ROMÂNIA BREAKING NEWS

Home Posts Tagged "anvr"

anvr

,

Ion Petrescu

La 27 martie 2014 o întrebare precum cea folosită drept titlu se justifică, dacă ne ducem cu gândul la 27 martie 1918 și la o viitoare zi de 27 martie, din anul următor, sau din 2018, când se vor împlini 100 de ani, de la o clipă istorică ce merită a fi inteligent reeditată, conform interesului național, acela de a reuni, într-o Românie puternică, pe toți cei care cred în forța unui stat reîntregit, democrat și puternic, în Europa de mâine.

Romani_reintregita
Evocarea istorică a evenimentului petrecut cu 96 de ani în urmă, în inima Basarabiei, la Chișinău, a constituit doar un prim moment al întâlnirii de suflet, cu conaționali din Bacău, interesați, în egală măsură, de evoluțiile extrem de dinamice, din apropierea granițelor răsăritene de azi, ale României, care pot influența, pe termen mediu și lung, decizii parțial previzibile, la nivelul conducerii celor două entități statale europene, cu aceeași istorie, limbă, cultură, același popor și chiar interes național: România și Republica Moldova.

Dincolo de exactitatea aproape matematică, a reconstituirii clipei înaintașilor noștri, realizată de colonelul Paul Valerian Timofte, președintele Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria”, din județul Bacău, cei prezenți la cinstirea unui gest temerar al înaintașilor, din anul 1918, aveau în priviri întrebarea firească: Când și cum se va realiza reîntregirea națională, în condițiile unei Europe încă marcată de anexiunea militară a  peninsulei Crimeea, de forțele imperiale răsăritene?

Bacau_Ion_Petrescu

Răspunsuri pot fi variate, mai mult sau mai puțin realiste, funcție și de generatorul lor. Dar, în principiu, pașii sesizabili, verificabili, dezirabili ai reîntregirii naționale pot fi readuși în atenția publică, dincolo de partizanate politice, până la urmă firești, existente la Chișinău și București.

Vitalei Marinuta

Vitalei Marinuta

Place sau nu, convine sau deranjează, întâiul pas a fost reușit de actualul ministru al Apărării, din România și de Vitalie Marinuța, ex-ministrul Apărării al Republicii Moldova, care au ajuns la un acord privind instruirea comună a unor subunități din organismele militare care funcționează în stânga și în dreapta Prutului, începând din acest an. 

Un alt pas, în curs de materializare, este decizia de racordare a sistemelor de furnizare a energiei electrice și gazelor, pentru care premierii celor două state românești au efectuat demersurile pragmatice adecvate.  Pasul decisiv, din acest an, îl constituie dorita victorie a forțelor democrate, pro-europene, încă nesigure pe rezultatele alegerilor pentru Parlamentul de la Chișinău, corupția și nivelul mediocru de trai, din stânga Prutului determinând mulți alegători, majoritatea cu părul argintat de vreme, să regrete anii când puterea era deținută de comuniști.

În mod inevitabil, alegerile din România, cele pentru Parlamentul European și pentru funcția supremă în statul nostru, precum și alegerile parlamentare din Republica Moldova vor genera luări publice de poziție, previzibil unioniste, dar nuanțate, la București, antiunioniste, chiar vehemente, antiromânești, la Chișinău.  Alegerile se vor încheia și cei votați de cetățenii celor două state românești vor putea privi cu pragmatism spre viitor.

Actualul și viitorul președinte de la București, împreună cu actualul și viitorul premier de la Palatul Victoria pot alege momentul când ar putea propune omologilor de peste Prut, deschiderea unor discuții exploratorii privind un viitor tratat de reunificare, negociat principial, după modelul celui încheiat între RFG și RDG.

Iar una dintre anexe ar putea să prevadă, detaliat, cu nominalizările adecvate și răspunsuri viabile la întrebarea din titlu:

Ce roluri vor avea, în România reîntregită, liderii de la Chișinău?

Va refuza liderul comuniștilor, Vladimir Voronin, ca el și ceilalți președinți postdecembriști, ai Republicii Moldova, să aibă statutul foștilor șefi de stat din România?

Vor refuza Vlad Filat, Marian Lupu, Mihai Ghimpu, Ion Hadârcă posturi adecvate la nivelul Senatului și Camerei Deputaților, din Parlamentul României?

Va  refuza Iurie Leancă și/sau succesorul său, un rol istoric în executivul de la București?

Acum, răspunsurile la ultimele trei întrebări pot fi, în mod firesc, negative…

Dar o Românie reîntregită trebuie să valorifice toate capacitățile umane capabile să caute consensul și să promoveze interesul național, cu răbdare, în baza unui dialog în care soluțiile sunt negociate, chiar atunci când par imposibile.   Când liderii de la Chișinău, cei de azi, sau cei de mâine, sau din anul 2018, vor fi convinși că au ei un viitor concret, bine stipulat, garantat, în România reîntregită, atunci tocmai ei vor fi cei care în Parlamentul de la Chișinău vor pune pe ordinea de zi reunificarea națională.

Cu argumente adecvate, concrete, pragmatice.

Atunci și curentul minoritar, unionist, va deveni majoritar, la nivelul alegătorilor rămași să muncească între Prut și Nistru.  Negocierile, inițial confidențiale, privind viitorul politic al liderilor de la Chișinău, în România unită, vor fi un reper pentru alte paliere ale societății, cum ar fi cel academic, unde Academia Română poate găsi o modalitate de includere, în rândurile sale, ale celor care au contribuții științifice recunoscute, de o manieră comparabilă, similară, la Chișinău. Este o lume de câștigat. Cu răbdare, încredere și oferte concrete, pe măsura respectării identității și valorii interlocutorilor de peste Prut.

Un demers viabil, util, democratic, practic, care poate fi început după încheierea alegerilor prezidențiale din România.  Asta dacă viitorii decidenți de la Chișinău și București își vor mai dori o Românie puternică, reîntregită, în care au loc toți cei care pot contribui la fortificarea națiunii noastre.

Autor  Col.(r)Ion Petrescu /adevarul.ro

PASSWORD RESET

LOG IN