ROMÂNIA BREAKING NEWS

Home Posts Tagged "armata bulgara"

armata bulgara

,

În continuarea articolului

28 iulie 1913 – Intrarea României și Turciei în al II-lea razboi Balcanic pune capăt conflictului dintre Grecia, Serbia, pe de o parte și Bulgaria. România devine garantul soluționării crizei Balcanice

…Pe 28 iulie 1913 s-a incheiat cel al Doi-lea Razboi Balcanic , iar Romania devine mediator intre Bulgaria , Serbia , Grecia si Turcia . In doar doua zile si doua nopti de lupte intense , Armata Romana sub comanda Generalului de Divizie Alexandru alexandru averescuAverescu ( devenit ulterior Maresal al Romaniei Mari ) zdrobeste rezistenta militara a Armatei bulgare si practic ” ingenuncheaza ” Bulgaria . Brava Armata Romana se pregateste sa porneasca in mars victorios si sa ocupe Sofia . Germania si Franta fac presiuni asupra Regelui Carol I sa intoarca din drum Armata Romana si sa NU ocupe Sofia , fapt care ar fi dus la dezmembrarea definitiva a Bulgariei ( Regele Boris I facea parte dintr-o dinastie germana ) , deoarece toti vecinii Bulgariei aveau revendicari teritoriale asupra unor provincii bulgaresti . Regele Carol I telegrafiaza Generalului de Divizie Alex . Averescu si intoarce din drum Armata Romana , dupa ce primise garantii de la Paris si Berlin ca va fi alipit Cadrilaterul la Romania – stravechi Pamant Romanesc si locuit de Romani care formau cea mai mare parte a populatiei Cadrilaterului . Serviciile militare de informatii externe ale Romaniei terminasera inca din 1912 de alcatuit o sinteza completa si complexa asupra tuturor localitatilor din Cadrilater : numar de locuitori , componenta etnica ( romani , turci , bulgari , aromani , etc ) , felul si numarul scolilor , intreprinderilor , numar de angajati , banci , oficii postale , legaturi feroviare , gari , drumuri de toate felurile , ape curgatoare , cate hectare de pamant agricol are fiecare sat , cati cai , cate vaci , cate oi , cati magari , etc , etc ( Personal detin un exemplar din 1912 al unei astfel de sinteze care va fi scanata si postata pe www.romaniacarnavalului.com ) Pe de alta parte Atasatul Militar al Romaniei la Sofia Maiorul Dabija ( ulterior inaltat la gradul de General ) a reusit sa invete bulgara si sa construiasca o vasta retea de sionaj militar care se intindea de la Palatul Regelui Bulgariei si pana la varfurile Ministerului Apararii al Bulgariei . Mai mult Maiorul Dabija reuseste sa culeaga informatii pretioase despre inzestrarea armatei bulgare , numarul de regimente , numarul de cai , numarul de locomotive si vagoane , amplasarea cazematelor , capacitatea de mobilizare a armatei bulgare , etc chiar de la Atasatii Militari ai Turciei , Frantei , Germaniei si Italiei . Maiorul Dabija reuseste cu abilitate sa evite dezinformarile cu care era ” bombardat ” zilnic de catre Atasatul militar al Rusiei ( unicul aliat real al Bulgariei ) dar si capcanele perverse intinse de catre cotraspionajul bulgar al-doilea-razboi-balcanic-armata-romana-trece-dunarea-pe-la-silistra-1913care il monitoriza atent si patrundeau chiar in locuinta Maiorului Dabija ca sa vada cam ce insemnari isi facea , iar acesta lasa in sertarul biroului insemnari facute dinadins gresit ( cu cifre mult diminuate ) astfel incat cei de la contrasionajul bulgar sa creada ca Romania nu cunoaste in amanuntime toate detaliile referitore la numarul de unitati militare bulgare , inzestrarea acestora , etc . Inca din 1912 maiorul Dabija reuseste sa duca in servieta diplomatica ABSOLUT TOATE INFORMATIILE COMPLETE DESPRE STAREA , INZESTRARE SI EFECTIVELE SI LOGISTICA ARMATEI BULGARE si conform instructiunilor primite preda toate informatiile in dublu exemplar atat Marelui Cartier General al Armatei Romane cat si personal Regelui Carol I care monitoriza cu mare atentie evolutiile militare din Primul si din al Doilea Razboi Balcanic . Deci Victoria Zdrobitoare a Armatei Romane asupra Armatei bulgare NU a fost intamplatoare , ci dimpotriva a fost pregatita cu munca sustinuta si planuri minutioase inca din anul 1910 ! Armata Romana era deci pregatita sa ocupe Sofia in maximum 7 zile cu planuri de operatii militare atent pregatite de maiorul de Stat Major Ion Antonescu , viitorul Maresal – Erou al Romaniei ! Este evident ca daca intr-o zi va izbucni un alt Razboi Balcanic , deoarece si Turcia si Grecia si Macedonia si Serbia au incontinuare revendicari teritoriale asupra unor intinse provincii bulgare Romania va juca din nou rolul de Mediator Suprem in Balcani !

