnul și la statuia lui Eminescu tânăr, în ziua de 15 ianuarie 2017. Îndrăznim să credem că sufletele tuturor românilor, oriunde s-ar afla ei, marile valori neputând fi îngrădite de granițe.

Pentru România Breaking News – Paraschiva Abutnăriței / Președinte Filiala „Arboroasa”  Vatra Dornei – Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina .

Fotografii realizate de: Simona Iftimuț

romaniabreakingnews.ro

,

Fundația Europeană Titulescu, Asociația Europeană de Studii Geopolitice și Strategice „Gheorghe I. Brătianu”, Institutul Frații Golescu pentru relații cu românii din străinătate și Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina, organizează miercuri, 7 decembrie 2016, ora 16.00, dezbaterea „Drept istoric versus referendum. România și Republica Moldova: opțiuni politico-strategice”. Vor prezenta: General (r) dr. Constantin DEGERATU, General (r) dr. Alexandru GRUMAZ, Colonel (r) dr. Ion PETRESCU, Lect. univ. dr. Gabriel MICU și Dr. Constantin CORNEANU. Dezbaterea va fi moderată de Prof. univ. dr. Adrian NĂSTASE. Evenimentul va avea loc la Casa Titulescu, din București, Șos. Kiseleff nr. 47, sector 1. România Breaking News este partener media al acestei dezbateri și va transmite Live acest eveniment dedicat abordării noului context geopolitic.

Aici puteți viziona înregistraea pe secțiuni a transmisiei Live din cadrul dezbaterii  „Drept istoric versus referendum. România și Republica Moldova: opțiuni politico-strategice”, care a avut loc miercuri, 7 decembrie 2016, ora 16.00

VIDEO: ADRIAN NASTASE despre DREPT ISTORIC vs REFERENDUM, Romania – Republica Moldova 1/3  (deschiderea dezbaterii)

VIDEO: ADRIAN NASTASE despre DREPT ISTORIC vs REFERENDUM, Romania – Republica Moldova 2/3

VIDEO: ADRIAN NASTASE despre DREPT ISTORIC vs REFERENDUM, Romania – Republica Moldova 2/3

VIDEO: ALEXANDRU GRUMAZ si ADRIAN NASTASE / DREPT ISTORIC vs REFERENDUM, Romania – Republica Moldova 

VIDEO: CONSTANTIN CORNEANU despre DREPT ISTORIC vs REFERENDUM, Romania – Republica Moldova 

VIDEO: GABRIEL MICU despre DREPT ISTORIC vs REFERENDUM, Romania – Republica Moldova 

VIDEO: ION PETRESCU despre DREPT ISTORIC vs REFERENDUM, Romania – Republica Moldova 

VIDEO: MARIAN CLENCIU despre DREPT ISTORIC vs REFERENDUM, Romania – Republica Moldova 

VIDEO: MIHAI NICOLAE despre DREPT ISTORIC vs REFERENDUM, Romania – Republica Moldova 

VIDEO: ALEXANDRU BUDISTEANU despre DREPT ISTORIC vs REFERENDUM, Romania – Republica Moldova 1/2 

VIDEO: ALEXANDRU BUDISTEANU despre DREPT ISTORIC vs REFERENDUM, Romania – Republica Moldova 2/2

VIDEO: TRAIAN PLESA despre DREPT ISTORIC vs REFERENDUM, Romania – Republica Moldova 

VIDEO:Radu Ștefan Vergatti despre DREPT ISTORIC vs REFERENDUM, Romania – Republica Moldova 

Foto:

Romania-Republica_Moldova_Drept_Istoric_vs_Referendum (33)

Romania-Republica_Moldova_Drept_Istoric_vs_Referendum (32)

Romania-Republica_Moldova_Drept_Istoric_vs_Referendum (20)

Romania-Republica_Moldova_Drept_Istoric_vs_Referendum (35)

Romania-Republica_Moldova_Drept_Istoric_vs_Referendum (11)

Romania-Republica_Moldova_Drept_Istoric_vs_Referendum (10)

Romania-Republica_Moldova_Drept_Istoric_vs_Referendum (2)

Romania-Republica_Moldova_Drept_Istoric_vs_Referendum (23)

Romania-Republica_Moldova_Drept_Istoric_vs_Referendum (14)

Romania-Republica_Moldova_Drept_Istoric_vs_Referendum (25)

Romania-Republica_Moldova_Drept_Istoric_vs_Referendum (24)

Romania-Republica_Moldova_Drept_Istoric_vs_Referendum (30)

Romania-Republica_Moldova_Drept_Istoric_vs_Referendum (31)

Romania-Republica_Moldova_Drept_Istoric_vs_Referendum (33)

Romania-Republica_Moldova_Drept_Istoric_vs_Referendum (16)

Romania-Republica_Moldova_Drept_Istoric_vs_Referendum (13)

Romania-Republica_Moldova_Drept_Istoric_vs_Referendum (15)

 

drept-istoric_vs_referendum_romania_republica_moldova_optiuni_geopolitice_si_strategice

ROMANIA BREAKING NEWS – USTREAM Cu sprijinul:

inregistreari_evenimente_white_over_blue_

e-syv

artimaginum_eu

,

Anul acesta, festivitatea de omagiere a Zilei Bucovinei a avut loc în comuna Cumpăna, județul Constanța, unde primar este inimoasa doamnă Gâju Mariana. Printre numeroasele sale activități și-a făcut timp să organizeze și acest eveniment.

                Sala Căminului Cultural a fost arhiplină. Printre localnici s-a aflat și multe personalități ale orașului Constanța, membrii ai Cultului Eroilor Regina Maria ; membrii ai Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina, istorici, scriitori, muzicieni, pictori, graficieni, cadre militare, active și în rezervă, elevi și studenți. Toți au vibrat la discursul vorbitorilor, al melodiilor și dansurilor populare.

                Profesorul Ion Moiceanu a ținut o adevărată lecție de istorie, spunând că a slujit la catedră și a predat această materie timp de 50 de ani. A făcut  o incursiune prin istoria Bucovinei.

                Bucovina a fost a doua provincie care s-a unit cu patria-mamă. Cu 98 de ani în urmă, la 28 noiembrie 1918, a avut loc proclamarea unirii Bucovinei cu România, după ce, la 27 martie avuseseră loc unirea anterioară cu Basarabia și, ulterior a Transilvaniei, la 1 decembrie. Adunarea din 27 octombrie 1918, constituită la Cernăuți, sub președinția lui Dionisie Bejan, a hotărât – unirea Bucovinei cu celelalte țări românești într-un stat național independent. A ales un Consiliu Național, compus din 50 de membri, care la rândul său instituie un guvern alcătuit din 14 secretari de stat, condus de Iancu Flondor.

                La 11 noiembrie 1918 a avut loc un schimb de telegrame între Consiliul Național și Regele Ferdinand cu privire la eliberarea Bucovinei. Consiliul național a fost completat cu 12 fruntași din refugiații Bucovinei pentru a stabili raportul politic al Bucovinei față de Regatul Român și hotărăște convocarea, la 28 noiembrie 1918, să aibă loc un Congres, la care au fost invitați și reprezentanți germani, polonezi, ucrainieni și evrei. Nu au dat însă curs invitației decât germanii și polonezii. Au fost de față și reprezentanți ai Basarabiei, în frunte cu Pan Halippa. Președintele Consiliului Național, Dionisie Bejan a rostit cuvântul de salut.

