ROMÂNIA BREAKING NEWS

Home Posts Tagged "Andrei Scrima"

Andrei Scrima

,

Radu Găină

Radu Găină

Radu Gaina:  În  anul   1943, în săptămâna  praznicului  împărătesc  al  Transfigurării a  avut loc la Cernăuți, oraș  eliberat în vara  anului  1941 de către  trupele  române  de sub prima  ocupație  sovietică,  o  retragere  spirituală  sub  binecuvântarea vrednicului  de pomenire mitropolit, Tit  Simedrea, în care  intelectuali  laici  și  clerici  au cuminecat în  Duh, inspirați  de lumina taborică, un  posibil  răspuns la frămăntările  și angoasele de   dintotdeauna  ale omului  modern. În  fiecare  zi din aceasta săptămână harică  s-au  ținut  conferințe, după  ce dimineața  grupul  de mărturisitori  ai  lui  Hristos  participau  la rugăciune. De pildă, Anton  Dumitriu le-a  propus  celor  prezenți   o  reflecție  despre  „Cunoaștere  și (sau)   asceză”, iar Constantin  Noica   a sușținut  o conferință  intitulată, „Patos și  Patmos. Printre  participanții  la  această  retragere  spirituală erau  și  poetul  și  jurnalistul  Sandu  Tudor, omul  de  știință,  jurnalistul si  scriitorul  Alexandru  Codin  Mironescu, precum și  monahul  Benedict  Ghiuș, care  în  anii 30  se închinoviase la  mănăstirea  Noul  Neamț de lângă  limanul  Nistrului. Aceștia din  urmă  au  făcut  parte  între  1945-1948  din  grupul  Rugul  Aprins  de la  mănăstirea  Antim, mișcare de reînnoire isihastă  sub  semnul rugăciunii lui  Iisus, al  cărei  punct  de pornire  s-a înfiripat  aici și  s-a  coagulat ulterior la mănăstirea  Cernica, după  întâlnirea lui Sandu  Tudor  și  Benedict Ghiuș cu  preotul  monah, Ioan Kulâghin, retras  împreună  cu  mitropolitul   Nicolae  Amasusțchi  al  Rostovului  în  acest  lăcaș,  datorită  înaintării trupelor  sovietice  spre  Vest.

 

RBN Press:  Care este mostenirea lasată de „Rugul aprins” în gândirea contemporană și mai ales în eforturile romînesti de intemeiere teologică ?

Radu Gaină: Sunt  pagini  de  istorie  și  fapte  de credință de care   am luat  aminte în câteva filme  documentare  realizate  la TVR2 în  anii  de urmă. Destinele  celor  prezenți  la Cernăuți  în 1943, s-au intersectat, apoi s-au  despărțit  în  funcție  de contextualitatea  istorică rânduită  de   cugetarea Celui Prea  Înalt. Noica  nu  a participat  la întrunirile  de la Antim, dar  spre  sfârșitul  vieții  a întemeiat    o  scoală  informală  de gândirre  la  Păltiniș în care primele  cărți  indicate pentru  un studiu  temeinic discipolilor  săi,  erau Biblia și Patristica. Era  un legato   pe care  Noica îl primise  de la profesorul  său, Nae Ionescu. Părintele  Dumitru  Stăniloae nu a fost  la Cernăuți  în 1943,deși  își  susținuse  doctoratul  acolo în  anii 30, dar a participat  la  câteva întruniri  ale  Rugului  Aprins  deși   nu  făcuse parte efectivă  din grup.A tradus  corpusul  filocalic și este deocamdată cel  mai important  teolog roman.

RBN Press:  Cum au reacționat „consilierii” sovietici și „cominternistii” locali ?

Radu Gaina:  Dumitru Staniloaie, parintele Benedict Ghiuș,Alexandru , Codin Mironescu,Sandu  Tudor,Constantin Noica au  fost  „răsplătiți”  de regimul  comunist  cu   ani grei  de închisoare  în penitenciarele  Gulagului. Nae Ionescu a scapat de temnita fiindca a incetat din viata mai devreme.

RBN Press:  Andrei Scrima ?

Radu Gaina:  Părintele Andrei Scrima, membru  al Rugului  Aprins  a fost  exonerat prin hotărârea  proniei de experiența  carcerei, dar  a  fost mărturisitorul  acestui  tezaur  spiritual  și  duhovnicesc pe care   a încercat  să-l  translateze  la o  mănăstire  în munții  Libanului.

RBN Press:  De ce aceasta manifestare , dar mai ales , de ce acum ?

