ROMÂNIA BREAKING NEWS

Home Posts Tagged "Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina"

Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina

,

Scrisoare Deschisă către Ambasada Ucrainei la București

Opinia publică și societatea civilă românească sunt profund îngrijorate de soarta minorității românești din Ucraina, ca urmare a intenției de suprimare a învățămîntului în limba română.

Dorim să amintim Statului Ucrainean că un astfel de gest nu și-au permis nici împărații de la Viena și nici cei mai aprigi conducători ai Uniunii Sovietice, de a căror bună și frățească iubire, Ucraina și poporul ei au resimțit-o din plin.

Un astfel de gest împotriva unor populații autohtone nu va fi permis  fără consecințe drastice, în mileniul trei. Ucraina nu trebuie să uite că dacă a beneficiat de expansiune teritorială, pentru că așa a dorit Moscova la un moment dat, a devenit, totodată și responsabilă pentru toate minoritățile autohtone de pe cuprinsul ei, de bunurile materiale și imateriale ale  acestora.

Noul stat ucrainean este responsabil și de protejarea și asigurarea unui climat de dezvoltarea și manifestare a acestora, de asigurarea unei conviețuiri pașnice, de propășire, egalitate și fraternitate între majoritari și toate minoritățile entice din Ucraina. Din păcate, cu surprindere și adâncă mâhnire constatăm astăzi că Ucraina ,,prietenă” prin gestul ei de suprimare a învățămăntului în limbile materne își arată o cu totul altă față, întorcându-se spre o epocă de care părea că s-a dezis. Nu așa se construiesc și se consolidează prieteniile, nu așa  se slujește istoria, cultura și valorile Ucrainei!

Cerem prin prezenta organelor de decizie, oamenilor politici și societății civile din Ucraina să stopeze acest act anacronic, nedemn, nedemocratic, neeuropean și neprietenesc.

Consiliul Național al Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina

Dat spre publicare la 07.09.2017

 

,

Institutul Frații Golescu pentru românii din străinătate, Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina și Clubul Țăranului Român organizează de Ziua Limbii Române sub egida Alianței Pentru Centenar, ediția a V-a – CHIOȘCUL DE ZIARE, dedicat presei de limbă română din provinciile istorice românești.

Invitatul acestei ediții  este Dumitru Bădiță, scriitor. Parteneri ai evenimentului sunt: Asociația Europeană de Studii Geopolitice și Strategice „Gheorghe I. Brătianu” Asociația Românilor Independenți din Serbia și Asociația Culturală „LA NOI LA ROMÂNI”

Doritorii sunt invitați pe 31 august 2017. ora 18,00. la Clubul Țăranului Român, din Șos. Kiseleff nr.3, intrare prin Str. Monetăriei, să ia parte la această manifestare cu prilejul căreia vor avea posibilitatea sa cunoască universul presei de limbă română din jurul României.

Ziua Limbii Române se sărbătorește în România la 31 august, la aceeași dată cu Limba Noastră, o sărbătoare similară celebrată în Republica Moldova din 1990.

Propunerea legislativă a fost inițiată în 2011, fiind semnată de 166 de parlamentari aparținând tuturor partidelor parlamentare din România. În expunerea de motive, inițiatorii propunerii legislative explică faptul că „importanța limbii române nu trebuie marginalizată de tendințele actuale către globalizare, deoarece limba română reprezintă fundamentul identității naționale, un punct deosebit de important pentru consolidarea unei societăți puternice și unite”.

Această propunere legislativă a fost legiferată ca zi festivă a României prin Legea nr. 53/2013adoptată de Parlamentul României cu 312 voturi pentru, două voturi împotrivă și cinci abțineri.

Conform legii, Ziua Limbii Române poate fi marcată de către autoritățile și instituțiile publice, inclusiv de reprezentanțele diplomatice și institutele culturale ale României, precum și de către alte instituții românești din străinătate, prin organizarea unor programe și manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau științific.

În această zi va fi arborat drapelul României, în conformitate cu prevederile Legii nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului național și folosirea sigiliilor cu stema României de către autoritățile și instituțiile publice.

,

CONSILIUL NAȚIONAL AL ASOCIAȚIEI CULTURALE PRO BASARABIA SI BUCOVINA  cu încredere, hotărîre  și speranță salută astăzi crearea ALIANȚEI PENTRU CENTENAR alianță  care prin coo-perare, înțelepciune, consens și reponsabilitate poate deveni un important și prețios  aport la cinstirea cum se cuvine  și la  dimensiunea meritată  a Centenarului României, a istoriei noastre, a împlinirii naționale la care făuritorii ei au lucrat cu necondiționată dăruire.

Sigur se poate vorbi mult, frumos, mobilizant, înălțător despre acest eveniment și despre misiunea ce ne asumăm astăzi aici dar îndemnul pe care ACPBB îl adresează este SĂ TRECEM LA FAPTE.De aceeea ACPBB vine cu două propuneri concrete pe care am să vă rog să le susțineți

  • 1- Demers către Ministerul Educației Naționale ca în toate instituțiile de învățămînt să se introducă în anii școlari 2017-2018 ,2018-2019 activități dedicate centenarului și per-sonalităților care au contribuit la înfăptuirea idealului de identitate și unitate națională.

Același demers trebuie făcut  și către Societatea Româna de Radio și Televiziune.

  • 2-propunere legislativă. Din declarația comună AESGS-ACPBB din 2015 .

În contextul apropierii clipei în care se vor aniversa 100 de ani de la Unirea Basarabiei și a Bucovinei cu RomâniaAsociația Culturală Pro-Basarabia și Bucovina și Asociația Europeană de Studii Geopolitice și Strategice Gheorghe I. Brătianu” susțin necesitatea existenței unei strategii coerente a României față de românii din spațiul ex-sovietic și minoritățile etnice aflate în spațiul dintre Prut și Nistru, precum și inserarea în preambulul unei noi și viitoare Constituții a României, dacă nu chiar a celei prezente, a unui text care să prevadă obligația morală pentru poporul român, pentru elitele sale politice conducătoare, de a nu renunța la idealul reîntregirii țării, respectiv inserarea următorului text: „Întregul popor român este mandatat să înfăptuiască prin liberă autodeterminare, precum și în temeiul principiilor Actului Final al CSCE de la Helsinki din 1975 și ale dreptului internațional, reîntregirea României și afirmarea acesteia ca un membru egal în drepturi într-o Europă unită”.

În încheiere  exprim totala încredere , disponibilitate și dorință de realizare și împlinire cu success a acestei coaliții de interes national, dar, doresc    să  avertizez că trebuie să rămînă o expresie a voinței noastre comune , deschisă în continuare pentru noi aderenti   si nu bază de autopropulsări sau erijări în unici și indispensabili.

Pentru o Românie  puternică, demnă, prosperă, europeană, a tuturor românilor- Hai să dăm mâna cu mână.