                Iancu Flondor, șeful guvernului, a dat apoi citire DECLARAȚIEI DE UNIRE, care spunea că vechile ținuturi ale Sucevei și Cernăuților a făcut parte din Moldova și că, în cuprinsul hotarelor acestei țări se găsesc vechiul scaun de domnie de la Suceava, gropnițele domnești de la Rădăuți, Putna și Sucevița și încă multe alte amintiri din trecutul Moldovei. Bucovina, prin vicleșug, la 1774, a fost smulsă din trupul Moldovei și alipită coroanei habsburgice și că, timp de 144 de ani bucovinenii au luptat sub steag străin pentru gloria Austriei. Așa că, hotărâm unirea pe vecie a Bucovinei ca, Țările Române dintre Nistru și Tisa, să formeze un singur stat unitar.

                Actul Unirii Bucovinei cu Țara a fost adus la cunoștința guvernelor din Iași, Paris, Londra, Roma și Washington.

                Domnul prof. Ion Moiceanu, amintindu-l pe fiul Bucovinei, poetul Posteucă, a spus că, fără Bucovina n-avem țară. Inima istoriei noastre – vatră, inima unui neam – leagănul unei istorii și inima nu poate fi dată nimănui.

                Doamna primar, Mariana Gâju, rostind din inimă un arhicunoscut slogan românesc : pe aici nu se trece – să ne unim eforturile pentru că nu cedăm un centimetru din patria noastră.

                I.P.S. Teodosie – am vibrat puternic la tot ce s-a spus aici. Am simțit că sunt în Bucovina. De copil am simțit aceste sentimente puternice că, Bucovina, este tărâmul ales de Dumnezeu. Acest moment îl cinstim astăzi. Istoria a fost vitregă. Teritoriile sunt dorul de Dumnezeu și ne aparțin printr-o providență divină. Să îndrăznim să privim spre viitor și să luptăm pentru idealurile noastre. Noi suntem ai țării și țara trebuie să fie în noi. Țara noastră este denumită Grădina Maicii Domnului. Românii nu mai trebuie să fie slugi în altă parte. Să încetăm cu dezbinarea, ura ! Să trăim în iubire ! Fiind dârzi, netrădători, vom fi ai României. Basarabia are o graniță, dar este pământ românesc. Doamna primar a intervenit, mânată de sentimente puternice – Doamne, ce bine ar fi să înțelegem ce înseamnă familia românească !

                Au luat apoi cuvântul domnul prof.dr. Popescu, domnul Marian Clenciu, președintele Pro Basarabia și Bucovina, București, alte personalități din sală. Totul s-a desfășurat sub sentimentul unor emoții puternice. Așa cum am amintit mai sus, a urmat un frumos spectacol, care ne-a făcut pe toțI să vibrăm românește. Am cântat, împreună cu domnul Octavian Mândruță pe scenă,  Noi suntem români !

Pentru romaniabreakingnews.ro – Vasilica MITREA, scriitor și redactor, membră a Asociație Culturale Pro Basarabia și Bucovina Constanța

Cum a reflectat presa locală „Ziua Bucovinei” sărbătorită în comuna Cumpăna

Reprezentanții administrației locale din Cumpăna, în parteneriat cu Asociația Pro Basarabia, filiala Constanța, au marcat, astăzi, „Ziua Bucovinei“. Evenimentul are ca scop rememorarea unui moment aparte pentru istoria noastră, ziua de 20 noiembrie 1918, dată la care se înfăptuia Unirea Bucovinei cu patria-mamă, a titrat LitoralTV.ro

Cu 98 de ani în urmă, Bucovina era a doua provincie care se unea cu patria-mamă, un moment istoric important în procesul de înfăptuire a statului național unitar român. Proclamarea unirii Bucovinei cu România se producea după ce, anterior, pe 27 martie 1918, avusese loc unirea Basarabiei cu România și a precedat un alt moment istoric important marcat pe 1 decembrie 1918 – unirea Transilvaniei cu România. Primăria din comuna Cumpăna și întreaga comunitate nu au vrut să treacă cu vederea un asemenea moment istoric.

Casa de Cultură din localitate a adunat laolaltă personalități ale județului, printre care colonel Remus Macovei – președintele Asociației „Cultul Eroilor“ Constanța,  prof. univ. dr. Stoica Lascu – membru al Senatului Universității „Ovidius” Constanța,  prof. dr. Traian Brătianu,  comandor Viorel Vasile Roman – comandant al Școlii Militare de Maiștri Militari a Forțelor  Navale „Amiral Ion Murgescu”, precum și un grup de tineri din cadrul Organizației Studenților Basarabeni din Constanța. Evident, n-au lipsit cetățeni ai comunei și elevi veniți în număr destul de mare pentru a sărbători această zi specială.

După intervențiile acestor personalități, „Ziua Bucovinei” a fost  omagiată printr-un spectacol din care nu a lipsit poezia, cântecul și dansul, protagoniști fiind  elevi din cadrul Liceului Tehnologic „Nicolae Dumitrescu“, cât și elevi ai Școlii din comună.

Ziua Bucovinei în comuna Cumpană anunțată de BIZstiri.ro 

Sub egida împlinirii a 98 de ani de la înfăptuirea unirii Bucovinei cu Patria-Mamă, la 28 Noiembrie 1918, Primăria și Consiliul Local al comunei Cumpăna în parteneriat cu Asociația ProBasarabia, filiala Constanța, vă invită să luați parte la manifestările prilejuite de acest eveniment, sub titulatura „ZIUA BUCOVINEI”.

Bucovina a fost a doua provincie care s-a unit cu patria-mamă. Acum 98 de ani, la 28 Noiembrie 1918, a avut loc proclamarea unirii Bucovinei cu România, moment istoric important în făurirea statului național unitar român, alături de unirea anterioară Basarabiei – la 27 Martie – și de unirea ulterioară a Transilvaniei, la 1 Decembrie 1918.

Evenimentul va avea loc vineri, 25 noiembrie 2016, începând cu ora 1400 , la Casa de Cultură din localitate.

La acest eveniment vor fi prezenți: domnul colonel REMUS MACOVEI – Președintele Asociației ”Cultul Eroilor” Constanța, domnul profesor ION MOICEANU, domnul STOICA  LASCU – profesor universitar doctor, membru al Senatului Universității „Ovidius” din Constanța, domnul profesor doctor ADRIAN DOXAN, domnul profesor doctor TRAIAN BRĂTIANU, domnul MARIAN ZIDARU – conferențiar universitar, domnul PAVEL OȚELEA –  Comandor în rezervă, domnul DAN NICOLAU – Colonel în rezervă, domnul MARIAN VOICU – Colonel în rezervă, Excelenta Sa, domnul profesor doctor DORIN POPESCU, domnul AURICĂ LĂZĂROIU – Coordonator al Cenaclului Literar ,,Mihail Sadoveanu” Constanța,, domnul Comandor VIOREL –VASILE ROMAN -Comandant al Scolii Militare de Maistri  a Marinei ʺAmiral Ion Murgescuʺ, Domnul COSTIN SCURTU  Director Muzeului Militar ʺRegele Ferdinand ʺConstanta ,domnul COSTACHE TUDOR  scriitor-Director al revistei ʺAgoraʺ, precum și un grup de studenți din cadrul Organizației Studenților Basarabeni din Constanța, conduși de CRISTINA ODABAȘAN – președintele acestei organizații.

