ROMÂNIA BREAKING NEWS

Home Posts Tagged "arheologie"

arheologie

,

Descoperire unica la Sarmizegetusa Regia, găsită sub un fag dezradacinat, în urma unei furtuni.

O matrita din bronz folosita in antichitate la realizarea tiparelor pentru turnat piese decorative din metale pretioase a fost descoperita, in urma unei furtuni care a dezradacinat un copac, in situl arheologic  Sarmizegetusa Regia din Muntii Orastiei, fiind predata muzeului din Deva.

recenta descoperirea unică de la Sarmisegetuza-Regia: MATRIȚĂ DE BRONZ (foto-http://www.opiniatimisoarei.ro)

recenta descoperirea unică de la Sarmisegetuza-Regia: MATRIȚĂ DE BRONZ (foto: www.opiniatimisoarei.ro)

Potrivit unui comunicat de presa transmis, luni, de Consiliul Judetean (CJ) Hunedoara, care administreaza situl arheologic Sarmizegetusa Regia din Muntii Orastiei, in urma unei furtuni violente a fost descoperita o piesa deosebit de importanta, sub un fag dezradacinat.

“Este vorba despre o matrita din bronz folosita in antichitate la realizarea tiparelor pentru turnat piese decorative din metale pretioase, fiind singura piesa de acest fel descoperita pana acum pe intreg teritoriul fostei Dacii. Obiectul gasit arata calitatea artistica iesita din comun a mestesugarului care l-a realizat si implicit a produselor obtinute. Piesa de o valoare inestimabila a fost recuperata imediat de catre reprezentantul Administratiei Sitului Sarmizegetusa Regia si predata la Muzeul Civilizatiei Dacice si Romane (MCDR) Deva”, precizeaza reprezentantii CJ Hunedoara.

Conform acestora, dupa ce va fi studiata de catre colectivul stiintific al santierului Arheologic “Cetatile dacice din Muntii Orastiei”, aceasta piesa va intra in circuitul muzeal, fiind inregistrata in inventarul MCDR Deva.

Obiectul a fost descoperit în urma unei furtuni care a dezrădăcinat un fag bătrân

Sursa: opiniatimisoarei.roro.stiri.yahoo.com

,

De la corespondenţii noştrii:

Arheologii români au făcut o descoperire de senzaţie în judeţul Hunedoara! Aici a fost descoperit un oraş imens, cel mai vechi din Transilvania, şi chiar mai vechi decât piramidele egiptene!

De cele mai multe ori, arheologii români au ocazia de a descoperi istoria României, ascunsă sub straturi de pământ, doar când autorităţile vor să mai construiască una-alta. E şi cazul celui mai vechi oraş din Transilvania, ridicat pe la anul 4.200 î.Hr, înainte să apară piramidele din Egipt (2.630 – 2.611 î.Hr.). Aşezarea a fost descoperită în timp ce muncitorii săpau pentru amenajarea autostrăzii Sibiu- Nădlac.

Se întinde pe 100 de hectare

Situl aflat în Turdaş, Hunedoara, se întinde pe 100 de hectare, are fortificaţii, cartiere, iar printre ruine au fost găsite multe vase şi statuete valoroase. „Un sistem de apărare din acea vreme, pe o aşa mare suprafaţă, nu s-a putut cerceta în Europa: costă foarte mult. Noi am avut această şansă datorită autostrăzii”, a declarat Sabin Adrian Luca, coordonatorul cercetărilor.

Scrieri de 7.000 de ani în aceeaşi zonă

Civilizaţiei Turdaş îi aparţine şi cea mai veche scriere din lume (aproximativ 7.000 de ani). Este vorba despre celebrele tăbliţe de lut (foto) descoperite, în anul 1961, la Tărtăria, localitate situată între Alba Iulia şi Orăştie. Acestea sunt inscripţionate cu semne asemănătoare cu cele ale scrierii sumeriene, dar cu cel puţin o mie de ani mai vechi decât orice alfabet. Scrierea a rămas, deocamdată, nedescifrată.

Cercetările arheologice de pe traseul viitoarei autostrăzi Sibiu-Nădlac au scos la iveală primul oraş din Transilvania – aşezarea neolitică de la Turdaş, judeţul Hunedoara , care era un centru regional de de producţie şi distribuţie a ceramicii.