Presedite ACPBB

Marian CLENCIU  20.08.2017

 

*Prezentul text a fost citit la constituirea Alianței pentru Centenar în Parlamentul României la data de 20 august 2018 / Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina este cofondatoare a Alianței Pentru Centenar  / foto: Alianta Pentru Centenar – sedinta constitutiva (sursa: deschide.md)

 

 

REZOLUȚIA

DE CONSTITUIRE A

ALIANȚEI PENTRU CENTENAR

 

Noi, reprezentanți ai societății civile românești din Țară și din afara granițelor actuale, reuniți astăzi, 20 august 2017, la Palatul Parlamentului din București, în conferința CENTENARUL UNIRII ŞI BASARABIA,

Animați de idealul unității naționale transpus în faptă de înaintașii noștri în anul de grație 1918 prin făurirea României întregite;

Atașați principiilor de solidaritate și unitate românească;

Conștienți de necesitatea redeșteptării conștiinței naționale și a refacerii unității politice a națiunii române;

Călăuziți de exemplul tuturor generațiilor de români care s-au sacrificat pentru afirmarea și consolidarea națiunii române;

Înțelegând faptul că Marea Unire reprezintă pentru toți românii, oriunde s-ar afla, un moment de referință  și un reper pentru devenirea națiunii române;

Determinați să ne conjugăm eforturile pentru marcarea cu demnitatea cuvenită a Centenarului Marii Uniri;

Convinși că împlinirea destinului istoric al Basarabiei se poate realiza doar prin intensificarea și coagularea eforturilor de apropiere și reintegrare a ei în spațiul național firesc din care a fost smulsă;

Am decis să ne constituim în ALIANŢA PENTRU CENTENAR, coaliţie având ca scop imediat organizarea și desfăşurarea de-a lungul anului 2018 a unui șir de evenimente şi acţiuni culturale, comemorative sau cetățenești dedicate Marii Uniri, iar ca scop strategic formularea, promovarea şi realizarea idealului de reîntregire națională.

De asemenea, organizaţiile reunite în ALIANŢA PENTRU CENTENAR își promit sprijin reciproc pentru realizarea proiectelor unioniste proprii sau a celor culturale ori sociale cu impact  identitar.


Lista organizaţiilor din Alianţa pentru Centenar:

Mișcarea Civică Tinerii Moldovei

UNIREA – Onoare, Demnitate şi Patrie

Asociaţia 21 Decembrie 1989

Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina

Alianța Națională pentru Restaurarea Monarhiei

Fundaţia Naţională pentru Românii de Pretutindeni

Institutul Fraţii Golescu pentru relaţii cu românii din străinătate

Asociaţia România Vie

Liga Studenților, Iași

Liga Culturală pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni

Consiliul Mondial Român

Unitatea – sindicatul liber din metrou

Asociația Comunelor

Alianta Civică

Asociația Studenților de la Universitatea București

Asociația Tinerilor Istorici și Diplomați, Suceava

RISE Consortium

Asociația Studenților la Istorie „Dacia”

Liga Studenților din Universitatea Maritimă, Constanța

Asociația Tighina

Sfatul Țării 100

Clubul de Istorie Militară

Asociația Mișcarea pentru implicare civică, Galați

Asociația Sens Pentru Dezvoltare Socială, Galați

Asociația Clubul Liderii Mileniului Trei

Federația Națională „Drum de Fier”

Sfatul Țării 2

Open Education

Asociația pentru Promovarea Istoriei României

Asociația Identitate Culturală Contemporană

Consiliul Naţional al Reîntregirii

Centrul pentru Cultură, Istorie şi Educaţie

Asociaţia Militarilor Veterani şi Veteranilor cu Dizabilităţi „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie-Izvorâtorul de Mir”

Centrul pentru Integrare și Dezvoltare PRUT

Fundația Corneliu Coposu

Asociația Națională a Taților din România

Asociația EuroTeens

Asociația Dacii Liberi, Mureș

Vatra Românească, Mureș

Asociația – Societatea Cultural – Patriotică „Avram Iancu”, Mureș

Liga Cultural Creștină ,,Andrei Șaguna”, Sfântu Gheorghe

Asociația GRIT, Sfântu Gheorghe

Asociația „Voievozii Munților”, Covasna

Cercetașii României – Centrul Local Brăila

Inițiativa Timișoara

Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor „Elena Cuza” din Bârlad

Societatea de Știinte Istorice din România -Filiala Bârlad

Asociația Civică pentru Demnitate în Europa

Centrul European de Studii Covasna, Harghita

Asociația „Răsăritul Românesc”

Glasul sufletului, Ștefan Vodă

Faptă nu vorbă, Nisporeni

Fundația „Regina Elena”, Ungheni

Blocul Unității Naționale

Asociația de Drept umanitar din Republica Moldova

Fundaţia Culturală „CĂPRIANA”

Asociația Obștească Vasile Stroescu, Brânzeni

Congresul Profesorilor din Republica Moldova

Casa Limbii Române, Căușeni

Asociația Istorică Ștefan cel Mare și Sfânt Cimișlia, Balmuș

Fundația Copăceni VDR

Asociația Obștească „Credință Patriei”

Asociația Romănilor Din Basarabia Foști Deținuți Politici Și Deportați

Eco latinae, Nisporeni

Asociația „La Paris”

La maison roumaine, Paris

Intresseföreningen för Rumäner i Sverige ,,Solidaritate pentru Romania”, Suedia

Asociația culturală „Dacia”, Roma, Italia

Asociația Unirea, Parma, Italia

Uniunea Internațională a Femeilor Române, UNIFERO

Asociația „Lotus”, Italia

Asociația Unirea din Milano

Asociația Unirea, Suedia

Societatea pentru cultură, muzică și artă „Alexandru Ioan Cuza”, Heidelberg, Germania

Asociația Moldo -Elenă ORFEU, Atena

Asociația „Spirit Românesc”, Roma, Italia

Alianța Românilor din Italia

Asociația Moldovenilor din Marea Britanie

Comunitatea Românilor din Serbia

Fundația culturală de binefacere „Casa Limbii Române”, Cernăuți

Consiliul Român American, SUA

Câmpul Românesc, Canada

Asociația Românca, Londra, UK

Asociația Moldo-Spaniolă „TRICOLOR ”, Madrid

Moldova Vision-comunitatea basarabenilor din Irlanda

Societatea Moldovenilor din Frankfurt „Moldova Noastră”

Asociația „Alianța împotriva discriminării românilor”, Marea Britanie

Asociatia socio-culturală moldo-italiană „Dor” , Parma

Asociația social-culturală a moldovenilor „Noroc”, Spania, Markina-Xemein, Țara Bascilor

Asociația Script Art, Roma, Italia

Grupul de inițiativă „Noi suntem Români”, Roma, Italia

Asociaţia Solidaritate Universală Padova

Asociația Tous pour l’Europe, Paris

Societatea de Cultură Macedo-Română

Asociația 15 noiembrie 1987

Fundația Andrei Mureșanu

„Ginta Latina”, Sângeorz-Băi

Asociația Salvați Identitatea Satului, Olt

Asociația Zimbrul Carpatin, Pitești

Asociația Națională Cultul Eroilor „Regina Maria”, Buzău

Consiliul Local Civic Arad

Asociaţia Studenţească a Universităţii Naţionale de Muzică, București

Platforma Unionistă Acțiunea 2012.