Ziua Bucovinei” va fi omagiată prin poezie, cântec și dans de către elevi ai Lceului Tehnologic ,,Nicolae Dumitrescu”,  care vor susține un mic montaj literar-artistic „BUCOVINĂ, PLAI DE DOR”, de soliști vocali, precum și membri ai ansamblului folcloric ,,Româncuța”, care, de asemenea, vor încheia evenimentul cu  un frumos moment artistic.

romaniabreakingnews.ro

,

Sub acest generic s-a desfășurat la Casa de Cultură „Platon Pardău” din Vatra Dornei o emoționantă manifestare dedicată Zilei Bucovinei și împlinirii a 98 de ani de la Marea Unire din 1 Decembrie 1918. Organizatorii, Filiala ”Arboroasa” a Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina, Biblioteca Municipală ”G. T. Kirileanu”, Filiala Vatra Dornei a Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina și instituția gazdă, au adus astfel un omagiu marilor patrioți români care, în decursul veacurilor, au reușit să demonstreze că românii din toate provinciile aparțin aceluiași neam și unui singur pământ, iar în momentul istoric 1918 au făcut ca unitatea să devină realitate.

            Contextul european al sfârșitului de secol al XIX – lea și începutul secolului al XX – lea, care a favorizat destrămarea Imperiului Habsburgic și aplicarea principiului autodeterminării popoarelor, a fost evocat de prof. Ciprian Vrânceanu, director adjunct al Liceului Teoretic ”Ion Luca”. ”Identitatea națională a ținut flacăra unirii aprinsă. În contextul dat, România își dorea să fie o putere națională și s-a alăturat Antantei în Marele Război, după doi ani de neutralitate, obținând promisiunea de a redobândi două dintre teritoriile ocupate. Unitatea națională s-a realizat prin vot democratic și acest moment istoric va juca un rol primordial în dezvoltarea ulterioară a României”, a subliniat prof. Vrânceanu. Una dintre personalitățile care a avut un rol în acea perioadă a fost generalul Iacob Zadik, evocat de col. r. Ioan Abutnăriței. Pornind de la necesitatea ”cunoașterii istoriei adevărate, a Bucovinei și a întregii țări”, vorbitorul a subliniat faptul că gen. Zadik și trupele sale nu au ocupat Cernăuțiul în 11 noiembrie 1918, cum se mai vehiculează, atunci nu au avut loc lupte. Armata română a fost chemată să asigure ordinea și să apere pe locuitori de trupele răzlețe ucrainene sau austriece care vandalizau orașul. Prof. Iulia Juravle, de la Liceul Tehnologic ”Vasile Deac”, a făcut precizări despre integrarea Bucovinei în viața economico – socială și culturală a României, după realizarea unirii din 28 noiembrie 1918. În cuvântul său, prof. Juravle a reamintit despre procesul de deznaționalizare practicat de stăpânirea habsburgică, despre pregătirea actului unirii prin voința tuturor naționalităților trăitoare în Bucovina, care au fost reprezentate în Congresul Național și a punctat principalele momente ce au urmat: recunoașterea unirii pe plan european, Tratatul de Pace, realizarea Constituției din 1923 și alte măsuri, mai concrete.

ziua_bucovinei_la_vatra_dornei-2

            „Era necesară decretarea zilei de 28 noiembrie ca zi a Bucovinei pentru că aici există o spiritualitate aparte. Înaintașii ne-au construit, acum o sută de ani o casă în care acum se aruncă cu pietre. Românii trebuie să apere România, patria de pământ și de cuvinte. Să vorbim deci în limba română, curat, elegant, distins, așa cum au vorbit autorii Mioriței și Mihai Eminescu. Să fim mândri de ceea ce avem, de ceea ce ne aparține”, a subliniat prof. Victoria Maria Ostaficiuc. Prof. Stela Giosan s-a referit la semnificația Marii Uniri, când ”s-a realizat România firească”. ”Unirea din 1918 n-a fost un ˂bacșiș˃ dat de Antantă României, așa cum s-au exprimat unii, care au recunoscut cu greu efortul românilor de a deveni un singur neam și o singură țară. Au fost jertfe mari pentru împlinirea acestui ideal, au fost timpuri grele și nu avem dreptul să le uităm”, a conchis prof. Giosan.

            O carte excepțională dedicată acelor timpuri (un album, pentru că este ilustrat cu circa 1500 de imagini sugestive) ”Tunuri la porțile Bucovinei. 1914-1918”, realizată de Paul Brașcanu, a fost prezentată de bibliotecar coordonator Nicoleta Todașcă. Din prezentarea însoțită de ilustrarea concretă s-au desprins principalele aspecte ce caracterizează întreaga existență a Bucovinei acelor ani: viața socială, economică, politică, participarea la Marele Război, ș. a.

ziua_bucovinei_la_vatra_dornei-4

            Momentele artistice adecvate temei manifestării au fost susținute de recitatori: Alina Covaci și Mădălina Rusu de la Liceul Tehnologic ”Vasile Deac” care au interpretat textele ”Divina Bucovină” și ”Bucovina”, de un grup de copii talentați, purtând frumoase costume naționale, care au interpretat poezia ”Clopotul reîntregirii” de Adrian Păunescu. Ei au reprezentat Școala Gimnazială Nr. 4, fiind instruiți de prof. Alina Leonte Dupu. Doi cunoscuți și foarte talentați soliști vocali, frații Miruna și David Țăran de la Școala Gimnazială Nr. 2, au interpretat cântecul de cătănie devenit un adevărat imn al Bucovinei ”Cântă cucul bată-l vina”. Un poem propriu dedicat unirii a recitat prof. Gruia Ungurian, iar prof. Tațiana Vlad Guga a interpretat poezia proprie ”Cântec pentru Bucovina” și a făcut precizări despre prezența trupelor generalului Zadik în Vatra Dornei, unde au intrat pe actuala stradă a Unirii. Prof. Guga a reiterat necesitatea ca mai ales generațiile tinere să cunoască istoria adevărată și să prețuiască valorile noastre naționale.

ziua_bucovinei_la_vatra_dornei-3

            La sediul Bibliotecii Municipale s-au organizat două expoziții de carte intitulate simbolic „Unirea tuturor românilor – flacăra nestinsă a istoriei”.

