ROMÂNIA BREAKING NEWS

Home Posts Tagged "aromanii din Balcani"

aromanii din Balcani

,

Institutul Frații Golescu pentru relații cu românii din străinătate în parteneriat cu Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina și Clubul Țăranului Român, vă invită marți 25 octombrie 2016, ora 18:00 la evenimentul:

„ISTORIE AROMÂNEASCĂ LA SUD DE DUNĂRE. PRINCIPATUL PINDULUI ȘI ALTE ÎNCERCĂRI…”

În cadrul evenimentului vor fi abordate subiecte despre „Regatul Vlaho Albanez”, „Republica Crușova (Krusevo)”, „Principatul Pindului” și despre eroul aromân Pițu Guli – omagiat în imnul de stat al Macedoniei (F.Y.R.O.M) care a luptat și a murit împreună cu camarazii săi până la ultimul om, aflați asemeni eroilor de la Termopile, într-o copleșitoare inferioritate numerică față de atacatori.

Expunerile vor fi realizate de invitații:

Dr. Robert STÂNCIUGEL – istoric;
Dorian Theodor CLENCIU – jurnalist;
Dacian DUMITRESCU – publicist.

Parteneri Media ai evenimentului sunt: ETRANSMEDIA, RBN PRESS și Jurnaliști Independenți

afis_principatul_pindului

Recomandat de RBN Press:

Asemeni eroilor de la Termopile, dar necunoscut românilor. Povestea românului Pitu Guli, eroul omagiat în imnul de Stat al Macedoniei

Una dintre cele mai tragice și mai eroice figuri din istoria aromânilor, una dintre cele patru ramuri ale poporului român, este cea a lui Pitu Guli, supranumit Pitu Vlahul. Măreția eroului este cântată și azi în baladele aromânilor din întreaga lume, iar imnul de stat al Macedoniei îl pomenește printre eroii fondatori ai statului balcanic. Pitu Guli și-a pierdut viața în timpul bătăliei de la Piatra Ursului din anul 1903, din timpul răscoalei antiotomane care i-a unit pe românii balcanici, pe macedonenii slavi și pe albanezi, cunoscută în istoriografia internațională drept Răscoala Ilinden.

Bătălia de la Piatra Ursului poate fi comparată, prin tragismul ei, cu bătălia de la Termopile, unde regele spartan Leonidas și-a sacrificat viața, alături de 300 de războinici, pentru a întârzia invazia persană în Elada și pentru a oferi grecilor posibilitatea să își mobilizeze armatele împotriva cotropitorilor. La fel, Pitu Vlahul, unul dintre părinții fondatori al Republicii de la Crușevo, și-a sacrificat viața, alături de un detașament format din 903 aromâni, pentru a întârzia înaintarea armatei otomane și pentru a da posibilitatea aliaților macedoneni și albanezi să își regrupeze forțele. Pitu Guli sau Pitu Vlahul a devenit un erou legendar pentru românii balcanici și pentru macedoneni. Însă, dincolo de legendă, biografia sa cuprinde elementele care conturează figura unui luptător pentru libertate.

Cine a fost în realitate Pitu Guli? …integral pe https://romaniabreakingnews.ro/asemeni-eroilor-de-la-termopile-dar-necunoscut-romanilor-povestea-romanului-pitu-guli-eroul-omagiat-in-imnul-de-stat-al-macedoniei/

Informații Actualizate despre Eveniment pe pagina

https://www.facebook.com/events/533154936870426/

romaniabreakingnews.ro

,

Iradeaua_sultanului_Abdul_Hamid_al_II_lea_de_recunoastere_a_nationalitatii_romane_pentru_aromanii_din_Balcani_romaniabreakingnews.ro

O conferință, un spectacol de muzică și dans al românilor din Balcani, aromâni și meglenoromâni, dar și o expoziție de fotografie și port popular sunt acțiunile care au loc în data de 9 mai 2016 în cadrul proiectului derulat de către Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni în parteneriat cu Societatea de Cultură Macedo-Română și Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”. Evenimentele marchează 111 ani de la Iradeaua Imperială Otomană de recunoaștere a românilor (aromânilor și meglenoromânilor) din Imperiul Otoman se arată într-un comunicat al Institutului Eudoxiu Hurmuzachi ciatat de romaniabreakingnews.ro

Ziua Românilor din Balcani

Conferința „Ziua Românilor din Balcani: aromânii și meglenoromânii. 111 de la recunoașterea drepturilor naționale” va avea loc la ora 11,00, în Aula Bibliotecii Academiei Române, iar spectacolul de muzică și dans aromân și meglenoromân, precedat de expoziția de fotografie și costume populare din patrimoniul Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti” “Meglenoromânii și Aromânii. Ieri și azi”, la ora 18,00, în Sala Pictura a Teatrului Național București.