,

Actualizare foto-video:

Ziua Imnului cu romanii din Basarabia si Nordul Bucovinei la Bucuresti 1/2 

Ziua Imnului cu romanii din Basarabia si Nordul Bucovinei la Bucuresti 2/2 

Foto

https://www.facebook.com/media/set/?set=a.1311136179008773.1073741854.242333175889084&type=1&l=284d09e1cd

Ziua de 29 iulie a devenit oficial „Ziua Imnului National al Romaniei” potrivit legii adoptate in 1998 de Parlamentul Romaniei. Mesajului de patriotism și libertate regăsit în versurile compuse de Andrei Mureșanu și înflăcărate prin melodia lui Anton Pann, i-au chemat pe români la luptă și (re)deşteptare, începând cu Revoluția de la 1848, continuând cu momentele importante ale Războiului de Îndependență de la 1877, cu Primul și al Doilea Război Mondial, Unirea de la 1918 și, mai apoi, prin consfințirea ca Imn Național al Republicii Democratice Moldovenești, în perioada 1917-1918, al României, incepand din 1990 și al Republicii Moldova, între anii 1991-1994. 
„Deșteaptă-te, române!” a devenit un cântec foarte drag românilor din toate provinciile istorice, chiar și pentru cei care nu au mai avut șansa de a fi cuprinși în granițele unui stat românesc. A fost, este și cu siguranță va fi încă, unul menit să le fie alături românilor în cele mai importante momente ale istoriei lor, ca o dorința fierbinte pentru identitate și conștiință națională românească.
Conștienți pe deplin de semnificația și mesajul purtat de cel de-al 10-lea vers al Imnului de stat al României „(…) Români din patru unghiuri, acum ori niciodată, Uniți-vă în cuget, uniți-vă-n simțiri! (…)”, Protoieria 2 Capitală – Parohia Mărcuța, împreună cu Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina (ACPBB) – Filiala „Pan Halippa” București, organizează vineri, 28 iulie 2017, cu începere de la ora 18.00 la Centrul Cultural al Bisericii Mărcuța (amfiteatrul de vară din fața bisericii vechi), un important eveniment cultural – artistic dedicat sărbătoririi Zilei Imnului Național al României, sub genericul „Sărbătorim Ziua Imnului NAȚIONAL cu românii din Basarabia și Nordul Bucovinei – O împărtășanie cu simțire românească”.
Evenimentul este realizat în parteneriat cu Asociația Stindard, Centrul Bucovinean de Artă Cernăuți, Asociația Europeană de Studii Geopolitice și Strategice „Gheorghe I. Brătianu” – AESGS, Asociația Profesională de Geografie Ecologie și Turism „Destin Geografic” – APGET-DG, Universitatea Spiru Haret, Societatea Pentru Cultură și Literatură Română în Bucovina.

Organizator: Preot Adrian MIRICĂ – Parohia Biserica Mărcuța
Co-organizator: Dorian Theodor CLENCIU – jurnalist, membru al ACPBB

Prezintă:
Marian CLENCIU – Presedinte Consiliul Național ACPBB
Dr. Mădălina-Teodora ANDREI – Președinte Filiala „Pan Halippa” București (ACPBB)
Dr. Constantin CORNEANU – Președinte AESGS
Dr. Otilia POP-MICULI – etnomuzicolog
Prof. Dumitru COVALCIUC – Profesor din CERNĂUȚI
Grup de elevi ai Școlii Populare de Artă din CERNĂUȚI, director Iurie LEVCIC
Cantautorul Marcel ANGHEL

Participă invitați din România, Republica Moldova si Ucraina, președinți de Asociații Obștești, elevi și studenți basarabeni si bucovineni.

Evenimentul devansează cu o zi data oficială a Zilei Imnului și se dorește a fi un moment de evocare a momentelor în care „Deșteaptă-te române” a însoțit cele mai importante momente istorice ale românilor din secolul XIX și până în zilele noastre, pe de o parte, iar pe de alta parte, de consfințire a legăturii dintre românii din Nordul Bucovinei, Basarabia și cei din Țară prin cinstirea împreună a acestei Zile.

Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina (ACPBB) Filiala „Pan Halippa” București, mulțumește partenerilor media care sunt alături de activitățile Asociației în general și care au înțeles însemnătea și importanța medietizării acestui eveniment. Mulțumim Trinitas TV, Romania Breaking News – RBN Press, Radio Trinitas, Ziarul Cronici Bucovinene din Cernăuți, Ziarul Lumina, Revista Mesager Bucovinean București-Cernăuți, Opinia Națională, TVH, Radio7 și TOC Press.

Vă așteptăm cu drag, pe voi toți cei care încă mai simțiți și gândiți românește.

Dr. Mădălina-Teodora ANDREI
Președinte ACPBB
Filiala „Pan Halippa” București

Prezentul material reprezintă un Comunicat de Presă ACPBB – Ziua Imnului Național al României / Nr.11 / 25.07.2017

Publicat de Gabriel NEGRU / RBN Press

,

Actualizare 03.07.2017 / înregistare video HD: „28 IUNIE 1940 – 2017, FRÂNTE… DESTINE ROMÂNEȘTI” Conferință la București despre destinele românești din Basarabia și Nordul Bucovinei, despre refugiați, masacre,  deportați și supraviețuitori

Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina (ACPBB), Asociația Profesională de Geografie, Ecologie și Turism (APGET), Asociația Europeană de Studii Geopolitice și Strategice „Gheorghe I.Brătianu” (AESGS),  Centrul USH Pro Business  Universitatea „Spiru Haret”, organizează miercuri 28 iunie 2017, cu începere de la ora:18.00, în Sala de Conferințe USH Pro Business, din str.Nicolae Iorga, nr. 34-36, Bucuresti (fosta Ambasadă a Canadei), Conferința „28 IUNIE 1940 – 2017, FRÂNTE… DESTINE ROMÂNEȘTI”

Potrivit organizatorilor, conferința este o invitație la reflexie asupra consecințelor, evoluțiilor și perspectivelor acestor destine românești, din Basarabia și Nordul Bucovinei, despre refugiați, masacre,  deportați și supraviețuitori.  Prezintă Dr. Madalina-Teodora ANDREI, Președinta Filialei București a ACPBB;  Dr. Costin LIANU, Director General USH Pro Business / Universitatea „Spiru Haret”;  Dr. Sorin CRISTESCU, Universitatea „Spiru Haret”; Dr. Constantin CORNEANU, Președinte AESGS;  Dorian Theodor CLENCIU, Jurnalist / Secretar General ACPBB.

La eveniment participă în calitate de invitați speciali, Stefan HOSTIUC din partea Societății pentru Cultură și Literatura Română în Bucovina, Gheorghe IONAȘCU și Iulia SCUTARU din partea Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina. Partener al evenimentului este Societatea pentru Cultură și Literatură Română în Bucovina. Sunt așteptați să participe refugiați și descendeți ai acestora din București.