Pentru romaniabreakingnews.ro – Paraschiva Abutnăriței / Președintele Filialei „Arboroasa” a Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina

,

unirea_bucovinei_cu_romania_nov_2016

Congresul General al Bucovinei, întrunit joi 15/28 noiembrie 1918 în Sala Sinodală a Palatului Mitropolitan din Cernăuți, hotărăște „în numele suveranității naționale, Unirea necondiționată și pe vecie a Bucovinei în vechile ei hotare până la Ceremuș, Colacin și Nistru cu Regatul României”.

A doua zi, IANCU CAVALER DE FLONDOR, împreună cu o delegație de 15 bucovineni pleacă la Iași spre a depune în fața suveranului și a guvernului român decizia istorică adoptată de congresul general. IANCU FLONDOR se adresează atunci Regelui FERDINANT:

„Această Țară ți-o închinăm Maria ta, noi toți, nu numai urmașii vajnicilor luptători de pe vremuri, care n-au uitat niciodată din ce trup fac parte, ci și reprezentanții tuturor neamurilor, care cu vremea au venit să se așeze sub blândă și omenoasă oblăduire a domnilor români ai Moldovei…”

Pentru a sărbători împreună cei 98 de ani de la UNIREA BUCOVINEI, vă invităm luni 28 noiembrie 2016, ora 18:00 la CLUBUL ȚĂRANULUI la un concert de vechi cântece bucovinene susținut de inegalabila interpretă Lorena OLTEAN, alături de pianistul Ștefan LOVIN. Evenimentul este organizat de Institutul Frații Golescu și Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina în parteneriat cu Clubul Țăranului Român.

Prin prezența celor doi artiști la acest Concert Aniversar, pe scena Clubului Țăranului se vor intersecta pentru plăcera publicului două universuri muzicale diferite ca stil. Vorbim de muzica tradițională românească și cea clasică. Vom asista astfel la un omagiu adus Unirii realizate de înaintași printr-o altă Unire: Unirea unei interpretării vocale a unor doine, cântece de dragoste și dor cu acompaniamentul pianului. Cântecele artistei Lorean Oltean sunt o selecție din Bucovina, Ardeal, Maramureș, Bihor auzite la vechi și talentați rapsozi și interpreți, care găseau în muzica ce o revărsau, forma cea mai înaltă de exprimare gândurilor și sentimentelor, modul cel mai profund de a se vindeca de urât și dor.

Veniți dar să ne vindecăm de dorul și urâtul vitregiei istoriei cu Lorena OLTEAN și Ștefan LOVIN!

Video: inegalabila Lorena Oltean – cântec pentru eroii identității românești. Gala ICR pentru etnicii români 2015

„Vremea copilăriei mi-am petrecut-o la sat. La mine-n sat, în Leoști. Acolo am trăit printre oameni simpli, legați de pământ și de neam. După rânduială, firesc ar fi fost să rămân acolo, dar am luat-o pe drum în sus… spre școli, ca să învăț carte. Că de!…să ajung om mare. Aveam talent la muzică. Așa că am început să-i deslușesc tainele treptat, treptat. Mai întâi în Iași la Liceul de Muzică, apoi în București la Conservator. Și-am înțeles ce-i cu muzica pe lumea asta. Se spune că una-i muzica pentru suflet, alta-i muzica pentru minte și cu totul altceva e muzica pentru trup. Ești liber să alegi. Și eu am ales…” Lorena Oltean despre sine într-un interviu la Radio România Actualități.

invitatie_a4_unirea_bucovinei_cu_romania_nov_2016

Publicat de Dorian Theodor CLENCIU – romaniabreakingnews.ro

,

În perioada 28-29 octombrie 2016, în comună Coșereni, județul Ialomița (lângă Urziceni), a avut loc un important Simpozion Internațional (prima ediție), dedicat memoriei celor doi mari artiști români din Basarabia, luptători neînfricați pentru Unirea Republicii Moldova cu România – Ion Aldea și Doina Teodorovici, sub genericul „LACRIMI PENTRU NEMURIRE”.

Festival Internațional în memoria lui Ion Aldea și Doina Teodorovici Lacrimi pentru nemurire (22)

Simpozionul a fost organizat de primăria comunei Coșereni prin contribuția primarului Lucian Tudorache cu participarea Societății Culturale Apolon (Elena Călin, director executiv) și a Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina (ACPBB), reprezentată de directorul artistic al ACPBB, cunoscutul cantautor – Octavian MÎNDRUȚĂ.

Au participat ca invitați poeți, scriitori, sculptori din România și Republica Moldova, dar și de pe alte meleaguri, printre care îi amintim pe parlamentarii Cristina Pocora, Tinel Gheorghe, poetul Vasile Căpățână, interpreta Veronica Valută, textierul și compozitorul Ilie Valută, scriitorul, Ioan Barbu, actrița Doina Ghițescu și alții.

În cadrul simpozionului, s-a lansat o antologie – LACRIMI PENTRU NEMURIRE, texte ale celor care i-au cunoscut personal sau i-au elogiat în operele lor pe Doina și Ion Aldea Teodorovici.

Festival Internațional în memoria lui Ion Aldea și Doina Teodorovici Lacrimi pentru nemurire (17)

Cele două zile în care s-a desfășurat simpozionul și-au pus amprenta de neuitat pe sufletele participanților care s-au împărtășit cu valorile poeziei și cântecului românesc, în această comemorare de adevărați martiri și luptători neînfricați pentru Unire – Ion și Doina Aldea TEODOROVICI, copii de suflet ai marelui poet basarabean Grigore Vieru.

Finalul evenimentului a fost marcat profund de interpretarea piesei „Eminescu”, pe care, cu vocea inconfundabilă, artistul bucureștean Octavian Mîndruță a dăruit-o cu emoție numerosului public prezent.

Festival Internațional în memoria lui Ion Aldea și Doina Teodorovici Lacrimi pentru nemurire (7)

Octavian Mîndruță

„La zidirea soarelui se știe,
Cerul a muncit o veșnicie,
Noi, muncim întocmai, ne-am ales cu,
Ne-am ales cu domnul Eminescu,
Domnul cel de pasăre măiastră,
Domnul cel de nemurire a noastră
Eminescu.
(..)
Suntem în cuvânt și-n toate
Floare de latinitate
Sub un cer cu stele sudice.
De avem sau nu dreptate,
De avem sau nu dreptate,
Eminescu să ne judece”

Tot în aceiași zi a fost cinstită memoria celor doi mari români dispăruți la locul unde au decedat în tragicul accident,  s-a ținut o Slujbă de Pomenire și un mic recital de poezie cu elevii școlii din localitate.

Festival Internațional în memoria lui Ion Aldea și Doina Teodorovici Lacrimi pentru nemurire (19)

Festival Internațional în memoria lui Ion Aldea și Doina Teodorovici Lacrimi pentru nemurire (21)

Festival Internațional în memoria lui Ion Aldea și Doina Teodorovici Lacrimi pentru nemurire (12)

La 27 august 1991, Ion și Doina Aldea-Teodorovici au cântat pentru Suveranitate și Independență la Marea Adunare Națională, apoi au plecat, imediat, la Festivalul de la Mamaia, unde Doina avea să spună: „Vin aici direct din Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău, să vă aduc salutul libertății noastre”.
În mai 1992, împreună cu poeții Grigore Vieru și Adrian Păunescu, au cântat în fața luptătorilor din războiul de pe Nistru, pentru a le ridica moralul. S-au aflat la o distanță de circa 300 de metri de tancurile și lunetele inamicilor.