„Ziua Românilor din Balcani: aromânii și meglenoromânii. 111 ani de la recunoașterea drepturilor naționale” este un proiect dedicat celui mai important și semnificativ eveniment din istoria contemporană a românilor din Balcani, în desfășurarea lui implicându-se atât instituții ale statului român, ong-uri, tinere talente autohtone, dar și artiști ce provin din comunitatea aromână și meglenoromână din Dobrogea, acțiunea având ca scop menținerea unității de Neam și marcarea evenimentelor importante din istoria poporului român, prin intermediul activităților științifice și culturale.

Proiectul are drept scop marcarea și readucerea în memoria contemporanilor, a dimensiunii istorice excepționale pe care a cunoscut-o poporul român de-a lungul timpului, cât și acumularea de noi cunoștințe din domeniul istoriei, culturii și civilizației dezvoltate în comunitățile românești autohtone din vecinătatea României și Balcani, sărbătorirea Zilei Naționale a Românilor (aromânilor și meglenoromânilor) din Balcani fiind o datorie din partea statului român.

Cele două evenimente vor fi transmise live pe www.privesc.eu, pe site-ul IEH , www.ieh.ro , dar și pe site-urile partenerilor proiectului se mai arată în comunicat.

Vlad Cubreacov despre recunoașterea Otomană a naționalităii românești și momentele de inamiciție ale statului Grec, dar și a ierarhiei Patriarhiei de la Constantinopol

Semnătura filigranată, în alfabet arab și încununată cu flori, a sultanului Abdul Hamid al II-lea care a emis, la 9 mai 1905, la cererea României, Iradeaua de recunoaștere ca naționalitate a românilor din Imperiul Otoman (meglenoromâni și aromâni) și de egalare a lor în drepturi și privilegii cu celelalte naționalități.(foto jos)

Iradeaua_sultanului_Abdul_Hamid_al_II_lea_de_recunoastere_a_nationalitatii_romane_pentru_aromanii_din_Balcani

Iradeaua_sultanului_Abdul_Hamid_al_II_lea_de_recunoastere_a_nationalitatii_romane_pentru_aromanii_din_Balcani

Semnarea Iradelei a reprezentat un mare succes diplomatic al României în favoarea minorităților sale înrudite meglenoromână și aromână. Demersurile românești pentru obținerea Iradelei au durat mai bine de patru ani de zile și s-au datorat în special lui Alexandru Emanoil Lahovary (1855-1950), Trimis Extraordinar și Ministru Plenipotențiar al României la Constantinopol, și colaboratorului acestuia, Gheorghe Derussi (1870 – 1931), care avea să ajungă ministru al Afacerilor Externe al României (17 decembrie 1921 – 10 ianuarie 1922) în guvernul Take Ionescu. Pentru succesul obținut la Constantinopol în favoarea conaționalilor români din Balcani, Alexandru Em. Lahovary și Gheorghe Derussi au fost decorați de Regele Carol I cu ordinul ”Steaua României” în grad de Comandor.

Iradeaua obținută de România avea, între altele, și menirea de a pune capăt nelegiuirilor, violențelor, jafurilor, terorii, omorurilor și asasinatelor (peste 400) împotriva românilor macedoneni dezlănțuite sălbatic de bandele de antarți greci organizate și finanțate de guvernul de la Atena și binecuvântate de ierarhia Patriarhiei de Constantinopol.

Urmare a acestei decizii imperiale, prin care românii balcanici obțineau dreptul la autoconducere locală, serviciu religios și școală în limba maternă, Patriarhia de Constantinopol a protestat, iar guvernul de la Atena a rupt, în aceeași zi (9 mai 1905), relațiile diplomatice cu România.

Guvernul Greciei mai rupsese relațiile diplomatice cu România și între 1892 și 1896, din cauza unor pretenții asupra moștenirii din România a aromânului Evanghelie Zappa.

Reluarea relațiilor diplomatice româno-grecești a avut loc abia după 6 ani, în 1911.