*Evenimentul a fost transmis în direct pe pagina de Facebook

În cadrul conferinței va fi prezentat documentarul „Român care nu a mai apucat să fie român”, mărturia lui Grigore CIOBANU, despre tulburătorul destin și încă suferind al deportaților din Basarabia. Material realizat de România Breaking News – RBN Press, în anul 2016, în cadrul Complexului Memorial dedicat victimelor represiunilor sovietice din orașul Căușeni, cu implicarea Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina, în parteneriat cu „Jurnaliști Independenți”, cu sprijinul Consiliului Raional Căușeni, prin președinte Ion CIONTOLOI, Casa Limbii Române, prin director Valeriu OSTAȘ și Fundația „Iuliu Maniu” Boston, prin președinte Justin Liuba.

romaniabreakingnews.ro

,

În  luna noiembrie 2016, în săptămâna premergătoare Zilei Naționale a României, Primăria Municipiului Ploiești a inițiat proiectul educațional CAUTĂ EROII LA TINE ACASĂ. Elevi și profesori de la Colegiul de Artă Carmen Sylva și din Colegiile Naționale Ion Luca Caragiale, Mihai Viteazul, Jean Monnet, Alexandru Ioan Cuza, Nichita Stănescu (toate din Ploiești), au participat la o dezbatere, fiecare elev identificând un erou român din Primul sau din al Doilea Război Mondial, pe care apoi l-a transformat într-o poveste – scrisă, vorbită , cântată. O saga cu documente, fotografii și filme.

La 29 noiembrie 2016  au fost anunțați câștigătorii. Aceștia, împreună cu profesorii coordonatori, au obținut cel mai frumos premiu: o excursie de cinci zile în CAPITALELE UNIRII (premiul a fost  înmânat la 1 Decembrie 2016, cu prilejul sărbătoririi Zilei Naționale a României).

Menționăm că părțile implicate în proiect au fost Primăria municipiului Ploiești (primar – Florin Adrian Dobre), Inspectoratul Școlar al județului Prahova (Inspector Școlar General – Nicolae Oprea Angelescu), Asociația Cultul Eroilor, filiala Prahova (președinte – Constantin Chiper),  Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina, filiala Ploiești (președinte  –  Nicolae Petrescu Redi).

Excursia „Capitalele Unirii”  a avut loc în perioda 1-5 iunie.

Delegația a fost însoțită de doi reprezentanți ai Primăriei, care au răspuns de partea organizatorică a proiectului , și de doi consilieri locali. Persoana desemnată de Inspectoratul Școlar să coordoneze întregul proiect a fost profesorul Leonard Coțac – inspector management.

La ora 8, autocarul a plecat din Ploiești. Excursia în istoricele  orașe ale Unirii : Iași, Chișinău, Cernăuți, Alba Iulia  ne-a adus aminte că inima are patru cămăruțe.

Pe traseu, domnul Constantin Chiper a evocat luptele purtate de ostașii români în cele două războaie mondiale pe teritoriile pe care le străbăteam.  Vizitarea Muzeului de Istorie din Focșani și popasul făcut la  Mausoleul Eroilor din Mărășești,   i-a ajutat pe elevi să își cunoască și să-și prețuiască și mai mult  eroii .

La IAȘI a fost vizitată Casa memorială Mihail Kogălniceanu, Bojdeuca din Țicău, Catedrala Patriarhală, Biserica Trei Ierarhi, Palatul Culturii – Sala Voievozilor.

În Muzeul Unirii, situat în partea centrală a orașului (strada Alexandru Lăpușneanu), am pășit ca într-un tunel al timpului. Sub candelabrul aducerii aminte, inimile se prindeau duios  în Hora Unirii.

Muzeul Unirii din Iași

Clădirea în care funcționează muzeul a fost înălțată la începutul secolului al  XIX –lea în stil neoclasic.  Între 1859 – 1862, palatul a servit drept locuință domnitorului Principatelor Unite, Alexandru Ioan Cuza.

În timpul Primului Război Mondial, când Capitala a fost  ocupată de trupele germane, regele Ferdinand Întregitorul hotărăște să-și stabilească  în „Palatul Cuza”  cartierul general.

Iași. Muzeul Unirii

Elevii ploieșteni, admirând interiorul Palatului Culturii (Iași)

Monumentul Unirii  din Iași

În  CHIȘINĂU  vizităm Muzeul de Artă (grație domnului  Florin Sicoe, scriitor, director al Muzeului de Artă din Ploiești), Arcul de Triumf,  Grădina publică.

În inima orașului – Monumentul lui Ștefan cel Mare. Cu mâna dreaptă, voievodul sprijină sabia. Cu cea stângă, înalță crucea.Fără paloșul lui, altfel ne-am fi dus   crucea…

În  Muzeul de Arta din Chișinău

La monumentul lui Ștefan cel Mare din Chișinău

Chișinău. Teatrul Național

Cladirea Muzeului de Artă din Chișinau

La CERNĂUȚI  am trecut prin  parcul sfințit de pașii lui Mihai Eminescu, am făcut fotografii la statuia marelui poet, potopită de florile de tei, am văzut clădirea gimnaziului unde a învățat „Luceafărul”, am vizitat impunătoarea clădire a Universitații (fosta reședință a Mitropoliei Bucovinei și Dalmației), Centrul Cultural Român Eudoxiu Hurmuzachi, Casa Națională a Românilor  (aici, elevii au avut prilejul să-l întâlnească  pe cunoscutul  poet Vasile Tărâțeanu – un simbol al românismului din aceste locuri și de pretutindeni).

În centrul orașului Cernăuți

În centrul orașului Cernăuți

Cernăuți, Casa Națională a Românilor (întalnire cu poetul Vasile Tarâțeanu- centru)

Cernăuți, Casa Națională a Românilor (întâlnire cu poetul Vasile Tărâțeanu- centru)

Universitatea din Cernăuți ( fosta reședință a Mitropoliei Bucovinei)

Universitatea din Cernăuți ( fosta reședință a Mitropoliei Bucovinei)

La  Centrul Cultural Român din Cernăuți

Ne-ar fi plăcut să le oferim elevilor, dacă timpul ne permitea,  și posibilitatea de a-i cunoaște  personal pe Eugen Patraș  (avocat, o personalitate căreia românii din Ucraina îi datorează înființarea Centrului Cultural Român), Vasile Răuț și Iurie Levcic (animatori ai vieții culturale românești din Cernăuți – și nu numai), pe scriitorul Ștefan Hostiuc  (conduce revista Mesager Bucovinean și poartă în minte și suflet  o adevărată arhivă istorică), Elena Nandriș, primar  de câteva mandate bune în Mahala (localitatea arată ca o stațiune și este locuită în proporție de 99%  de români). Poate, cu un alt prilej, poate  vom vizita și Cimitirul românesc, redacțiile publicațiilor Zorile Bucovinei (ziarul românilor din Ucraina) și Analele Bucovinei.