În noaptea de 29/30 octombrie 1992, la orele 2.30, mașina în care se deplasau Ion și Doina Aldea-Teodorovici spre Chișinău a intrat într-un copac în apropierea localității Coșereni, la 49 de kilometri de București, România. În mașină se aflau patru persoane, șoferul și însoțitorul au scăpat fără nici o zgârietură în timp ce Ion și Doina, aflați pe bancheta din spate, au fost striviți între greutatea mașinii și copacii de pe marginea drumului. Moartea celor doi a fost percepută la data respectivă ca o tragedie națională. Cu toate acestea autoritățile nu au investigat cazul, catalogându-l drept un nefericit accident, în ciuda faptului că cele mai multe indicii duceau către crimă.

În noaptea de 29/30 octombrie 1992, la orele 2.30, mașina în care se deplasau Ion și Doina Aldea-Teodorovici spre Chișinău a intrat într-un copac în apropierea localității Coșereni, la 49 de kilometri de București, România. În mașină se aflau patru persoane, șoferul și însoțitorul au scăpat fără nici o zgârietură în timp ce Ion și Doina, aflați pe bancheta din spate, au fost striviți între greutatea mașinii și copacii de pe marginea drumului. Moartea celor doi a fost percepută la data respectivă ca o tragedie națională. Cu toate acestea autoritățile nu au investigat cazul, catalogându-l drept un nefericit accident, în ciuda faptului că cele mai multe indicii duceau către crimă.

Pe ultimul drum…
Înmormântarea lui Ion și Doina Aldea-Teodorovici a avut loc la 3 noiembrie 1992 la Cimitirul Central din Chișinău.

Festival Internațional în memoria lui Ion Aldea și Doina Teodorovici Lacrimi pentru nemurire (18)

La Coșereni, județul Ialomița (lângă Urziceni), Simpozion Internațional Ion Aldea și Doina Teodorovici Lacrimi pentru nemurire (prima ediție)

Festival Internațional în memoria lui Ion Aldea și Doina Teodorovici Lacrimi pentru nemurire (8)

La Coșereni, județul Ialomița (lângă Urziceni), Simpozion Internațional Ion Aldea și Doina Teodorovici Lacrimi pentru nemurire (prima ediție)

Album foto https://www.flickr.com/photos/124966268@N08/albums/72157672470135073

 Surse foto: Nina Gonța,  Societatea Culturala Apollon

,

PUNCT DE VEDERE asupra RÎNTREGIRII NAȚIONALE și a MARȘULUI UNIONIST de la BUCUREȘTI din data de 22 octombrie 2016.

Flag hoisted on the Triumphal Arch, Bucharest

Comunicat de presă al Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina

Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina ține să-și facă cunoscut poziția și să atragă atenția opiniei publice, partidelor politice, guvernului, organelor de forță, președenției precum și activiștilor ONG-urilor pro unioniste.

Marșul Unirii inițiat de Acțiunea 2012 în ziua de 22 octombrie 2016 precum și urmările acestuia în afara ploii de comentarii, acuze și poziții trebuie să fie un semnal clar, pentru oricine că în societatea românească problema unității naționale nu poate fi trecută cu vederea.

Există o speranță care nu va muri niciodată. Partidele politice trebuie să țină cont de aceasta în consens și în totalitate lor. O problemă cu o astfel de încărcătură și dimensiune trebuie să se regăsească pe agenda tuturor partidelor și a factorilor politici decidenți la o masă comună cu societatea civilă cu o poziție și strategie de viitor comună care să fie reflectată în proiectul de țară.

Din păcate suntem în mare întârziere, din păcate lideri și partide folosesc momentul pentru a mai arunca ceva săgeți critice către opozanți că doar ce este mai ușor decât să critici. Din păcate alții se cred profeți și mânați de intenții frumoase aduc deservicii ideii pentru care se zbat. Din păcate trebuie să fim conștienți că un proiect de țară de maximă importanță națională nu se poate decide în stradă.

Am să aduc în discuție câteva aspecte…

În discuția cu unul din reprezentanții din cadrul Acțiunea 2012 și președintele Institutului Frații Golescu pentru românii de pretutindeni, am stabilit în sediul ACPBB în ziua de 20 octombrie că vom participa la marș și că vom fi alături pentru demersurile ulterioare către diferite foruri și partide. Nu s-a întâmplat așa. De ce trebuia forțat cordonul Jandarmilor? De ce trebuiau incidente?

Referendumul propus este un joc cu care nu putem fi de acord. Cine și cum își poate permite cineva să minimalizeze sau anuleze ce un Sfat al Țării hotărâse pentru totdeauna.  Sfatul țării 2 e o dulce și asemănătoare aberație. Ne distanțăm și ne pronunțăm răspicat împotrivă.

România fără să-și fi pregătit terenul unei politici și acțiuni în interesul național cu perspectivă mai lungă se vede astăzi cum declară dl. președinte Băsescu, îngrădită de niște tratate (Tratatul de la Helsinki și cel cu R.Moldova)

Marian Clenciu – Președintele Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina

Frați români, reunirea o putem face numai în consens, pregătiți și conștienți de un drept istoric pe care nu-l poate schimba sau interpreta nimeni. Românii și-au plătit acest drept incontestabil cu sute de mii de morți, prizonieri, deportați, retrași, repatriați, refugiați. Reîntregirea este un deziderat național al tuturor românilor nu al unui grup, al unui partid, sau al unei persoane.

Spunem toate acestea în numele a ceeace suntem, călăuziți de experiența (26 de ani de activitate) și de dorința întemeietorilor ACPBB refugiați din `40, `44, chiar și după`90 și mai departe…  să se întoarcă acasă măcar în Moldova membră a UE, drum pe care provocatori sau rău intenționați (și sunt reali și activi) îl pot periclita și da Basarabiei o cu totul altă direcție.

Îndemnăm pe toți activiștii unioniști, ONG-uri, partide politice, structuri și guvernanți să dea dovadă de maturitate politică și responsabilitate în gestionarea dezideratului național.

Președinte ACPBB
Marian CLENCIU

www.probasarabiasibucovina.ro
office@probasarabiasibucovina.ro

Sursa: ACPBB_Facebook.com

romaniabreakingnews.ro

,

Marian_Clenciu_Niculae_Popa_Mihai_Nicolae

Video: Interviu în exclusivitate cu Niculae Popa la biroul din București al Consiliului Național al Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina (ACPBB) cu participarea domnilor Marian CLENCIU (președinte CN-ACPBB) și Mihai NICOLAE președintele Institutului Frații Golescu pentru românii de pretutindeni.

Despre Niculae Popa

Nicolae Popa (80 de ani) a rezistat fără compromis violenței, promisiunilor și torturilor. Nimic nu l-a mișcat, nimic nu l-a îndoit, nimic nu l-a făcut să renunțe la lupta împotriva comunismului. A suferit enorm, dar nu are niciun regret. Schingiuirile de tot felul nu i-au schimbat sentimentele: iubirea de Dumnezeu și de neam.