Dacian Dumitrescu

,

al-doilea-razboi-balcanic-234

Aliații din primul război balcanic nu reușesc să se mai înțeleagă – Bulgaria era nemulțumită de teritoriile primite, iar dispariția adversarului comun fac ca între Bulgaria pe de o parte și Grecia și Serbia pe de alta să apară o ruptură ce se va dovedi ireversibilă. În acest context extrem de tensionant pentru Balcani, Grecia și Serbia caută să-și aproprie România, care rămâne însă extrem de rezervată.

Acordul greco-sârb din 1 iunie 1913 și norii ce se abăteau prevestind un nou conflict au făcut clar faptul ca România nu-și va mai subordona interesele și poziția în conformitate cu cele ale Austro-Ungariei, care, în condițiile adversității față de Serbia, continuă să sprijine Bulgaria. Germania nu a privit cu ochi buni poziția intransigentă a Austro-Ungariei, considerând că neutralitatea României trebuie cumpărată cu o extindere a frontierei până la Balcic, dar poziția cancelarului austriac Berchtold a rămas la fel de fermă, avertizând ca o alianță cu Serbia va duce la ruperea relațiilor cu Monarhia Dualistă și chiar la un conflict[7]. De această situație vor profita diplomațiile rusă și franceză care vor dori o intervenție română în Bulgaria, și implicit apropierea României de Antantă, lucru ce ar fi constituit lovituri grele pentru Imperiul Austro-Ungar.

Foto: tratatul de pace dintre Bulgaria și Imperiul Otoman

Al doilea război balcanic izbucnește la 30 iunie 1913 când Bulgaria, fără declarații de război, își atacă foștii aliați. Cu acordul Franței și Rusiei, guvernul român ordonă mobilizarea armatei la 3 iulie și dă aviz de intrare pe teritoriul Bulgariei la 10 iulie, fapt ce constituia o respingere publică a alianței cu monarhia dualistă. Această acțiune a fost privită cu ostilitate în cercurile politice vieneze, dar pentru a nu pierde de tot România, ele vor accepta unele schimbări teritoriale în favoarea României, iar pe de altă parte dorea oprirea conflictului balcanic pentru a evita răspândirea lui, astfel că România devine factorul determinant în a convinge statele beligerante să înceteze ostilitățile. La 22 iulie România acceptă un armistițiu, deoarece politicienii români considerau că războiul trebuia să mențină echilibrul de forțe în Balcani, iar nu să distrugă Bulgaria.

al-doilea-razboi-balcanic-236Aceste tratative au loc la București – în acest fel se recunoștea poziția de garant al României în aceste crize – și la care au participat doar reprezentanții țărilor beligerante. Prin pacea din 10 august 1913, frontiera româno-bulgară devine linia Turtucaia-Balcic, Bulgaria pierde mare parte a teritoriilor cucerite în primul război balcanic și pierde ieșirea la Marea Egee.

al-doilea-razboi-balcanic-armata-romana-trece-dunarea-pe-la-silistra-1913

Pacea de la București a fost primul moment important în relațiile internaționale, în care Marile Puteri nu au avut un cuvânt de spus în ceea ce privește hotărârile luate în cadrul ei, deși s-a încercat convocarea unei conferințe de pace, Austro-Ungaria fiind cea mai vehementă.