Vlad Cubreacov: emisiuni de timbre în Republica Moldova cu tematică dedicată aromânilor

https://www.facebook.com/photo.php?fbid=1280180795346390&set=ms.c.eJwzNLIwMLQwMLc0NTYxM7Y00DMECpgYWpqaGVpaWAJlAHHCBrk~-.bps.a.1247998471897956.1073741852.100000634445514&type=3&theater

https://www.facebook.com/photo.php?fbid=1281681051863031&set=a.1247998471897956.1073741852.100000634445514&type=3&theater

Redacția România Breaking News – RBN Press, reamintește că pe 8 mai 2013 Camera Deputaților a votat cu o majoritate zdrobitoare proiectul de lege privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni – etnonimele de vlahi, aromâni, istroromâni, moldoveni etc. denumesc pe cea de român. „Din acest moment oricine își spune moldovean, aromân, vlah, voloh, istroromân, meglenoromân, fârșerot, etc. este recunoscut ca român ce aparține de statul român.” Pentru mai mult citește integral aici: ACT DE SUPERBĂ SOLIDARITATE NAȚIONALĂ ÎN CAMERA DEPUTAȚILOR – De azi, armâni, armânji, aromâni, basarabeni, bucovineni, cuțovlahi, daco-români, fărșeroți, herțeni, istro-români, latini dunăreni, macedoromâni, maramureșeni, megleniți, megleno-români, moldoveni, moldovlahi, rrămâni, rumâni, valahi, vlahi,vlasi, volohi, macedo-armânji sunt ROMÂNI !

romaniabreakingnews.ro

Redacția RBN Press vă recomandă:

Asemeni eroilor de la Termopile, dar necunoscut românilor. Povestea românului Pitu Guli, eroul omagiat în imnul de Stat al Macedoniei

,

Eroii_identitatii_romanesti_Gala_ICR_2015

Motto:

România este patria noastrã și a tuturor românilor.

E România celor de demult și-a celor de mai apoi    

E patria celor dispãruți și a celor ce va sã vie.

Barbu Ștefãnescu Delavrancea

Luni, 7 decembrie 2015, la Teatrul Național „I. L. Caragiale” din București, a avut loc prima ediție a Galei premiilor de excelență pentru etnicii români din comunitățile istorice.

Evenimentul a fost un regal al recunoștiinței organizat de Statul Român, prin ICR, față de cei pentru care a fi român este sinonim cu lupta, dârzenia și curajul în condițiile cele mai neprielnice și mai periculoase.

Aflat sub patronajul președintelui Institutului Cultural Român, evenimentul a fost organizat de Institutul Cultural Român, prin Direcția Români din Afara Granițelor și Limba Română, cu sprijinul Institutului Eudoxiu Hurmuzachi pentru Românii de Pretutindeni.

Demersul este menit a recunoaște și premia personalitățile dar și proiectele marcante din cadrul comunitățile românești de dincolo de granițele țării, din vecinătatea României și Balcani. În cadrul ceremoniei au fost premiați personalități culturale de prim rang, intelectuali de marcă, jurnaliști, tineri implicați în mod activ în mediul asociativ românesc din vecinătate, vârfuri ale comunităților românești din Ucraina, Serbia, Bulgaria, Ungaria, Republica Moldova, Albania și Macedonia, lideri de asociații românești care militează pentru respectarea drepturilor comunităților românești din afara hotarelor țării, contribuind astfel la strângerea legăturilor dintre românii de pretutindeni.

Vă invităm dragi români să îi cunoașteți pe cei care suferă și fac eforturi pentru a păstra și duce mai departe limba, cultura și identitatea românească:

Deschiderea Galei premiilor de excelență pentru etnicii români din comunitățile istorice ICR 2015. Marian Voicu, realizator TVR, jurnalist specializat în problematica românilor de pretutindeni, și Stela Botez, interpretă de muzică populară românească din Basarabia

Sandra Pralong, Consilier de Stat la Departamentul pentru Relatia cu Romanii din Afara Granitelor la deschiderea Galei premiilor de excelență pentru etnicii români din comunitățile istorice ICR 2015

Ministrul delegat pentru relațiile cu românii de pretutindeni, Dan Stoenescu la deschiderea Galei premiilor de excelență pentru etnicii români din comunitățile istorice ICR 2015

Ion Caramitru despre eroii identității românești – aromânii. Gala ICR 2015

Cristina Iberis – Secretar General al Institutului Cultural Român – la Gala ICR 2015