În a cincea zi de excursie am ajuns în ALBA IULIA, orașul-simbol al României Mari. istoria ne aduce în memorie intrarea triumfală a lui Mihai Viteazul în cetate (noiembrie 1600), intrarea triumfală a cetății Alba Iulia în inima românilor ( 1 Decembrie 1918), jerfa eroilor  Horea, Cloșca și Crișan,  încoronarea regelui Ferdinand și reginei Maria ca regi ai României Mari, 15 octombrie 1922 (emoționanta ceremonie a avut loc la Catedrala Reîntregirii Neamului, un edificiu impunător, construit în 1921 – 1922 pe latura de apus a Cetății, după planurile arhitectului Victor Gh. Ștefănescu)

În cetatea Alba Carolina am fost întâmpinați cu multă căldură de Daniel Claudiu Chindriș. O simplă vizită  în orașul nostru, ne spune cunoscutul ghid, înseamnă o adevărată incursiune în timp în cei peste 2000 de ani de istorie neîntreruptă a acestor   meleaguri.  Relicvele istorice din epoci diferite, istoria celor trei fortificații, sistemul de apărare Vauban  de tipul III , istoria unirii și formării statului român și peste 26 obiective turistice din cetate – toate pot fi descoperite aici.”

Tot Daniel Claudiu Chindriș ne-a  vorbit despre cetatea dacică din apropiere, Apulon  (după distrugerea ei, a împrumutat numele pentru castrul roman Apulum) și rolul pe care Legiunea a XIII-a Gemina l-a avut în cucerirea Daciei.

Elevii și profesorii au făcut apoi cunoștință cu unul dintre soldații castrului roman Apulum, soldatul Tiberius T. Aelius Lupus (Alexandru Cacior). El ne-a prezentat armura romană, armamentul și aspecte din viața de soldat… Poate , la întâlnirea viitoare, alături de soldatul roman vom vedea și un soldat dac.

 

Alba-Iulia. Catedrala Reîntregirii  Neamului

Alba-Iulia. Catedrala Reîntregirii  Neamului

Cetatea Alba Carolina, Poarta 3

Cetatea Alba Iulia a fost construită în timpul împăratului Carol al VI-lea (1711-1740). Avea șapte porți, a șaptea fiind secretă. În poarta a III-a, spune legenda locală,   a fost închis Horea , conducător al Răscoalei de la 1784-1785. Unii istorici  cred că este vorba de poarta a IV-a.

Catedrala catolică din Alba Iulia (cea mai veche din România) a fost înălțată în perioada 1247-1291. Are la bază stilul romanic. Întrucât construcția a avut mai multe etape de-a lungul secolelor, a rezultat o îmbinare armonioasă de stiluri.

*Cei care doreau să vadă aici locul de veci al lui Iancu de Hunedoara, n-au avut nici o șansă. Sarcofagul voievodului era acoperit de o mulțime de coronițe cu steag maghiar. La sesizarea  vizitatorilor, doamna  ghid ne-a surprins cu răspunsul :

„Ne  aflăm într-o biserică de rit catolic, nu în muzeu!” Și în Cartea de impresii mulți turiști și-au manifestat nemulțumirea.

A urmat vizitarea  monumentului din apropierea catedralei. Realizată de sculptorul Oscar Han, statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul a fost inaugurată la 28 noiembrie 1968, cu ocazia semicentenarului Unirii Transilvaniei cu România).

Elevii ploieșteni la statuia lui Mihai Viteazul, Alba- Iulia

Pe calul său, pogorât parcă din poveste, Mihai Viteazul privește mândru și încrezător înainte. Are „armuri”  de bronz, nicio lance străină nu-l mai poate străpunge, nicio trădare nu-l mai poate atinge…

În fața porții a III-a ne întâmpină impunătorul obelisc al lui Horea, Cloșca și Crișan, ridicat în 1937 de sculptorul Iosif Fekete Negrulea și arhitectul Octavian Mihălțan.

Obelisc închinat memoriei lui Horea, Cloșca si Crișan

Din ceruri, Horia și Cloșca par a ne șopti: Oasele noastre nu-s bețe în roata istoriei!… Iar Crișan: Cu opinca-mi veche, măsurat-am distanța de la bordei la castel;  cu nojițele opincii – drumul  de la pământ la cer.

Am ieșit din Alba Iulia ca dintr-un vis spumos. După câțiva kilometri parcurși, deja aveam impresia că ni se face dor de aceste locuri. În final, câteva impresii lăsate de această excursie care încununează un proiect cu mari valențe educative.

Alba Iulia. De la stanga la dreapta- Daniel Claudiu Chindriș ( ghid), Nicolae Petrescu Redi si Alexandru  Cacior (ghid)

Mă bucur că am avut prilejul să vizitez orașe și monumente de referință, atât de la noi, cât și din Basarabia și Bucovina de nord –  teritorii care , în urma Marii Unirii din 1918  au  făcut  parte din România Mare. În această excursie am reusit să acumulez cunostințe noi și să leg prietenii frumoase. Cel mai mult m-a impresionat primirea călduroasă de care am avut parte în Cernauți. (Alexa Tudose, elev – Colegiul Național I.L.Caragiale (profesor îndrumător – Carmen Băjenaru)

Această excursie a reprezentat pentru mine una dintre cele mai frumoase experiențe de până acum. Deși toți am manifestat la început o ușoară reticență, am reușit ca până la finalul acestei „aventuri” să închegăm frumoase prietenii. Consider că datorită eroilor din famiiile noastre, noi am avut oportunitatea de a vizita locuri extraordinare, de a întâlni oameni minunați și de a pune temelia unor amintiri aproape imposibil de uitat.  (Dungă Andreea Veronica, elevă, clasa a XI-a B, Colegiul de Artă  Carmen Sylva (profesor îndrumător – Dragoș Lipan)

În ultima zi a acestei excursii duc o tolbă plină cu amintiri  și impresii frumoase, cu multe cunoștințe interesante pe care doresc să le împărtășesc cu cei de acasă.  Sunt plăcut surprinsă de idea acestei excursii și de adevăratele performanțe pe care le-am realizat împreună.Sunt cinci zile în care fiecare dintre noi a lăsat celorlalți câte o părticică din felul lor de a fi, din cunoștințe, suport, încredere, prețuire și sunt recunoscătoare pentru că am participat. (Oana Cozea, profesor – Colegiul Național Nichita Stănescu, Ploiești)

Redactor Nicolae Petrescu Rediromaniabreakingnews.ro

,

Actualizare video

Prin Legea nr. 299/2007, PARLAMENTUL ROMÂNIEI a instituit ZIUA ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI consfințind astfel apartenența românilor din afara granițelor actuale la viața poporului român, ca parte integrantâ a acestuia. Prin Legea nr. 101/2015 s-a stabilit ca această zi națională sa fie sărbatorită în ultima duminică a lunii mai.
In acest spirit, Institutul „Frații Golescu” pentru relații cu românii din strainatate, a organizat Expoziția de fotografii „ROMÂNII DIN JURUL ROMÂNIEI”, pentru a lua cunoștiinta prin intermediul imaginilor, cu toate comunitățile de români din vecinătatea imediată a țarii noastre, luni, 15 mai 2017, ora 17:00 la Sala de expozitii „Constantin Brancuși” a PARLAMENTULUI ROMÂNIEI.