04_cartepostala_copy4Războaiele balcanice au constituit începutul depărtării României de Puterile Centrale, în ciuda existenței unui tratat clar, și apropierea de Antanta și aici au intervenit mai mulți factori. În primul rând, cercurile politice românești nu au mai putut ignora politica șovinistă maghiară de deznaționalizare dusă împotriva românilor transilvăneni. Al doilea factor a fost venirea la putere, în ianuarie 1914, a unui guvern liberal condus de Ion I. C. Brătianu, ce considera că tratatul cu Puterile Centrale nu poate fi pus în aplicare. Nu în ultimul rând, chiar dacă nu a fost încărcată de iz politic, vizita țarului Nicolae II la Constanța, act cu un puternic ecou în cercurile politice interne și internaționale, și care vădeau apropierea tot mai puternică a României spre viitori aliați din Primul Război Mondial.

Tratatul de pace de la București dintre România, Serbia, Grecia, Bulgaria și Turcia, tratat care pune capăt celui de-Al Doilea Război Balcanic se încheie la 28 iulie 1913, stil vechi (10 august 1913, stil nou).

Războiul începe la 16/29 iunie 1913, cînd Bulgaria își atacă aliații, Serbia și Grecia, cu motivul: neîntelegerile la împărțirea Macedoniei otomane.

După ce armatele sîrbești și grecești sunt extenuate de lupte, în război intră România și Turcia, care, practic fără mari lupte înaintează din două direcții opuse spre capitala Sofia. Evenimentele impun Bulgaria să se așeze la masa de negocieri.

Semnarea tratatului încununează Conferința de pace de la București care își începe lucrările la 17 iulie 1913. Titu Maiorescu propune beligeranților un armistițiu de 5 zile, răgazul necesar pentru a negocia. Delegații aprobă armistițiul începînd din 18 iulie.

Negocierile au continuat pînă la 28 iulie/10 august, cînd șefii delegaților statelor balcanice semnează totuși tratatul. La ora 10,00 s-au auzit 21 salve de tun. Ceremonia are loc în clădirea ministerului de externe român din București, palatul Sturdza. Ulterior, la Mitropolie are loc un serviciu divin oficiat de mitropolit la care participă membrii delegațiilor străine. La sfîrșitul ceremoniei are loc un banchet pentru toți participanții.

Confrorm tratatului Cadrilaterul (judetele Durostor și Caliacra), pe aliniamentul Turtucaia-Balcic, aflat anterior în cadrul Bulgariei îi revine României. De asemenea pierdanta războiului, Bulgaria, mai cedează mari teritorii către Serbia, Grecia și Turcia.

Surse: Historia, Cer și pământ românesc

Surse foto: IMAGO, Historia, Alexandru Ursu Bukowina

Bibliografie:

1. Istoria Românilor, sub redacția lui Gheorghe Platon, vol. VII, tom II, București, Ed. Enciclopedică, 2003;

2. Hitchins, Keith, România 1866-1947, București, Ed. Humanitas, 1998;

3. Iordache, Anastasie, Criza politică din România și războaiele balcanice 1911-1913, București, Ed. Paideia, 1998;

4.  Boicu, L., Cristian, V. și alții, România în relațiile internaționale (1699-1939), Iași, Ed. Junimea, 1980;

5. Marghiloman, Alexandru,Note politice 1897-1924, vol I, București, 1927;

6. Căzan, Gh. Nicolae, Rădulescu-Zoner, Șerban, România și Tripla Alianță 1878-1914, București, Ed. Științifică și Enciclopedică, 1979;

NOTE


[1]Istoria Românilor, sub redacția lui Gheorghe Platon și alții, vol. VII, tom II, București, Ed. Enciclopedică, 2003, pag. 233;

[2]L. Boicu, V. Cristian și alții, România în relațiile internaționale (1699-1939), Iași, Ed. Junimea, 1980, p. 364;

[3]Alexandru Marghiloman,Note politice 1897-1924, vol I, București, 1927, p. 84;

[4]Anastasie Iordache, Criza politică din România și războaiele balcanice (1911-1913), București, Ed. Paideia, 1998, p. 173;

[5]„Conservatorul” , an XI, nr. 207 din 24 septembrie 1911, p. 1;

[6]Anastasie Iordache, op. cit., p. 173;

[7]Istoria Românilor, sub redacția lui Gheorghe Platon și alții, vol. VII, tom II, București, Ed. Enciclopedică, 2003, pag. 284;