Sabin Luca, directorul Muzeului Naţional Brukenthal din Sibiu, instituţie care a coordonat o parte din lucrările arheologice de pe traseul viitoarei autostrăzi Sibiu-Nădlac, a declarat, miercuri, într-o conferinţă de presă, că în punctul Luncă din judeţul Hunedoara, în apropierea râului Mureş, a fost descoperit primul oraş din Transilvania – aşezarea neolitică de la Turdaş, care datează “de dinainte de piramide”.

Suprafaţa cercetată de la arheologii sibieni, între lunile mai – noiembrie 2011, a fost de aproximativ 11 hectare, “o cercetare arheologică imensă, peste orice standard în Europa”.

Aşezarea de la Turdaş era cunoscută de arheologi încă de la jumătatea secolului al XIX-lea, datorită materialului deosebit de bogat descoperit, inclusiv Sabin Luca conducând, din 1992, timp de opt ani, cercetări arheologice în zonă, împreună cu Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu, însă acestea au fost de mici dimensiuni.

“Primele cercetări s-au făcut în jurul anului 1850. Poate că e unul din primele situri cercetate în România. Iar prima cercetare sistematică s-a făcut în 1875, de prima femeie arheolog din zona aceasta a Europei, Zsofia Torma”, a spus Luca.

Explicaţia materialului arheologic foarte bogat, descoperit de-a lungul timpului în zonă, stă în faptul că această aşezare, estimată la 100 de hectare suprafaţă, era de fapt un oraş, lucru dovedit de existenţa fortificaţiilor din lemn, unul chiar consacrat religios, dovadă fiind sacrificiile umane descoperite.

“De ce spun că e primul oraş din Transilvania, ca să nu spun cel puţin din sud-estul Europei: pentru că am descoperit un sistem de fortificaţie, de împrejmuire, compus din 11 palisade şi şanţuri succesive, pe o profuzime de 200 de metri. Am descoperit două porţi de intrare în sistemul de fortificaţie, cu turnuri, totul din lemn. Acest sistem, de o aşa de mare dimensiune, nu s-a putut cerceta în Europa fiindcă costă foarte mult. Am surprins aceste palisade, şanţuri, turnuri, care ocroteau un nucleu care, din punctul meu de vedere, în stadiul iniţial avea cam 100 de hectare împrejmuit. Faptul că este consacrat după toate regulile vedem din faptul că, la distanţe de aproximativ 200 de metri, în interiorul primei sau celei de-a doua fortificaţii este pus câte un sacrificat. Am găsit vreo cinci (schelete – n.r.). Ceea este curios este că nici unul nu e în aceeaşi poziţie, deci e clar că e sacrificiu, nu este o înmormântare. I-au sacrificat în diverse ritualuri. Sunt puşi fie pe burtă cu mâinile şi picioarele legate, fie pe spate cu mâinile şi picioarele legate, fie cu capul tăiat şi pus pe piept”, a declarat directorul muzeului Brukenthal.

Potrivit acestuia, aşezarea de la Turdaş a fost un centru regional de producţie şi distribuţie a ceramicii, fapt dovedit de descoperirea unui număr foarte mare de cuptoare şi obiecte din ceramică, de la vase, în stilul Turdaşului, “unic în Europa”, până la statuete antropomorfe, zoomorfe, şi “statuete pe tron”, care exemplifică regalitatea şi care au mai fost găsite doar în “două – trei situri din Europa”.

“Trebuie să ne gândim la un mare centru regional al acelui moment. Am găsit explicaţia asupra numărului mare de vase şi statuete de lut descoperite aici. Am găsit 60 de cuptoare pentru arderea obiectelor de mici dimensiuni şi singura concluzie care se poate trage este că aici se făcea plastica de statuete, idolii, pentru o ţară. şi această mare aşezare sacră cu caracter urban livra aceste piese, consacrate deja, spre comunităţi. E singura aşezare din toate cele cercetate până acum din Europa neolitică care are un număr aşa mare de cuptoare. (…) Putem argumenta ideea că suntem în faţa unei aşezări protourbane aidoma marilor aşezări din Orient, o aşezare care avea sigur regi, datorită statuilor pe tron”, a explicat Sabin Luca.

În situl de la Turdaş au fost descoperite şase orizonturi diferite, datate în neoliticul timpuriu, eneoliticul timpuriu şi dezvoltat, perioada dacică şi cea medievală, în jurul secolului XII.

Potrivit lui Luca, aşezările neolitice descoperite aici erau suspendate, la şase-opt metri înălţime, datorită inundaţii, localnicii dovedind cunoştinţe inginereşti şi datorită sistemului de fortificaţii care a rezistat calamităţilor. De asemenea, s-a putut dovedi existenţa în acea perioadă a “metalurgiei cuprului, lucru ce toată lumea bănuia până acum”.