Expoziția aeste realizată în parteneriat cu Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina și  Asociația Europeană de Studii Geopolitice și Strategice „Gh. I. Brătianu”.
În cadrul Expoziției pot fi vizionate imagini din MARAMUREȘUL DIN DREAPTA TISEI, autor: GHEORGHE MARINA / Slatina, Transcarpatia, din BUCOVINA, fotografii din arhiva Institutul Frații Golescu – București, din  HERȚA, autor: VASILE BÂCU / Cernăuți, din BASARABIA, autor: DAN BARCEA / Viena, din TRANSNISTRIA DE NORD și SUD, autor: VASILE ȘOIMARU/ Chișinau, din SUDUL BASARABIEI, autor: IULIA MODIGA – București, din  BULGARIA – VALEA DUNARII, autori: DORIN LOZOVANU / Chișinau  și EMIL ȚÎRCOMNICU / București, din TIMOC, autor: DUSAN PÂRVULOVICI / Negotin, din VOIEVODINA , autor LIVIU STAMIN /VÎRȘEȚ și din UNGARIA, fotografii din arhiva revistei „Foaia românească” de la Jula.

,

Nu de mult, sub egida Institutului Naţional pentru Studiul Totalitarismului, condus de prof. Radu Ciuceanu, a apărut sub tipar volumul „Problema Basarabiei în discuţiile româno-sovietice din timpul războiului rece” 1945-1989.  Apariția volumului este datorată reputatului istoric Ion Constantin. De-a lungul celor 12 capitole, extrem de consistente, atât specialiştii, cât şi cititorii obişnuiţi pot afla lucruri noi și extrem de interesante, datorate investigaţiilor şi documentării impresionante. Opiniile şi aprecierile autorului Ion Constantin, sunt dintre cele mai tranşante şi mai interesante în legătură cu evenimentele sau declaraţiile, legate de Basarabia și basarabenii din țară, din vremea regimului comunist, incluse în sumarul cărţii.

Un capitol extrem de interesant, atrage atenția și pare că este menit a acoperi un gol despre istoria din țară, de până la inființarea oficială în România, a Asociație Culturale Pro Basarabia și Bucovina, continuatoarea legitimă a cercurilor basarabene din perioada interbelică și mai apoi a Asociației Pro Basarabia și Bucovina, care funcționa semi-oficial în afara granițelor României  încă de la data de 27 noiembrie 1950, când din initiativa diplomatului Nicolae Dianu este inființată la Paris, grupând o serie de personalități politice și culturale românesti aflate în exil ce militau pentru readucerea înapoi în granițele firești a teritoriilor răpite de sovietici în 1940, Basarabia și Nordul Bucovinei. Iată mai jos dezvăluirile reputatului istori Ion Constantin:

Nucleul semiclandestin al viitoarei Asociații Culturale Pro Basarabia și Bucovina

Deși atent supravegheați de Securitate, basarabenii din țară se bucurau în această perioadă (regimul Ceaușescu n.r.) de o orecare libertate de mișcare și de organizare a unor reuniuni cu caracter privat și neoficial, în cadrul cărora erau discutate diverse probleme pe teme cultural-istorice. Cel mai proeminent dintre liderii basarabeni era fostul vicepreședinte și președinte al Sfatului Țării, Pantelimon Halippa (1883-1979), care a acționat cu consecvență pentru a menține „focul viu” privind cauza națională în problema Moldovei de Răsărit.

La începutul anilor 1970, problema succesiunii, la conducerea neoficială a basarabenilor, a fost discutată în mai multe rânduri, în cele din urmă impunându-se candidatura pentru o asemenea poziţie a fiului lui Pantelimon Halippa: Nicolae Radu Pan Halippa.

Concluzia Securităţii era clară: Nicolae Radu Halippa este „omul care, după ce tatăl său va deceda, va rămâne cea mai importantă figură a basarabenilor şi de sfatul său vor ţine cont în acţiunile lor, atât basarabenii din țară, cât şi cei din străinătate”. O previziune, care, trebuie să recunoaştem, nu era lipsită de temei, având în vedere evoluţiile ulterioare şi mai ales, rolul pe care cel în cauză îl va juca în cadrul mişcării naţionale a basarabenilor, ca preşedinte al Asociaţiei Culturale Pro Basarabia şi Bucovina, după căderea regimului comunist din tară. În ultimii ani de viaţă, Pan Halippa milita pentru o „organizaţie unită, care să fie capabilă să facă ceva, atunci cand cineva le-ar fi cerut concursul”.

El ar fi vrut ca această organizaţie a unioniştilor „să fie înregistrată oficial şi să acţioneze legal, nu clandestin”. Visul lui Halippa mergea, însă, prea departe, iar autorităţile nu erau dispuse să accepte funcţionarea într-o formă legalizată a unei asemenea organizaţii. Nu e mai puţin adevărat că, într-o formă nerecunoscută oficial, şi atent monitorizată de Securitate, o asemenea organizaţie activa semiclandestin, aceasta fiind practic nucleul din ţară care va pune bazele viitoarei Asociaţii Culturale Pro Basarabia şi Bucovina, creată după 1990.

Sub lupa monitorizării atente a serviciilor secrete sovietice

Manifestarile liderilor basarabeni din ţară, atât cât erau ele tolerate de regim, se aflau sub lupa monitorizării atente a Ambasadei şi serviciilor secrete sovietice. Aşa cum rezultă din documente intrate de curând în circuitul public, Moscova era sistematic informată în legătură cu aceste acţiuni, care erau apoi vehement criticate de conducerea comuniştilor din RSSM:

Ivan Bodiul(în centru imaginii) anii 80 Chisinau

„În acelaşi scop şovin faţă de Moldova, se revoltă primul secretar al PCM, I. Bodiul, în România a fost permisă activitatea antisovietică liberă a celor care au fugit din fosta Basarabie odată cu eliberarea acesteia în 1940, precum şi după zdrobirea trupelor române în 1944, liderilor organizaţiilor contrarevoluţionare, naţionaliste, a membrilor partidelor fasciste şi profasciste, a chiaburilor şi a altor duşmani ai Puterii Sovietice, care au fugit din Basarabia în timpul eliberării ei în anul 1940, precum şi după izgonirea trupelor române în anul 1944. Acum, aceste elemente reacţionare scriu şi editează memorii, cauta să se întâlnească cu cetăţenii noştri care vizitează România, încearcă să recruteze părtaşi de idei şi să-i înveţe cum sä acţioneze ca să semene nemulţumire faţă de politica nationalistă promovată în Moldova, îi îndeamnă să susţină, după cum se exprimă ei, spiritul naţiunii române în Basarabia» şi să creeze în mijlocul poporului stări de spirit proromâne. În scopuri provocatoare, ei declară că. România a pus în fața ONU problema restituirii Basarabiei şi chipurile, această abordare a beneficiat de o susţinere activă din partea opiniei publice Internaţionale. Pentru că în timpul plebiscitului poporul basarabean să nu se pomeneasca minoritate, spun ei, el trebuie să se împotrivească «rusificării Moldovei»”