Eroii identității românești din Ungaria. Gala ICR 2015

Marian Voicu – prezentarea etnicilor aromânii din Albania – Gala ICR 2015

Aromânii din Albania la Gala ICR 2015

Aromâni din Albania, premiați la Gala ICR 2015

Eliza Nirlu, interpret de muzică în dialectul aromân – Gala ICR 2015

Aromâni, Meglenoromâni din Grecia la Gala ICR 2015

Eroii identității românești – Aromân din Macedonia – Gala ICR 2015 (1/2)

Eroii identității românești – Aromân din Macedonia – Gala ICR 2015 (2/2)

Eroii identității românești din Bulgaria – Gala ICR 2015

Eroii identitâții românești din Serbia. Gala ICR 2015. Prezintă Eugen Popescu

Românii din regiunea Odesa – eroi ai identității românești – Gala ICR 2015

Românii din regiunea Cernăuți – eroi ai identității românești – Gala ICR 2015

Românii din Transnitria – eroi ai identității românești – Ion Iovcev dir.Lic. Lucian Blaga Tiraspol

Elisabeta Pricop – Maramureșenii din dreapta Tisei – eroi ai identității românești în Ucraina Transcarpatia

Gala a inclus momente artistice, susținute pro bono de artiști din România și vecinătate, etnici români, colaboratori în proiecte anterioare ale ICR: Doina Lavric și Lorena Oltean din România, Eliza Nirlu, interpret de muzică în dialectul aromân, prezentată mai sus, grupul Trei Parale, Stefan Radovanovic, interpret român din Timoc la diverse instrumente de suflat, Cătălin Josan și Mircea Baniciu & band.

Cătălin Josan – Sculați compatrioți, sub flamura lui Ștefan …să ne amintim cine am fost și suntem

Lorena Oltean, cântec pentru eroii identității românești. Gala ICR pentru etnicii români 2015

Grupul Trei Parale la Gala premiilor de excelență pentru etnicii români (1/2)

Grupul Trei Parale la Gala premiilor de excelență pentru etnicii români (2/2)

În loc de încheiere, un citat dintr-un interviu dat de  Vasile Șoimaru despre românii din jurul României și câte ceva despre cum și-au protejat și ținut ascuțit spiritul identitar, românii din Balcani, prin porunci, jurăminte și imnuri care să-i întărească în cuget și caracter.

„Să ne mândrim că facem parte dintr-un neam care a supraviețuit milenii pe o insulă latină înconjurată de un ocean acid!” – Vasile Șoimaru

 

CELE 10 PORUNCI ALE ROMÂNILOR DIN SERBIA , CROAȚIA și SLOVENIA


1.Să nu crezi în străini, decât în Neamul tău Românesc, în Conducătorii tăi Români, ca bine să vezi și să-ți poți câștiga drepturile tale.
2.Să nu-ți fie rușine a spune oriunde, oricând, în fața oricăruia, că ești Român, ca să nu rușinezi pe Domnul Dumnezeul tău care te-a creat după asemănarea Lui.
3.Să fi apărător credincios al Bisericii drept-măritoare ortodoxeRomâne, cu încredere în Mântuitorul nostru Isus Hristos.
4.Iubește limba maicii tale, mai presus de toate, ca vițaRomânească în veci să nu piară.
5.Unde se întâlnesc doi Români cel puțin două vorbe bine să se spună despre Nația Românească și despre purtătorii ei, ca puterea voastră să fie nemărginită.
6.Dați-vă copii voștri la școli românești ca să fie luminați; trimiteți-i la biserică pentru a le păstra bunătatea sufletului; lăsați-le moștenire tot ce voi ați moștenit de la părinți.
7.Îngrijiți de sănătatea voastră; munciți și adaogați averile voastre,ca Neamul Românesc să rămână tot frumos și puternic și nebiruit.
8.Nu părăsiți moștenirea părinților voștri, nu părăsiți vetrele voastre și să vă inmulțiți, ca să împliniți voia Domnului.
9.Ridicați case culturale, bănci, monumente, biserici, școli,organizați coruri, fanfare, cooperative, – pentru ca să aduce-ți laudă neamului vostru, deci vouă și Dumnezeului vostru al cărui suflet îl moșteniți.
10.Să nu lipsească nimenea dintre voi din Partidul Nației și fiecaresă citească foaea, pentruca mândria voastră să nu cunoască margini.