Radu Gaina:  Consider  că  este  potrivit  să  rememorăm această  moștenire  spirituală la Muzeul  Național al  Tăranului  Român,în studioul  Horia Bernea, în intervalul   dintre Praznicul  Schimbării  la  Față  a Mântuitorului și  cel  a Adormirii  Născătoarei  de  Dumnezeu.

Învăluiți  de lumina  taborică și sub  semnul  speranței  în  mai  bine…

RBN Press:  Domnule Radu Gaina, va multumim dumneavoastra ca si intregii echipe de profesionisti de la TVR 2 .

*Prezentul material a fost publicat prin amabilitatea domnului Dr. Mihai Nicolae, președintele Institutului „Frații Golescu” – pentru românii de pretutindeni.

Citește și :

…Sub titlul „Cinci seri TVR 2 în lumina Taborului”, vor fi proiectate în fiecare seară filmele documentare pe care Radu GĂINĂ le-a dedicat câte unei personalități de primă mărime a culturii și spiritualitătii românești. Cei șase intelectuali au în comun profunzimea operei, întelegerea rostului înalt propus  societății romanești, precum și credința în valorilor creștinismului ortodox…
***

Video: Radu Gaină – Despre filmul documentar „Rugul Aprins” (2015.04.02, FTOUB)

Joi, 2 aprilie 2015, ora 18.30, în amfiteatrul „Dumitru Stăniloae” al Facultății de Teologie Ortodoxă ”Justinian Patriarhul” din București, a avut loc simpozionul cu tema „Rugul Aprins”. Evenimentul a fost organizat de Pr. Conf. Dr. Gheorghe Holbea, prodecanul Facultății de Teologie Ortodoxă din București.Printre vorbitori: Gheorghe Holbea, Marius Vasileanu, Andrei Găitănaru, Daniel Suceavă, Radu Găină.
Au recitat: Afrodita Androne și Cerasela Popescu. https://www.youtube.com/watch?v=pBO-4xM9Qqc, Mai jos, imagini și video de la eveniment.
http://olivian.ro/rugul-aprins/

Mai multe despre „Rugul Aprins” (http://manastireaantim.ro/rugul-aprins) –  In această obște a mănăstirii Antim s-a înfiripat, începând din anul 1945, mișcarea isihastă numită „Rugul Aprins”, pe unde au trecut multe personalități de seamă ale vieții duhovnicești din țara noastră, al cărei inițiator și animator a fost gazetarul și scriitorul Alexandru Teodorescu, cu numele literar Sandu Tudor.

Pictură - Mănăstirea Antim

Pictură – Mănăstirea Antim

Acesta s-a născut la 24 decembrie 1896, în București, ca fiu al lui Alexandru și Sofia Teodorescu, și a avut doi frați, Ovidiu si Mircea, cel din urma pictor. A cunoscut de mic lipsurile materiale, tatăl său fiind un modest consilier la Curtea de Conturi. A urmat liceul la Ploiești, întreținându-se din meditații. Chemat pe front în 1916, cu gradul de sublocotenent, a fost demobilizat în 1920 și a revinit la București, pentru a-și continua studiile universitare. Incearcă și pictura, urmând o vreme cursurile Academiei de Arte Frumoase, la care renunță curând, din lipsă de mijloace materiale. In 1922 a pleacat la Constanța, unde se mutase familia, și, ca fost ofiter de front, a intrat în Serviciul Maritim Român, în calitate de ofițer asistent.

Atras de activitatea literară și dornic a-și desăvârși studiile, în 1924 a revenit la București și a fost numit profesor secundar la liceul rural din Pogoanele. A intrat în publicistică în 1925, cu numele de Sandu Tudor – cu care va semna de acum înainte tot ce va scrie – în calitate de colaborator la revistele Convorbiri literare, Cuvântul literar artistic, Gândul neamului, și îndeosebi la Gândirea, de sub direcția lui Nichifor Crainic, ce cultiva tradiționalismul ortodox în literatură, numărându-se între membrii comitetului de redacție.

Debutul editorial și-l face în 1925, cu volumul de versuri Comornic, menționat și de George Călinescu în a sa Istorie a literaturii. In 1927 a scris poemul religios Acatistul Sfantului Dimitrie Basarabov, aprobat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. In același an a răspuns chemării scriitorului Gala Galaction (preotul Grigore Pișculescu) și a pleacat la Chișinau, ca subdirector al Internatului Teologic, dar n-a rămas acolo decât câteva luni, după care s-a angajat la Universitatea din București, în postul de secretar al Oficiului universitar de ajutorare a studenților. In tot acest timp și-a continuat studiile universitare la Facultatea de Filosofie.