Istoria Asociației Culturale Pro Basarbia și Bucovina de până la 11 ianuarie 1990, anul înființării oficiale în România

Asociatia a fost infiintata la Paris la data de 27 noiembrie 1950 din initiativa diplomatului Nicolae Dianu, care grupând o serie de personalitati politice si culturale românesti aflate în exil au pus bazele asociatiei. Participant ca voluntar în Primul Razboi Mondial, Dianu s-a remarcat  ulterior în cariera diplomatica, functionând ca ministru plenipotentiar la Ambasada României  de la Moscova, iar din anul 1938 la legatia de la Haga. Cedarile teritoriale românesti  din anul 1940, îi provoaca o mare durere si totodata îl  aduce într-un conflict deschis cu seful statului – Regele Carol al II-lea.  Se înroleaza ca voluntar în razboiul pentru dezrobirea Basarabiei  si Nordului Bucovinei.  În anul 1942 paraseste tara si întreaga sa  activitate este concentrata pe problema  Basarabiei si a Bucovinei ocupate.

Prin raportul intitulat La principale revendication de la Roumanie devant la Conference de la Paix, – Bassarabie et Bucovine de Nord – Paris, 1946, înaintat presedintelui Natiunilor Unite si prin toate actiunile sale, diplomatul român a reusit sa mentina atentia guvernantilor occidentali si opiniei publice asupra problemei Basarabiei si Nordului Bucovinei.
În anul 1955 publica brosura Pro Basarabia, fapt  care  a  adus  interdictia de functionare în Franta, pentru asociatie.
Datorita situatiei sediul este mutat la Bruxelles, unde era deja o filiala, iar din anul 1961, asociatia este condusa de d-na. Maria-Valerie Abras.

Dupa moartea lui Nicolae Dianu (1966), asociatia intra într-un con de umbra din care va fi scoasa abia în anul 1976, de catre Nicolae Lupan. Sub numele de Asociatia Mondiala prin Corespondenta Pro Basarabia si Bucovina, va atrage membri din 25 de tari de pe toate continentele. Nici basarabenii si bucovinenii refugiati în tara nu au ramas indiferenti la soarta tinuturilor de bastina ocupate samavolnic. Reuniti în cercul basarabenilor si cercul bucovinenilor, iar mai târziu în cadrul Studioului de Istorie Nicolae Iorga, ei aveau sa apere, cu mari riscuri în acea epoca de dictatura comunista, adevarata istorie a poporului român.

Dupa evenimentele din decembrie 1989, dornici sa continue lupta pentru idealul reîntregirii neamului, s-au constituit la nivelul întregii tari, asociatii culturale care aveau drept scop al fiintarii organizarea de activitati culturale prin care militau pentru reîntregirea granitelor României Mari, în hotarele stabilite la Conferinta de Pace de la Paris, desfasurata dupa Primul Razboi Mondial. Una dintre aceste  noi organizatii nationale avea sa fie Asociatia Culturala „Pro Basarabia si Bucovina, constituita la Bucuresti în 11 ianuarie 1990, membrii fondatori fiind, în marea lor majoritate, români originari din stravechile provincii istorice, Basarabia si Bucovina.

În scurt timp, la nivelul întregii țări aveau sa se înfiinteze filiale ale Asociației centrale. Sunt înființAsociaate 150 de filiale în localitati din tara, din Basarabia si Nordul Bucovinei. Președinte este ales Nicolae Lupan, care conducea si Asociația Mondială cu acelasi nume, ce îsi avea sediul la Paris.
Încercarea, din partea unui grup din conducere, de a transforma asociatia într-un partid politic, va aduce schimbarea presedintelui, în persoana lui Nicolae Radu Halippa, dar si destabilizarea asociatiei, prin dizolvarea unor filiale. În prezent, asociatia numara 27 de filiale active în tara si trei în Basarabia.
Conducerea asociatiei este exercitata, conform statutului, de un Consiliu National, format din: presedinte, presedinte executiv, prim-vicepresedinte, trei vicepresedinti, secretar general si secretar adjunct, casier si un numar de 17 membri.

Citește și  Eveniment: 99 de ani de la Unirea Basarabiei cu România la Parlamentul României sub organizația Aociației Culturale Pro Basarbia și Bucovina

Dorian Theodor CLENCIUromaniabreakingnews.ro

,

Centrul Municipal de Cultură Arad, Centrul Cultural Județean Arad și Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina – Filiala „Vasile Stroescu” Arad au organizat pe 27 martie a.c. o manifestare de suflet,  prin care au celebrat 99 de ani de la Unirea Basarabiei cu România.

Centrului Municipal de Cultură  a transmis prinr-un comunicat  de presă că evenimentul „este organizat în contextul în care la nivel național, încă de anul trecut se pregătește aniversarea centenarului Marii Uniri de la 1918. Anul 2018 marchează așadar o sută  de ani de existență a României moderne. Rând pe rând, la 27 martie, la 28 noiembrie și la 1 decembrie 1918, provinciile istorice Basarabia, Bucovina și Transilvania s-au alipit Regatului României, prin voința manifestată democratic de majoritatea locuitorilor. Având în vedere rolul istoric determinant al orașului Arad în înfăptuirea Marii Uniri de la 1918, Arad, Întâiul oraș al Unirii se reafirmă ca generic în acest moment binevenit, în care este necesar a fi reidentificate și reafirmate resorturile istorice și culturale ale Aradului”

Mihut Teodor Președintele Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina – Filiala „Vasile Stroescu” Arad:

„Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina Filiala „ Vasile Stroiescu ” Arad, are deosebita placere de a va invita la evenimentul dedicat aniversării a 99 de ani de la Unirea Basarabiei cu Regatul României care va avea loc în data de 27 martie 2017 la Sala Regele Ferdinand a Primăriei Arad, începând cu ora 13.00 / Prezența dumneavoastră la acest eveniment ne-ar onora.”

Evenimenul închinat Basarabiei a debutat cu o slujbă religioasă la Căminul de fete de pe strada Mihai Eminescu, clădire ridicată din banii donați de Vasile Stroescu, boierul basarbean care a cheltuit o avere comparabila cu cea a fondului Gojdu pentru emanciparea românilor din Transilvania. Cu unun an în urmă, Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina – Filiala „Vasile Stroescu” Arad prin președintele Teodor Mihuț au realizat o reparație morală față memoria boierului basarabean, punând pe zidul edificiului o placă comemorativă care să amintească de  contribuția lui Vasile Stroescu.