Totul a început în anii 1946. Era elev la Liceu Comercial din Galați. Avea doar 16 ani. Niște agenți ai Securității lipeau afișe pe pereți precum:„Jos Maniu și Brătianu –călăii țăranilor din 1907!”. „Eu am șters «călăii» și am pus «eroii». Am fost dus la Securitate unde m-am ales cu o bătaie zdravănă. La puțin timp, am fost dat afară de la școală și necazurile au tot continuat”, povestește fostul deținut politic.

A asistat la operațiunile prin care oamenii erau forțați să renunțe la toate proprietățile pe care le aveau: teren, cereale și animale. Părinții locuiau pe strada Gherghe Doja, numărul 38. Aveau o mică băcănie unde vindeau diverse produse, erau considerați chiaburi  și nu li se mai dădeau mărfuri.

Răzvrătirea „În mine mocnea o revoltă. Mi-am pus în gând să plec din țară, să fug de comuniști. Simțeam că e ceva împotriva naturii, a neamului, a tot ce poate fi numit omenesc. Era martie 1949. Am reușit să mă angajez ca marinar pe Dunăre. Așa am ajuns la Viena unde am întâlnit un român stabilit de mulți ani acolo. I se spunea moș Ștefan. El m-a sfătuit ce să fac. Într -o noapte când eram de pază pe vas, am intrat ușor în cabina secundului care, de regulă, era beat, am reușit să-mi iau actele și am fugit”, spune fostul deținut politic.

Pe atunci Viena era împărțită în patru zone: rusă, engleză, franceză și americană. Pentru a părăsi orașul trebuia să treci printr-un control sovietic extrem de riguros. Tânărul Nicolae Popa a ajuns într-un centru american unde erau adunați fugarii. După câteva zile a fost trecut din zona americană în zona rusă și, la scurt timp, a ajuns la Salzbourg în Austria.

„Acolo am fost interogat de un neamț. M-a întrebat ce am de gând. I-am zis că vreau să lupt împotriva comunismului. Mi-a spus să merg la comitetul românesc. Șeful era maiorul Neagoe, american de origine română. M-a băgat într-o școală. Am cerut să intru într-un fel de instructaj pentru a merge în țară cu misiune. Acea de a transmite informațiile pe care ei mi le cereau de acolo. Era un fel de spionaj”, mărturisește fostul deținut politic.

Pe 24 Martie 1951 a fost arestat, la Arad. Tocmai sosise în țară. A fost condamnat de Tribunalul Militar București la 25 de ani de temniță grea. Motivul: «înaltă crimă și trădare de patrie». „Eu nu am trădat România, ci comunismul. Nici măcar nu se poate afirma că am trădat pentru că nu aveam cum, nu fost niciodată de-al lor”, spune Niculae Popa. Calvarul pricinuit de organele de represiune a început cu cercetările si bătăile de la Securitate. A fost încarcerat la închisorile de la Jilava, Aiud, Gherla, Pitești și Dej.

„Au vrut să ne demoleze moralul. Aveau metode diabolice pentru a ne face să renunțăm la credința noastră și să ne închinăm lor. Te forțau să te dezici de familie și să-ți faci mama curvă. Ei urmăreau să ne distrugă sufletește”, spune cu lacrimi în ochi bărbatul.

După Jilava a urmat Aiud. Era februarie 1952. Afară era un ger de înghețau și pietrele. „Din gară până la închisoare am fost aduși pe jos, aproape goi, cu lanțuri prinse de picioare, fără ciorapi. Te înjurau, te loveau, nu aveai voie să vorbești cu nimeni. Acolo am nimerit când se făcea selecția pentru mina Cavnic. M-au dus la corpul de milițieni, m-au controlat și am căzut din picioare. M-au trimis la forjă”.

„Într-o zi era plimbat prin fabrică un cetățean cu lanțuri de mâini și de picioare. Avea și o placă de gât. Când l-am văzut, am vrut să fiu solidar cu el. M-au pus și pe mine în lanțuri și am stat vreo 16 zile la Neagra. Era o celulă foarte mică, nu puteam sta pe vine, trebuia să stau în picioare. Nu aveam tinetă pentru necesități”.

„După 16 zile de tortură, m-au mutat în celulă cu părintele Guțiu. Eram murdar și m-a spălat cu apa care era în celulă. A avut grijă de mine, ajunsesem un cadavru pe verticală. În fiecare zi mă scoteau la anchetă. Căpitanul Dorobanțiu, comandatul  închisorii Aiud, îmi tot repeta: «Mă ,nu fi prost, nu fi tâmpit. De aici noi te trimitem în plic acasă. Nu pleci viu de aici. Americanii pe care îi aștepți nu vor veni niciodată”. „Nu ni se dădea hârtie igienică sau ziare de teamă să nu le folosim la scrierea unor mesaje. Mirosurile pestilențiale deveneau insuportabile, mai ales vara, iar tineta era evacuată la trei zile. Mă îmbolnăvisem rău de tot, slăbisem, nu mă puteam da jos din pat. În noaptea de Anul Nou am auzit clopotele la o biserică din apropiere și am început să plâng. M-am gândit la fratele meu mai mic și la părinți”.

„Îmi petreceam mult timp rugându-mă. Deodată, am simțit că se deschide ușa și apare comandantul adjunct al închisorii pe care noi îl porecleam Crăcănel. «Ce faci, mă acolo? Mă, de luni de zile te pândesc și Dumnezeu ăla al tău nu te scoate de aici» Eu i-am răspuns: «Nu mă rog să plec de aici. Mă rog pentru dumneavoastră, pentru fetițele dumneavoastră, părinți, frați și țară. Să știți că eu sunt foarte fericit aici». Nu a scos niciun cuvânt. S-a înnegrit la față și a plecat. După jumătate de oră vine un gardian și îmi spune să-mi fac bagajul. M-au mutat în altă celulă. Ei mă țineau acolo să sufăr. Când au aflat că nu sufăr, m-au trimis în altă parte”.

Unul dintre cei mai diabolici milițieni care nu pot fi uitați niciodată era sergentul Barabaș. Îl rugam să ne împuște și ne râdea în față: «Nu aveam nevoie de cadavrele voastre, avem nevoie de suferința voastră». Ăsta a fost comunismul!”. „Perioada cea mai grea a fost între anii1959-1961. Simțeam că nu mai e cale de scăpare, însă eram împăcat cu mine, cu Dumnezeu. Nu am făcut niciun compromis. Dacă nu mă ancoram cu credință, nu reușeam să supraviețuiesc. Omul se pierde mai întâi psihic și după aceea fizic. Eram convins că lupt pentru o cauză dreaptă încât eram în stare să plătesc cu prețul vieții”.

Pe 1 august 1964, după aproape 14 ani de temniță grea, a fost eliberat. Familia îl credea mort. Reîntâlnirea a fost extrem de emoționantă. „Credeau că văd o fantomă. Eram slab și bolnav. La cimitir  am găsit crucea cu numele meu, mama mi-a dat hainele de pomană, mă credeau cu toții mort. Părinții au început să plângă, ne-am îmbrățișat. Un băiat a venit și mi-a sărutat picioarele. Era fratele meu cel mic. Am fost o săptămână de pelerinaj. Veneau oamenii să mă vadă”, spune Nicolae Popa.