Ca om de cultură, știa multe lucruri, din vaste domenii. Citea tot timpul și, în anumite privințe, avea o informație de savant, dar și scria mereu, oriunde se afla – chiar și în altar – făcându-i pe unii să-l includă în categoria celor care nu pot gândi decât cu creionul în mână. Totodată, era stăpânit de o nepotolită poftă de a vorbi. In discuții era, însă, un partener incomod și dificil, care-și apăra cu înverșunare opiniile. Temperamentul lui excesiv era greu de suportat de către interlocutori, din pricina felului său de a vorbi, fără menajamente și ipocrizie, fapt pentru care a fost mereu controversat și chiar defăimat. Altminteri, era un om original, cu suflet delicat, inteligent, dar tăios, încântând pe unii și iritând pe alții… integral pe http://manastireaantim.ro/rugul-aprins/

,

Muzeul National al Țăranului Român și TVR 2 ne invită între 10-14 august , ora 18:00 la Studioul Horia Bernea la un eveniment de exceptie.

Sub titlul „Cinci seri TVR 2 în lumina Taborului”, vor fi proiectate în fiecare seară filmele documentare pe care Radu GĂINĂ le-a dedicat câte unei personalități de primă mărime a culturii și spiritualitătii românești. Cei șase intelectuali au în comun profunzimea operei, întelegerea rostului înalt propus  societății romanești, precum și credința în valorilor creștinismului ortodox.

Cinci seri TVR 2 în lumina Taborului

Filozofii NAE IONESCU si CONSTANTIN NOICA sunt cunoscuti atit prin opera lor, dar si prin increderea in valentele poporului caruia apartin. Parintele DUMITRU STANILOAIE , profesor de teologie dogmatica si simbolica este recunoscut ca unul din marii teologi ai secolului XX. Arhimandritul BENEDICT VASILE GHIUS e , alaturi de SANDU TUDOR, PAUL STERIAN s.a. unul din initiatorii Grupului de la Mănăstirea Antim, Bucuresti sau „Gruparea Rugului Aprins”, cum a fost cunoscut.

Omul de stiinta  ALEXANDRU MIRONESCU, participant si el la discutiile „Rugului aprins” a fost profesor de fizica la Academia Militara Bucuresti, autor al studiilor ” Spiritul stiintific’ ( 1934) si „Limitele cunosterii stiintifice” ( 1945). Convingerile sale crestine l-au indemnat sa marturiseasca : „Nu exista cultura decit înlauntrul unei viziuni religioase a lumii”. Spre deosebire de acestia, ANDREI SCRIMA a scapat de represaliile comunistilor ateisti reusind sa elaboreze departe de tara,  in Liban, elementele unui ecumenism cuprinzator. A fost desemnat de patriarhul Athenagoras I al Constantinopolului ca reprezentant personal al sau la Conciliul Vatican II. A scris  o elaborata  „Antropologie apofatica”, lucrare de referinta in teologia contemporana.

Radu Găină

Radu Găină

Fiecaruia dintre cei amintiti, RADU GAINA le-a inchinat un eseu cinematografic : vizionate impreuna la Studioul Horia Bernea, intr-un mini- serial filmele contribuie la cunoasterea personalitatilor acestor intelectuali de marca , odata cu intelegerea servitutilor vremii in care au fost destinati sa traiasca . Fiecare vizionare va fi urmata de discutii libere- dezbateri alaturi de invitatii regizorului RADU GAINA.

RADU GAINA  a absolvit facultatea de istorie/Universitate Iasi si facultatea de film /U.N.A.T.C. Bucuresti. Doctor „Summa cum laude” in cinematografie si media/ U.N.A.T.C. Bucuresti. Membru ACIN . Realizator de documentare si docu-drama, Radu Gaina are o impresionanta filmografie mentionind – pentru a exemplifica orizontul abordarilor sale -doar citeva titluri  :  Dostoievki , Elena Cuza, Iancu de hunedoara si San Juan Capistrano, Romance in politica, Serviciile secrete romanesti, Mihai Viteazul si Transilvania, Octavian Goga, Tinerii basarabiei, Ana Pauker, Alexandru Ioan Cuza, Constantin Noica (Premiul APTR 2008), Deportatii, Anul Brancoveanu (proiect colectiv, Marele Premiu APTR 2014 )

Citește și:

Exclusiv! Cum a fost posibilă, în plin proces de ofensivă ateistă, constituirea grupului de meditație creștină „Rugul aprins” ?

*Prezentul material a fost publicat prin amabilitatea domnului Dr. Mihai Nicolae, președintele Institutului „Frații Golescu” – pentru românii de pretutindeni.

PASSWORD RESET

LOG IN