Din ziarul “Nădejdea„ Vârșeț 1921

Dimandarea parinteasca

„Dimandarea parinteasca”, (mustrarea parinteasca) este imnul aromanilor, compus de Constantin Belemace, luptator pentru drepturile romanilor (aromanilor) din Balcani. Este un echivalent al imnului “Desteapta-te Romane” la romanii aromani, acolo, in sanul societatilor si fundatiilor aromanesti, unde este cantat la posturile radio si de telelviziune emise in dialect. Cantecul vorbeste de cumplitul blestem ce cade asupra parintilor care nu-si invata copiii limba stramoseasca, limba (graiul) armanesc. Poetul Belemace s-a dovedit a fi un adevarat vizionar atunci cand a compus versurile, in 1888. Dupa mai bine de un secol, „Dimandarea parinteasca” rasuna mai actual ca oricând ” – extras din material rgnpress.

Dimandarea parinteasca
Parinteasca Dimandare Parinteasca blestemare (mustrare)
Na sprigiura cu foc mare Porunceste cu foc mare
Frati di muma si di-un tata, Frati de-o muma si de-un tata
Noi, Armani di eta toata. Noi, Aromani din vremea toata

Di sum plocile di murminta De sub lespezi (placi) de morminte
Striga-a nostri buni parinta: Striga a nostri buni parinti
“Blastem mari s-aiba-n casa “Blastem mare sa aiba in casa
Cari di limba-a lui s-alasa. Care de limba lui se lasa.

Cari-si lasa limba-a lui Care i-si lasa limba lui
S-lu-arda pira-a focului, Arzal-ar para focului
Si s-dirina viu pri loc, Chinuis-ar de viu pe locu (pamant)
Sa-li si friga limba-n foc. Frigeis-ar limba in focu

El an vatra-li parinteasca El in vatra-i parinteasca
Fumealia s-nu-si hariseasca; De copii(familie) sa nu se fericeasca
Di fumeli curuni s-nu base De familie cununi sa nu pupe
Nic an leagan si nu-nfase. Prunc in leagan sa nu culce (infase)

Cari fudze di-a lui muma Care fuge de a lui muma
ªi di parintesca-li numa, ªi de parintescul nume
Fuga-li doara-a Domnului Fugiis-ar dorul Domnului
ªi dulteamea-a somnului!” ªi dulceata somnului!”

Constantin Belimace

Așadar, dragi români, de oriunde și oricând…

„Am fo ș-om hi”

– deviza maramureșenilor din Dreapta Tisei

Material realizat de Dorian Theodor romaniabreakingnews.ro

RBN_Press

,

DOSARE DECLASIFICATE/ Aromânii balcanici și bandele grecești (IV). România ia pozițieI.N. Papiniu, desemnat ministru al României la Atena la 24 iunie 1905, a fost însărcinat de generalul Lahovary să le comunice cu prilejul unor audiențe ministrului de externe grec, Rhallys, și regelui George (în fotografie), “impresiunea dureroasă ce poporul român a resimțit prin acțiunea bandelor grecești cari masacrează pe Românii din Turcia” și că atitudinea Patriarhatului “agravează pe zi ce trece relațiunile noastre cu Patriarhatul”.

Reprezentantul României la Atena i-a atenționat pe liderii greci că guvernul român va trece la represalii în urma presiunii opiniei publice, în condițiile în care Executivul elen nu intervenea pentru încetarea masacrelor și persecuțiilor grecilor contra românilor, iar patriarhul nu recunoștea respectarea limbii române în biserici. Ministrul de externe grec nu a recunoscut existența unui “element român” în Turcia.

În momentul în care i-au fost traduse amenințările cu moartea adresate aromânului Apostol Hagi-Gogu din Veria de capii de bandă Kostas Acritas și Athalis Buias și i-a fost demonstrată existența “elementului român”, diplomatul grec a precizat că aude “pentru prima oară despre masacrele din comunele menționate” și că va cerceta cazul pentru a prezenta ulterior detalii.

Cu toate astea, a considerat atacurile grecilor o modalitate de apărare față de acțiunea bandelor bulgare, declarând că se îndoiește de autenticitatea scrisorilor, în condițiile în care singura societate elenă care activa în Turcia se numea “Epicur” și se ocupa cu repararea bisericilor și a școlilor. Nu a uitat să menționeze că nu poate influența atitudinea Patriarhiei “protestând contra modului în care Excelența Voastră puneți chestiunea și contra tonului instrucțiunilor”, după o oră și 20 de minute de discuții.

(“Aromânii balcanici și bandele grecești” –  dr. in istorie Catalin Fudulu)

Sursa: daimadeadun.wordpress.com