ROMÂNIA BREAKING NEWS

Home Posts Tagged "aromanii"

aromanii

,

Eroii_identitatii_romanesti_Gala_ICR_2015

Motto:

România este patria noastrã și a tuturor românilor.

E România celor de demult și-a celor de mai apoi    

E patria celor dispãruți și a celor ce va sã vie.

Barbu Ștefãnescu Delavrancea

Luni, 7 decembrie 2015, la Teatrul Național „I. L. Caragiale” din București, a avut loc prima ediție a Galei premiilor de excelență pentru etnicii români din comunitățile istorice.

Evenimentul a fost un regal al recunoștiinței organizat de Statul Român, prin ICR, față de cei pentru care a fi român este sinonim cu lupta, dârzenia și curajul în condițiile cele mai neprielnice și mai periculoase.

Aflat sub patronajul președintelui Institutului Cultural Român, evenimentul a fost organizat de Institutul Cultural Român, prin Direcția Români din Afara Granițelor și Limba Română, cu sprijinul Institutului Eudoxiu Hurmuzachi pentru Românii de Pretutindeni.

Demersul este menit a recunoaște și premia personalitățile dar și proiectele marcante din cadrul comunitățile românești de dincolo de granițele țării, din vecinătatea României și Balcani. În cadrul ceremoniei au fost premiați personalități culturale de prim rang, intelectuali de marcă, jurnaliști, tineri implicați în mod activ în mediul asociativ românesc din vecinătate, vârfuri ale comunităților românești din Ucraina, Serbia, Bulgaria, Ungaria, Republica Moldova, Albania și Macedonia, lideri de asociații românești care militează pentru respectarea drepturilor comunităților românești din afara hotarelor țării, contribuind astfel la strângerea legăturilor dintre românii de pretutindeni.

Vă invităm dragi români să îi cunoașteți pe cei care suferă și fac eforturi pentru a păstra și duce mai departe limba, cultura și identitatea românească:

Deschiderea Galei premiilor de excelență pentru etnicii români din comunitățile istorice ICR 2015. Marian Voicu, realizator TVR, jurnalist specializat în problematica românilor de pretutindeni, și Stela Botez, interpretă de muzică populară românească din Basarabia

Sandra Pralong, Consilier de Stat la Departamentul pentru Relatia cu Romanii din Afara Granitelor la deschiderea Galei premiilor de excelență pentru etnicii români din comunitățile istorice ICR 2015

Ministrul delegat pentru relațiile cu românii de pretutindeni, Dan Stoenescu la deschiderea Galei premiilor de excelență pentru etnicii români din comunitățile istorice ICR 2015

Ion Caramitru despre eroii identității românești – aromânii. Gala ICR 2015

Cristina Iberis – Secretar General al Institutului Cultural Român – la Gala ICR 2015

Eroii identității românești din Ungaria. Gala ICR 2015

Marian Voicu – prezentarea etnicilor aromânii din Albania – Gala ICR 2015

Aromânii din Albania la Gala ICR 2015

Aromâni din Albania, premiați la Gala ICR 2015

Eliza Nirlu, interpret de muzică în dialectul aromân – Gala ICR 2015

Aromâni, Meglenoromâni din Grecia la Gala ICR 2015

Eroii identității românești – Aromân din Macedonia – Gala ICR 2015 (1/2)

Eroii identității românești – Aromân din Macedonia – Gala ICR 2015 (2/2)

Eroii identității românești din Bulgaria – Gala ICR 2015

Eroii identitâții românești din Serbia. Gala ICR 2015. Prezintă Eugen Popescu

Românii din regiunea Odesa – eroi ai identității românești – Gala ICR 2015

Românii din regiunea Cernăuți – eroi ai identității românești – Gala ICR 2015

Românii din Transnitria – eroi ai identității românești – Ion Iovcev dir.Lic. Lucian Blaga Tiraspol

Elisabeta Pricop – Maramureșenii din dreapta Tisei – eroi ai identității românești în Ucraina Transcarpatia

Gala a inclus momente artistice, susținute pro bono de artiști din România și vecinătate, etnici români, colaboratori în proiecte anterioare ale ICR: Doina Lavric și Lorena Oltean din România, Eliza Nirlu, interpret de muzică în dialectul aromân, prezentată mai sus, grupul Trei Parale, Stefan Radovanovic, interpret român din Timoc la diverse instrumente de suflat, Cătălin Josan și Mircea Baniciu & band.