După 48 de ore de la eliberare, a trebuit să se prezinte la Securitatea din Galați. A fost pus să semneze o declarație că nu va vorbi cu nimeni depre cele trăite în închisorile comuniste. A refuzat să semneze spunându-i milițianului:„Dacă voi tăcea, vor vorbi pietrele. Am rupt acea declarație.  M-a înjurat de mamă, m-a făcut nebun. Din acest motiv am mai fost  arestat de cinci ori până am reușit să plec din țară”, povestește fostul deținut politic.

S-a căsătorit cu fata unui fost deținut politic din București, căruia securiștii i-au înscenat un proces de delapidare și a făcut doi ani de închisoare. Era însărcinată, a pierdut fătul. Cu lacrimi în ochi, cu inima sfâșiată de durere, după grele încercări, în 1979, Nicolae părăsește țara împreună cu familia. A fost eliberat din captivitate în urma intervenției președintelui Jimmy Carter – ca și alți români din diaspora. „Am fost la ambasada americană și le-am spus că vreau să plec. A doua zi, m-au chemat și mi-au spus că-mi dau sponsorizare. Trebuia să fac rost de pașapoarte. Nu a fost ușor, a durat zece luni de zile, cu înjurături, amenințări. Pe soție o chemau zilnic la Securitate și o sfătuiau să nu mă urmeze. Până la urmă am reușit să plec. A fost o perioadă grea, dar am reușit să-mi cumpăr o casă și să-mi fac un rost acolo. Astăzi am șase copii și 18 nepoți. Sunt un om împlinit” – Niculae Popa

Chiar dacă este la celălalt capăt al lumii, Nicolae Popa nu a uitat o clipă de poporul român. Are aici familie si mulți prieteni. „Mă doare România. Cum este posibil ca un pensionar să trăiască cu o pensie de 500 de lei, când prețurile de aici sunt mai mari ca în America. Vin des în țară. Recent am participat la cimitirul românesc de onoare de la Țiganca. De acolo am mers la Cimitirul Ostașilor Români de la Chișinău”, povestește Nicolae Popa.

Recent a ajutat și la ridicarea bisericii Hagi-Curda din Ucraina. A donat 50.000 dolari și a venit de peste Ocean să vadă ce s-a zidit în această lume românească.  „Dragostea de neam m-a determinat să strâng acești bani pentru românii de aici. Am citit despre cum oamenii din acest sat sunt amenințați, marginalizați și nu li se dă voie să slujească în limba română”, ne-a mărturisit cu emoție fostul deținut politic.  „Cel mai mare regret este că cei care au dus țara la sapă de lemn nu au bunul simț să-și cheltuie avuția pe alte meleaguri. Să ne lase în pace !”.  „Suferința ne-a ajutat sa ne ridicăm spiritual, să fim adevarati oameni, cum ne-a creat Dumnezeu. Nu urăsc pe nimeni, nici pe cei care m-au chinuit. Mi-e milă de ei”. „Toată dragostea și aprecierea pentru statul american . Fără el închisoarea mea nu avea sfârșit” (Extrase din articolul „O viață confiscată de comuniști:„Îi rugam să ne împuște și ne râdeau în față.Nu aveau nevoie de cadavrele noastre, ci de suferința noastră!”)

Recunoștiința României vine în mandatul președintelui Traian Băsescu

La pro­pu­ne­rea Depar­ta­men­tu­lui pen­tru Româ­nii de Pre­tu­tin­deni, preșe­din­tele Româ­niei, Tra­ian Băsescu l-a deco­rat cu Ordi­nul Națio­nal „Steaua Româ­niei” în grad de Ofi­țer pe dom­nul Necu­lai Popa, fost deți­nut poli­tic, acti­vist anti­co­mu­nist, coor­do­na­tor al Con­si­li­u­lui Româno-American din Los-Angeles.
Potri­vit Decre­tu­lui sem­nat de șeful sta­tu­lui, dom­nul Necu­lai Popa a fost deco­rat „în semn de îna­ltă apre­ci­ere pen­tru abn­e­ga­ția și per­se­ve­rența cu care au pro­mo­vat valo­rile națio­nale și cul­tu­rale ale Româ­niei, mili­tând pen­tru res­pec­ta­rea drep­tu­ri­lor comu­ni­tă­ți­lor româ­nești din afara hota­re­lor țării și con­tri­bu­ind la strân­ge­rea legă­tu­ri­lor din­tre româ­nii de pre­tu­tin­deni”.

Ordinul National Steaua Romaniei în grad de mare Ofițer, pentrut civili

Ordinul National Steaua Romaniei în grad de mare Ofițer, pentrut civili (sursa: Monetăria Statului)

 

romaniabreakingnews.ro

,

live_cronicile_infernului_deportarile_din_basarabia

Deportările din Basarabia, o armă letală folosită frecvent de ocupantul sovietic a cunoscut trei momente de vârf: iunie 1941, iulie 1949 și martie 1951. Nu s-a putut determina numărul exact al victimelor, estimările istoricilor indicând mai multe sute de mii de oameni, îngrămădiți în vagoane de vite, care au ajuns – cei care au mai ajuns – în Siberia, R.S.S. Kazahă, R.S.S. Komi și Kazahstan. (Să nu uităm că după încheierea războiului, în România, partidul unic al „muncitorilor”!, la inspirație sovietică a organizat deportările românilor din Banat, deplasarea forțată a aromânilor și meglenoromânilor, fără să cruțe nici populația germană considerată „încă” trădătoare.)

afis_cronicile-infernului-deportarile-din-basarabiaMARGARETA SPÂNU CEMÂRTAN, atunci un copil de șapte ani cunoaște supliciul deportării celui de-al doilea val (5-6 iulie 1949), revenind în satul său în 1956. Mărturia sa, alături de cele care ne-au rămas de la Eufrosina Kernovskaia, Anita Nandriș din Bucovina, Vădim Pirogan, ca și a altor supraviețuitori ne ajută astăzi să cunoaștem proporțiile monstruoase ale acțiunilor patronate de Stalin.

Mulți deportați au rămas acolo în morminte fără cruci sau împiedicați prin hotărâri arbitrare să revină pe meleagurile natale. Cărțile doamnei Cemârtan ne vorbesc totodată despre calvarul celor reveniți acasă și lupta lor pentru a-și reface viața într-o Basarabie devenită „republică sovietică”, încercând, dureros să-și continue traiul, așa cum îl cunoșteau dinaintea deportărilor.

Institutul Frații Golescu pentru românii de pretutindeni, Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina în parteneriat cu Clubul Țăranului Român și Acțiunea 2012, au organizat joi 22 septembrie 2016, ora 18:00 la CLUBUL ȚĂRANULUI un eveniment dedicat deportărilor, la care au fost prezente doamna Margareta Spânu Cemârtan (care a trăit la fragedă vârstă fenomenul cumplit al deportării în Siberia), prezentă la eveniment cu prilejul lansării în țară a volumului său „LUPII. AMINTIRI DIN SIBERIA” și Eleonora Cojocaru, un alt destin care a trăit fenomenul refugiului din calea invaziei Sovietice.