“Săpăturile din ultimul an şi jumătate au creat un nou muzeu, avem deja mii de piese întregi restaurate, extrem de reprezentative, unicat, de la ceramică la metal, de la piatră la os. La cercetarea aceasta se va mai lucra patru-cinci ani până când vom tipări volumele. (…) Până acum s-a cercetat un eşantion ceramic de doi-trei la sută şi s-a cercetat cam trei-patru la sută din oase. La cea mai mare cercetare din Europa nu poţi să estimezi nimic, decât că la final vom raporta cel mai mare eşantion ceramic cercetat în Europa, cel mai mare eşantion osteologic cercetat în Europa, cel mai mare, pentru că ăsta a fost norocul nostru”, a adăugat Sabin Luca.

Ce relatează agenţia de presa MEDIAFAX :

Mai multe obiecte argheologice au fost descoperite pe traseul viitoarei autostrăzi Sibiu – Nădlac, între acestea fiind o replică de mici dimensiuni a unui car de fier, „o piesă superbă, unică în acest areal”, conform directorului Muzeului Naţional Brukenthal, Sabin Luca.

Directorul Muzeului Naţional Brukenthal din Sibiu, Sabin Luca, a prezentat, miercuri, într-o conferinţă de presă, o parte din descoperirile arheologice făcute pe traseul viitoarei autostrăzi Sibiu – Nădlac, cercetările, care au durat un an şi patru luni, fiind făcute de această instituţie.

Cercetările au fost făcute pe 40 de kilometri din traseul viitoarei autostrăzi, pe teritoriul a trei judeţe: Sibiu, Alba şi Hunedoara, echipa fiind compusă din 40 de specialişti din ţară, dar şi din străinătate.

„Am cercetat nouă situri arheologice pe o distanţă de aproximativ 40 de kilometri de autostradă, iar porţiunea descărcată arheologic este de aproximativ cinci kilometri. Înmulţit cu 70 de metri, cât e lăţimea autostrăzii, rezultă că sunt unele din cele mai mari cercetări arheologice făcute vreodată în ţara aceasta”, a spus Luca, care a prezentat o parte din materialul metalic, descoperit într-un sit la Miercurea Sibiului.

Potrivit acestuia, cea mai importantă descoperire este o replică de mici dimensiuni a unui car de fier, „o piesă superbă, unică în acest areal”.

„Aceasta este o parte din materialul metalic descoperit într-un sit la Miercurea Sibiului, un sit extrem de complex a cărui cercetare se va încheia sâmbătă definitiv. Este important pentru că putem să facem referiri la mitul genezei dacilor şi la comportamentul acestora. Am descoperit o aşezare care începe în epoca bronzului, iar primul nivel de colonizare care ar avea legătură cu strămoşii noştri este de vreme celtică, între secolele III şi II înainte de Hristos şi avem o piesă superbă, unică în acest areal, un car din fier care la momentul publicării va fi cert un cap de serie şi se va numi Tipul Miercurea Sibiului, pentru că este unic. În zonele celtice consacrate se îngroapă cu carul în mărime naturală, aici s-a preferat într-o groapă să se depună acest obiect extrordinar, unic”, a afirmat Sabin.

Piesa era în 80 de fragmente, restaurarea acesteia, ce a durat trei săptămâni, fiind complicată şi din cauza materialului dificil, fierul.

Pe lângă această piesă, s-au mai descoperit fibule, arme, unelte, vârfuri, pinteni, dar şi un tezaur de argint, care numără peste 280 de monede greceşti şi dinari republicani romani, un tezaur „important pentru judeţul Sibiu”, dar mediu ca număr de piese.

 „Un lucru extrem de important prin unicitatea tipului de descoperire, nu prin faptul că există, este cea a acestui tezaur. Astfel de tezaure de argint de această vreme sunt cu sutele (…) dar foarte rar s-au descoperit in situri, de către o echipă de arheologi, majoritatea se fac întâmplător, în urma unor diverse lucrări ale naturii sau ale omului” , a explicat Sabin Luca.

Potrivit acestuia, materialul arheologic descoperit în cele nouă situri, care datează din neoliticul timpuriu până în perioada medievală, va fi restaurat într-un an.

Prima expoziţie în care vor fi prezentate o parte din descoperiri va fi organizată în luna mai a anului viitor.

Sursa: Jurnalul