Cătălin Josan – Sculați compatrioți, sub flamura lui Ștefan …să ne amintim cine am fost și suntem

Lorena Oltean, cântec pentru eroii identității românești. Gala ICR pentru etnicii români 2015

Grupul Trei Parale la Gala premiilor de excelență pentru etnicii români (1/2)

Grupul Trei Parale la Gala premiilor de excelență pentru etnicii români (2/2)

În loc de încheiere, un citat dintr-un interviu dat de  Vasile Șoimaru despre românii din jurul României și câte ceva despre cum și-au protejat și ținut ascuțit spiritul identitar, românii din Balcani, prin porunci, jurăminte și imnuri care să-i întărească în cuget și caracter.

„Să ne mândrim că facem parte dintr-un neam care a supraviețuit milenii pe o insulă latină înconjurată de un ocean acid!” – Vasile Șoimaru

 

CELE 10 PORUNCI ALE ROMÂNILOR DIN SERBIA , CROAȚIA și SLOVENIA


1.Să nu crezi în străini, decât în Neamul tău Românesc, în Conducătorii tăi Români, ca bine să vezi și să-ți poți câștiga drepturile tale.
2.Să nu-ți fie rușine a spune oriunde, oricând, în fața oricăruia, că ești Român, ca să nu rușinezi pe Domnul Dumnezeul tău care te-a creat după asemănarea Lui.
3.Să fi apărător credincios al Bisericii drept-măritoare ortodoxeRomâne, cu încredere în Mântuitorul nostru Isus Hristos.
4.Iubește limba maicii tale, mai presus de toate, ca vițaRomânească în veci să nu piară.
5.Unde se întâlnesc doi Români cel puțin două vorbe bine să se spună despre Nația Românească și despre purtătorii ei, ca puterea voastră să fie nemărginită.
6.Dați-vă copii voștri la școli românești ca să fie luminați; trimiteți-i la biserică pentru a le păstra bunătatea sufletului; lăsați-le moștenire tot ce voi ați moștenit de la părinți.
7.Îngrijiți de sănătatea voastră; munciți și adaogați averile voastre,ca Neamul Românesc să rămână tot frumos și puternic și nebiruit.
8.Nu părăsiți moștenirea părinților voștri, nu părăsiți vetrele voastre și să vă inmulțiți, ca să împliniți voia Domnului.
9.Ridicați case culturale, bănci, monumente, biserici, școli,organizați coruri, fanfare, cooperative, – pentru ca să aduce-ți laudă neamului vostru, deci vouă și Dumnezeului vostru al cărui suflet îl moșteniți.
10.Să nu lipsească nimenea dintre voi din Partidul Nației și fiecaresă citească foaea, pentruca mândria voastră să nu cunoască margini.


Din ziarul “Nădejdea„ Vârșeț 1921

Dimandarea parinteasca

„Dimandarea parinteasca”, (mustrarea parinteasca) este imnul aromanilor, compus de Constantin Belemace, luptator pentru drepturile romanilor (aromanilor) din Balcani. Este un echivalent al imnului “Desteapta-te Romane” la romanii aromani, acolo, in sanul societatilor si fundatiilor aromanesti, unde este cantat la posturile radio si de telelviziune emise in dialect. Cantecul vorbeste de cumplitul blestem ce cade asupra parintilor care nu-si invata copiii limba stramoseasca, limba (graiul) armanesc. Poetul Belemace s-a dovedit a fi un adevarat vizionar atunci cand a compus versurile, in 1888. Dupa mai bine de un secol, „Dimandarea parinteasca” rasuna mai actual ca oricând ” – extras din material rgnpress.