În cadrul evenimentului a avut loc prezentarea în premieră a reportajului: „Român care nu a mai apucat să fie român. Drama și mâhnirea unui deportat din Basarabia”. Din mărturiile lui Grigore Ciobanu deportat din Căușeni (R. Moldova).

Reportajul a fost realizat de ROMÂNIA BREAKING NEWS – RBN Press în parteneriat cu Jurnaliști Independenți și cu sprijinul Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina, Consiliului Raional Căușeni, Casa Limbii Române din Căușeni și a Fundației „Iuliu Maniu”- Boston.

Evenimentul a fost  transmis Live pe canalul USTREAM ROMANIA BREAKING NEWS.  Înregistrarea publicată pe contul Youtube al RBN Press:

afis_cronicile-infernului-deportarile-din-basarabia

romaniabreakingnews.ro

,

Constituită în 1990, Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina și-a propus „integrarea firească a valorilor spirituale, cultural-educative, științifice ale românilor din Basarabia, Nordul Bucovinei și Ținutul Herța, la spațiul istoric daco-român și promovarea acestor valori prin diferite activități” (din Statutul ACPBB). Se deschidea astfel un cadru legal de întărire a legăturilor frățești cu românii din provinciile desprinse din trupul tării, de cunoaștere a istoriei comune și de acțiune concretă în sprijinul păstrării valorilor identitare naționale în aceste provincii.

25_de_ani_Filiala_Arboroasa_Asociatia_Culturala_Pro_Basarabia_si_Bucovina (3)

            Filiala „Arboroasa” din Vatra Dornei s-a constituit în 1991, din inițiativa inimoasei profesore Tațiana Vlad Guga, cea care a cunoscut calvarul a două refugii, din 1940 și 1944 și a trăit în ”patria adoptivă” cu nostalgia locurilor în care a copilărit și a făcut primele studii: Iordănești, un sat românesc din Nordul Bucovinei și Cernăuți.

25_de_ani_Filiala_Arboroasa_Asociatia_Culturala_Pro_Basarabia_si_Bucovina (1)Filiala ”Arboroasa” a împlinit în acest an 25 de ani de activitate neîntreruptă, timp în care s-a manifestat ca o prezență activă în viața culturală a comunității, din postura de inițiator sau partener în activitățile dedicate marilor evenimente istorice naționale, în omagierea Poetului Mihai Eminescu și a altor mari scriitori sau personalități din alte domenii. În atenția publică au fost aduse aspecte ale literaturii românești din Basarabia și Nordul Bucovinei, dar și problemele cu care se confruntă românii din cele două provincii (în special din regiunea Cernăuți) în ce privește păstrarea limbii naționale, a tradițiilor și obiceiurilor strămoșești. S-au realizat numeroase legături de prietenie între dorneni și românii din raioanele Edineț, Râșcani, Fălești, Căușeni din Republica Moldova și Iordănești, Boian, Herța, Cernăuți (Ucraina) prin excursii și vizite reciproce, prin parteneriate între Liceul ”Ion Luca” din Vatra Dornei și cele din Boian, Florești și Căușeni, prin participarea la numeroase manifestări culturale. La Cernăuți, dornenii au fost prezenți la Sărbătoarea „Limba noastră cea română” în fiecare an din 1990 și până în prezent, la Festivalul ”Florile dalbe”, la ”Întâlniri bucovinene”, la Festivalul Internațional ”În grădina cu flori multe”, la care s-au oferit în ultimii trei ani premii constând din cărți, diplome și costume naționale, la ”Malanca” de la Crasna, la omagierea lui Mihai Eminescu, dar și la Ziua Limbii Române, la dezvelirea bustului lui Alexandru cel Bun, la Căușeni, Republica Moldova. S-au realizat numeroase donații de carte către școlile și instituțiile din regiunea Cernăuți sau Republica Moldova. O colaborare permanentă și benefică s-a realizat, mai ales în ultimii ani, cu Societatea pentru Cultura Română ”Mihai Eminescu” din Cernăuți și ”Casa Limbii Române” din Căușeni.

25_de_ani_Filiala_Arboroasa_Asociatia_Culturala_Pro_Basarabia_si_Bucovina (2)

            Momentul aniversar a fost marcat prin acordarea de diplome de excelență reprezentaților administrației locale și ai tuturor instituțiilor care au sprijinit activitatea ”Arboroasei” și diplome de onoare membrilor filialei, precum și a unor pliante care prezintă activitatea asociației. Profesoara Tațiana Vlad Guga, președintă de onoare a filialei, aflată la o vârstă venerabilă, dar la fel de entuziastă ca în tinerețe, a rememorat, pentru participanții aflați în Catedrala ”Sfânta Treime”, momentul înființării filialei și aspecte ale desfășurării activității în cei 25 de ani.

25_de_ani_Filiala_Arboroasa_Asociatia_Culturala_Pro_Basarabia_si_Bucovina (4)

            La începutul intervenției sale, distinsa vorbitoare s-a referit la „o zi de doliu din istoria noastră”, cea a ultimatumului din iunie 1940, acest moment fiind evocat în debutul întâlnirii de la Catedrala ”Sfânta Treime”, așa cum se obișnuiește în fiecare an. Preotul Marius Magherca a oficiat un Te Deum în memoria membrilor Arboroasei (1)Te Deum în memoria membrilor Arboroasei (2)Te Deum în memoria membrilor ”Arboroasei” care au trecut la cele veșnice, a tuturor martirilor care au însângerat pădurea Varniței la Fântâna Albă sau în Lunca Prutului, a celor morți în Siberii, la canal, în lagăre sau închisori, ca urmare a nefastei decizii sovietice care ne-a împărțit în țări diferite. În cuvântul de învățătură, preotul Magherca a îndemnat la cunoașterea adevărului și la neuitare, dar a atras atenția și asupra pericolelor la care e supusă lumea contemporană. Același îndemn, de a nu ne uita istoria a fost reiterat de primarul Ilie Boncheș, prezent la manifestare. Prof. Iulia Juravle, de la Liceul Tehnologic ”Vasile Deac” a evocat concis și convingător contextul în care România a fost ciuntită, subliniind că istoria trebuie cunoscută mai ales de către generațiile tinere pentru a învăța că unele dintre lecțiile sale nu trebuie să se repete.

            Mărturisind că a participat cu emoție la o asemenea evocare, prof. univ. dr. Olga Vicol, o distinsă nonagenară, refugiată în 1940, împreună cu părinții de la Edineț la Iași, a dăruit ”Arboroasei” o carte document: ”Sub patru regimuri pe toate continentele”, de Alexandru Budișteanu, apărută la Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, sub egida Academiei Române, gest care a emoționat deopotrivă pe cei prezenți.

 

Pentru România Breaking News – RBN Press, Paraschiva Abutnăriței, Președintele Filialei „Arboroasa” a ACPBB

romaniabreakingnews.ro