Placa Comemorativa „Vasile Stroescu” la Arad pe Clădirea fostului Cămin de fete. 27 martie 2016. În imagine, de la stanga la dreapta,  Marian Clenciu – președintele Consiliului Național al Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina (ACPBB), Maria Mihuț și Teodor Mihuț președinte Filiala „Vasile Stroescu” Arad ACPBB

Evenimentul dedicat marcării celor 99 de ani de la Unirea Basarabiei cu România a continuat de la ora ora 13 în Sala Regele Ferdinand a Primăriei va unde s-a ținut un simpozion istoric și un recital al Cenaclului AD. Foto: Calin Bibart Viceprimar la Primaria Municipiului Arad

romaniabreakingnews.ro

,

La 27 martie 2017 s-au împlinit 99 de ani de când Sfatul Țării din Basarabia, președinte Ion Inculeț, vota unirea cu România ”de-a pururi și totdeauna” în ”puterea dreptului istoric și dreptului de neam, pe baza principiului că noroadele singure să-și hotărască soarta lor”, după cum specifică Actul Unirii, în care se precizau și hotarele acestui ținut, stăpânit de Imperiul Țarist vreme de peste 100 de ani.

Unirea aceasta, un act firesc, a durat doar 22 de ani, prin Ultimatumul din 1940, pământul dintre Prut și Nistru, parte din străvechea Moldovă a lui Ștefan cel Mare, a fost ocupat de Uniunea Sovietică, devenind R.S.S. Moldovenească și mai pierzând ulterior o parte din nord – Hotinul – și una din sud formată din trei raioane, în favoarea Ucrainei. Aceasta a fost istoria pe care nu trebuie să o uităm, pentru că pasul făcut în 27 martie de către basarabeni a fost unul uriaș spre întregirea României.

O emoționantă manifestare dedicată acestui moment istoric s-a desfășurat la Casa de Cultură ”Platon Pardău” din Vatra Dornei, în organizarea Filialei ”Arboroasa” a Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina, a Bibliotecii Municipale ”G. T. Kirileanu” și a instituției gazdă. Istoria acestui vechi ținut românesc, devenirea sa în timp, s-a conturat din intervenția prof. Jenica Romanică, vicepreședinte a Arboroasei, care s-a referit la opiniile ziaristului Mihai Eminescu despre Basarabia, reieșite din trei articole publicate în ziarul ”Timpul” în 1878.

Eminescu și Basarabia

Eminescu sublinia că acest ținut este pomenit de pe vremea lui Mircea cel Bătrân, că a fost mereu disputat între ruși și otomani și că în 1812, rușii au ocupat Basarabia ”nu cu sabia ci prin fraudă”. Prof. Romanică a mai remarcat ”Eminescu a fost marcat de situația românilor în general, pe care a prezentat-o dur, dar în spiritul adevărului și această atitudine i-a cășunat”. Bibliotecar coord. Nicoleta Todașcă a prezentat o hartă a ținutului așa cum este în prezent și a completat aspectele desprinse din publicistica lui Eminescu cu cele din lirica sa, ilustrând cu fragmente din poezia ”La arme”.

Referiri la istoria Basarabiei, la acest teritoriu pierdut pentru a doua oară în cel de-Al Doilea Război Mondial a făcut, cu pertinența cunoscută, prof. Victoria Ostaficiuc. „În perioada ce a urmat s-a dus o intensă politică de deznaționalizare. Poporul a fost dus în imperiile de gheață ale Siberiei, intelectualitatea a fost decimată. S-a revenit foarte greu din această situație, s-au ridicat alți intelectuali, în special artiști care au militat pentru românism, dar a căror soartă s-a frânt ciudat ˂în accidente˃ (spre exemplu șoții Teodorovici, GrigoreVieru, ș.a.)” a subliniat distinsa vorbitoare.

Idealul reîntregirii este unul îndepărtat

Prof. Ostaficiuc s-a referit la situația prezentă acum în Republica Moldova, precizând că idealul reîntregirii este unul îndepărtat date fiind condițiile externe și interne nefavorabile, cunoscută fiind atitudinea pro-rusă a actualului președinte al republicii.

O interesantă carte despre acest ținut intitulată ”Basarabia de altădată (cu imagini de zi)”, o antologie de texte alcătuită de Liviu Papuc și Olga Iordache, apărută de curând la editura Alfa, a fost prezentată de col. (r.) Ioan Abutnăriței. Urmărind un fir cronologic, volumul își propune să reliefeze o ”minimă și superficială evoluție/ devenire istorică a locurilor străbătute” (din ”Cuvântul însoțitor” al antologatorilor). Vorbitorul a considerat că volumul corespunde nevoii de a se vorbi despre Basarabia interbelică, incluzând note de călătorie, vizite realizate în acest ținut de diverse personalități, care au evidențiat starea școlii, a bisericii, a infrastructurii slab dezvoltate, a societății în general și au prezentat vestitele cetăți medievale și frumusețea naturală a acestui ținut. Foarte multe articole selectate de antologatori din ziarele și revistele vremii se referă la Nistru ”granița noastră și a civilizației europene”, iar concluzia generală care se desprinde din volum este că sentimentul național s-a păstrat mai ales la sat.

Un frumos poem propriu intitulat ”Basarabia” a recitat Gruia Ungurian, iar elevii de la școlile gimnaziale au recitat versuri din poeți basarabeni. Îndrumați de prof. Alina Leonte Dupu, Andra Roxana Persic, Cosmina Beșliu, Larisa Ionela Buzilă, Raluca Lungoci, Alexia Strugaru, Ștefan Nicolae Morariu și Victor Teodor Chriac de la Școala Gimnazială Nr. 4 au selectat versuri din poeții Ion Vatamanu, Mihail Ion Ciubotaru și Grigore Vieru. Miruna Buculei și Georgiana Alupei, de la Școala Gimnazială Nr. 2, îndrumate de prof. Otilia Nilaș au recitat poeme semnate de Grigore Vieru și Vlad Pârâu. Pasionat cercetător în domeniul istoriei, Paul Brașcanu a prezentat un set de fotografii sugestive din perioada 1834 – 1940, ilustrând acest ținut (imagini din orașe și sate, figuri de țărani, vizite ale membrilor Casei Regale, ș. a.).

Am reascultat câteva dintre cele mai emoționante cântece interpretate de soții Doina și Ion Aldea Teodorovici: Răsai, Reaprinde-ți candela, Maluri de Prut. Cu acest prilej, biblioteca municipală a realizat o expoziție de carte intitulată ”Unirea Basarabiei cu patria istorică – un pas spre Marea Unire”.

Demersurile noastre își propun cunoașterea și respectarea adevărului istoric, omagierea înaintașilor care au luptat și s-au sacrificat pentru idealuri nobile.

Foto.: Paul Brașcan

Pentru romaniabreakingnews.ro Paraschiva Abutnăriţei – Președinte Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina Filiala  „Arboroasa” Vatra Dornei

 

© Copyright 2012 - ROMÂNIA BREAKING NEWS - RBN Press