ROMÂNIA BREAKING NEWS

Home Posts Tagged "arta militara"

arta militara

,

Paulus Sanctinus Ducensis, Tratat despre arta militară și mașinile de război (Timișoara, înainte de 1396)

Codex latinus parisinus 7239 (5v)

„De p(ro)prietate ducis bactaliarum
Quod uis nolo q(uo)d nolis uol(o)

Despre însușirile comandantului bătăliilor
Ce vrei tu, nu vreau eu; ce nu vrei tu, vreau eu!

Comandantul bătăliilor trebuie să fie din natură înțelept, prevăzător, puternic prin sine însuși, îndrăzneț, întru totul vigilent, învățat în științele politice, manierat, credincios, obișnuit cu războaiele, crud în luptă și tainic. Acestea sunt însușirile de bază ale persoanei sale, fără de care ar fi ca o navă fără cârmă și fără pânză. În timp de pace să cauți războiul, în timp de război să dorești pacea.

Codex latinus parisinus 7239 (6v)

De t(em)p(o)r(e) incipiendi bellu(m) sec(undu)m astrologia(m)

Despre timpul începerii războiului după astrologie

Domnitorul care pornește război împotriva unei tabere adverse, mai înainte de a porni război are nevoie de un astronom foarte priceput și experimentat în arta sa, încât să facă ascendentul Domnului său, și condițiile, și felul popoarelor sale, și ascendențele lor, sub care planetă sau stea sunt așezate; și tot așa să procedeze în legătură cu dușmanii și inamicul domnului său, pentru ca Domnitorul să poată avea informarea și posibilitatea de a hotărî când trebuie să ridice războiul împotriva dușmanilor săi; mie mi se pare că aceasta este de primă necesitate ca să se știe, fiindcă corpurile de sus le guvernează pe cele de jos.

Codex latinus parisinus 7239 (13v)

Aceasta este regula generală: ca întotdeauna conducătorul luptelor să își așeze tabăra în apropierea râului pentru a-și adăpa caii, pentru bucătărie și mai ales pentru a o transporta în timpul verii, și cine are alături de sine apa își învinge inamicii lipsiți de apă în ziua luptei, din cauză că sunt pieriți de sete.

Codex latinus parisinus 7239 (22v)

Trebuie ținut seama că, atunci când orașul este incendiat și casele dinăuntru ard, lupta trebuie dată imediat, fiindcă tot orașul este sub arme și orășenii nu pot să împiedice focul și să apere zidurile cetății.
Vas plin cu putrefacții
Vas umplut cu hoituri de animale și cu pești stricați este folositor în timp de iarnă și în timpul verii, pentru că strică aerul și apa din rezervoare
Manganul sau
Pisică incendiară
Piatră pentru mangan sau mașini
Sfori sulfatate
Pietre pentru bombardă
Sac tubular cu pietre
Sfoara sulfatată și pisica înmuiată în întregime în alcool
Aprinzătorul dinăuntru care atinge coconul
Piatră unsă cu tormentină și înfășurată în câlți legați cu sfori sulfatate

Codex latinus parisinus 7239 (26r)

Această corabie poartă căldare în vârf de prăjină, și în care se află un caratel uns cu tormentină, sulf și smoală închegate împreună, aprins, împotriva flotei dușmanilor tăi, și a altor corăbii încendiare.

Vinea mobilă cu punte ridicată și cu mantelet în partea înaltă a punții, pe care pedestrașii pot sta și trece în siguranță ziua și noaptea, și, cine este stăpânul podului, este victorios în război.

Codex latinus parisinus 7239 (61r)

Pentru a fugări calul și călărețul, este nevoie de câini mari, care popular se numesc câini alani; aceștia se hrănesc de către stăpânii lor, și se hrănesc pentru a fi feroce și mușcători; și stăpânii îi asmut asupra dușmanilor sau adversarilor; și amintiții câini trebuie să fie îmbrăcați sau înfășați cu piele de măgar sau de bivol, pentru două motive: primul motiv este ca să nu-l ardă focul pe care câinele îl poartă într-un vas de aramă; al doilea motiv este că, de foc, calul se teme și, îndată ce-i simte dogoarea, o ia la fugă și, pe deasupra călăreții sau scutierii vor vrea să se apere de câini, atunci câinii îmbrăcați cu piele nu vor fi răniți de călăreți, sau de scutieri, sau de pedestrași. De știut că amintitele vase, unse pe dinăuntru cu tormentină și care poartă înăuntrul lor un burete îmbibat cu alcool, ard cu repeziciune; și caii sunt speriați de foc, și de mușcătura câinilor; și se pun pe fugă și rup frontul; și acesta este războiul câinilor împotriva călăreților.

Codex latinus parisinus 7239 (79v)

Călărețul scopetar trebuie să fie cu armură completă și calul său să fie acoperit, ca să nu fie lovit de sfoara aprinsă și nici să nu fie rănit de explozibilul bombardului sau al scopetei și, la șa, să aibă traiste sau desagi în care să se afle pulbere și gloanțe de plumb pentru scopete. Și dacă nu are pulbere, foc sau pietre, el se poate apăra sau poate să atace pe dușmani cu sabia sa. Și, când sunt scopetari, ei pornesc primii la asalt asupra dușmanilor lor și produc o spaimă și un zgomot mare, și sunt cauza care aduce victoria asupra inamicului.”

Cea mai veche atestare a Țărilor Române. Apar menționate „Prinzipo della Vlachia”(Începutul Valahiei), apoi Valchia prin zona Curții de Argeș-Târgoviște, dincolo de Carpați - Vlachia transiuana, apoi Vlachia în sudul Moldovei și Valchia la nord de gurile Dunării

Cea mai veche atestare cartografică a Țărilor Române. Apar menționate „Prinzipo della Vlachia”(Începutul Valahiei), apoi „Valchia” prin zona Curții de Argeș-Târgoviște, dincolo de Carpați – „Vlachia transiuana”, o „Vlachia” în sudul Moldovei și iarăși „Valchia” la nord de gurile Dunării

Transcrierea hărții

Transcrierea hărții

Interpretarea hărții

Interpretarea hărții

Sursa: Ion Dumitru-Snagov, Țările Române în secolul al XIV-lea. Codex Latinus Parisinus – 7239 (Codicele latin de la Paris – 7239). Tractatus de res militari et machinis bellicis (Tratat despre arta militară și mașinile de război), București, 1979

tiparituriromanesti