Dimandarea parinteasca
Parinteasca Dimandare Parinteasca blestemare (mustrare)
Na sprigiura cu foc mare Porunceste cu foc mare
Frati di muma si di-un tata, Frati de-o muma si de-un tata
Noi, Armani di eta toata. Noi, Aromani din vremea toata

Di sum plocile di murminta De sub lespezi (placi) de morminte
Striga-a nostri buni parinta: Striga a nostri buni parinti
“Blastem mari s-aiba-n casa “Blastem mare sa aiba in casa
Cari di limba-a lui s-alasa. Care de limba lui se lasa.

Cari-si lasa limba-a lui Care i-si lasa limba lui
S-lu-arda pira-a focului, Arzal-ar para focului
Si s-dirina viu pri loc, Chinuis-ar de viu pe locu (pamant)
Sa-li si friga limba-n foc. Frigeis-ar limba in focu

El an vatra-li parinteasca El in vatra-i parinteasca
Fumealia s-nu-si hariseasca; De copii(familie) sa nu se fericeasca
Di fumeli curuni s-nu base De familie cununi sa nu pupe
Nic an leagan si nu-nfase. Prunc in leagan sa nu culce (infase)

Cari fudze di-a lui muma Care fuge de a lui muma
ªi di parintesca-li numa, ªi de parintescul nume
Fuga-li doara-a Domnului Fugiis-ar dorul Domnului
ªi dulteamea-a somnului!” ªi dulceata somnului!”

Constantin Belimace

Așadar, dragi români, de oriunde și oricând…

„Am fo ș-om hi”

– deviza maramureșenilor din Dreapta Tisei

Material realizat de Dorian Theodor romaniabreakingnews.ro

RBN_Press

,

DOSARE DECLASIFICATE/ Aromânii balcanici și bandele grecești (IV). România ia pozițieI.N. Papiniu, desemnat ministru al României la Atena la 24 iunie 1905, a fost însărcinat de generalul Lahovary să le comunice cu prilejul unor audiențe ministrului de externe grec, Rhallys, și regelui George (în fotografie), “impresiunea dureroasă ce poporul român a resimțit prin acțiunea bandelor grecești cari masacrează pe Românii din Turcia” și că atitudinea Patriarhatului “agravează pe zi ce trece relațiunile noastre cu Patriarhatul”.

Reprezentantul României la Atena i-a atenționat pe liderii greci că guvernul român va trece la represalii în urma presiunii opiniei publice, în condițiile în care Executivul elen nu intervenea pentru încetarea masacrelor și persecuțiilor grecilor contra românilor, iar patriarhul nu recunoștea respectarea limbii române în biserici. Ministrul de externe grec nu a recunoscut existența unui “element român” în Turcia.

În momentul în care i-au fost traduse amenințările cu moartea adresate aromânului Apostol Hagi-Gogu din Veria de capii de bandă Kostas Acritas și Athalis Buias și i-a fost demonstrată existența “elementului român”, diplomatul grec a precizat că aude “pentru prima oară despre masacrele din comunele menționate” și că va cerceta cazul pentru a prezenta ulterior detalii.

Cu toate astea, a considerat atacurile grecilor o modalitate de apărare față de acțiunea bandelor bulgare, declarând că se îndoiește de autenticitatea scrisorilor, în condițiile în care singura societate elenă care activa în Turcia se numea “Epicur” și se ocupa cu repararea bisericilor și a școlilor. Nu a uitat să menționeze că nu poate influența atitudinea Patriarhiei “protestând contra modului în care Excelența Voastră puneți chestiunea și contra tonului instrucțiunilor”, după o oră și 20 de minute de discuții.

(“Aromânii balcanici și bandele grecești” –  dr. in istorie Catalin Fudulu)

Sursa: daimadeadun.wordpress.com