ROMÂNIA BREAKING NEWS

Home Posts Tagged "analiye"

analiye

,

Nicolae Negru: De ce trebuie să participăm la marșul din 16 septembrie ?

Numai niște mincinoși sau naivi, slabi de minte, ar putea nega astăzi că hotarul de pe Prut separă același popor. După ce sârma ghimpată a fost scoasă în sfârșit de pe malul Prutului, a venit timpul să o scoatem și din capetele noastre.

E timpul să ne reîntâlnim, să ne recunoaștem, să ne îmbrățișăm și să fim împreună. E anacronic și de neînțeles de ce mai rămânem separați acum, în era comunicării, a globalizării, a satului planetar, în contextul integrării europene, când popoare care s-au dușmănit secole de-a rândul își dau mâna ca să construiască împreună un viitor mai bun.

Unirea este un ideal nobil, măreț, de justiție istorică. Realizată de înaintașii noștri în 1918, trebuie doar s-o reconfirmăm, să o repetăm, în mod pașnic, democratic, în condițiile zilei de azi.

Din punctul nostru de vedere, un marș, am mai spus-o, nu apropie reunirea, rămânând un gest de valoare simbolică, dacă voința noastră nu se materializează în acțiuni concrete de ordin cultural, spiritual, economic, politic. Însă nimeni nu are dreptul să interzică aceste gesturi de liberă exprimare, să amenințe, să arunce cu pietre, să ne spună cine suntem și ce limbă vorbim. Și cu atât mai mult, nimeni nu are dreptul să ne alunge, să ne spună să mergem peste Prut. Noi suntem acasă. Acest mesaj îl vom transmite, în mod pașnic, civilizat, românofobilor, forțelor răului, ale învrăjbirii și dezbinării, care s-au activizat în ultima vreme și încearcă să ne dicteze din nou, să ne închidă gura. Participarea la marșul din 16 septembrie este un act de demnitate și libertate a exprimării, în primul rând. (N.N.)

Rogozin îi răspunde lui Merkel?
În discursul său la Chișinău, Angela Merkel s-a declarat convinsă că problema transnistreană poate fi soluționată, că „nu există niciun motiv valabil ca să așteptăm condiții mai bune”. Ea nu a explicat pe ce se bazează această convingere, dar a precizat că implicarea Germaniei în procesul de negocieri nu se rezumă doar la „inițiativa Meseberg”, în cadrul căreia Germania și Rusia, prin președintele de atunci, Dmitri Medvedev, au convenit asupra unor eforturi comune în reglementarea transnistreană. Anticipând posibilele suspiciuni că ar fi vorba de federalizarea RM, dorită de Rusia, Merkel a subliniat că Germania sprijină „integritatea teritorială și suveranitatea Republicii Moldova, în cadrul frontierelor recunoscute pe plan internațional, cu un statut special pentru Transnistria”.

Voință și compromis

Ea a vorbit despre voință și capacitatea de a face compromisuri”, necesare pentru a obține „un stat funcțional”, printr-o „îmbinare echilibrată între un guvern central eficient și libertatea locală”. Îndemnându-ne la „compromisuri”, cancelarul german nu crede că de dragul Transnistriei noi va trebui să renunțăm la UE. Din punctul ei de vedere, „identificarea unei soluții viabile pentru problema transnistreană și apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană sunt procese care nu sunt contradictorii”, ci dimpotrivă, „fețe ale aceleiași monede”. UE și Germania vor contribui financiar la realizarea unor proiecte care vor conduce „la depășirea separării de facto”.

Atractivitatea RM

Viitoarea zonă de liber schimb aprofundat și cuprinzător cu UE va cuprinde întregul teritoriu al Republicii Moldova. La fel și liberalizarea regimului de vize îi vizează pe „toți cetățenii Republicii Moldova”, a subliniat Merkel. „Cu cât mai multe succese vor fi obținute în politica de reforme de la Chișinău și în procesul de apropiere de Europa, cu atât mai atractivă va deveni perspectiva unei reunificări și pentru cetățenii de la Tiraspol”, consideră ea. Iar dacă vor fi înlăturate barierele artificiale dintre cele două maluri ale Nistrului, aceasta va face RM mai atractivă pentru investitorii străini și va facilita creșterea economică și prosperitatea de care vor beneficia „toți cetățenii Republicii Moldova”, a afirmat cancelarul german.

Nota bene

Însă, nota bene, ea vorbește numai despre „apropierea”, nu intrarea în UE, deși nu neagă „perspectiva europeană” a RM. Sugerează ea că suntem proscriși, că fără Transnistria nu avem șanse de integrare europeană, cum a declarat și Traian Băsescu înainte de referendum?

Doamna Merkel vrea să lupte pentru sufletele transnistrenilor, ceea ce e bine. Însă nici Rusia nu va sta cu brațele încrucișate. Ea îi întreține pe separatiști, Tiraspolul îi datorează deja circa 3 miliarde de dolari și poate majora fără mari eforturi subsidiile către Transnistria.

A ne ține la ușa UE, până transnistrenii decid să se reintegreze în RM, înseamnă a lăsa mersul procesului de negocieri sub controlul deplin al Rusiei. Astfel, soarta RM rămâne în mâinile Moscovei, Transnistria fiind lesa sau „coada” prin intermediul căreia Kremlinul limitează mișcările „câinelui” moldovenesc. Mai rămâne de văzut dacă UE dispune de pârghii care să determine Rusia să ne lase să ne mișcăm în voie, în libertate, să ieșim din sfera ei de influență, care există în pofida faptului că SUA și UE nu acceptă sfere de influență.

Contraoferta lui Rogozin

De altfel, răspunsul Moscovei la ofertele Angelei Merkel către transnistreni nu s-a lăsat mult așteptat. „Rusia ține mâna pe pulsul reglementării transnistrene, a declarat vicepremierul Dmitri Rogozin într-un apel video către separatiștii care marcau aniversarea a 22-a de la separare. „Noi trebuie să gândim azi la țara mare, la spațiul eurasiatic unic, la uniunea vamală comună, la organizația tratatelor securității colective, care se vor extinde, pentru că lumii noastre eurasiatice enorme îi este predestinat să fie împreună” – le-a promis el transnistrenilor.

Cu alte cuvinte, în timp ce Merkel le propune transnistrenilor să se integreze în spațiul RM, pentru a se apropia, împreună, de Europa, Rogozin vine cu o contraofertă, chemându-i să nu renunțe la obsesia lor, să se gândească în continuare la „țara mare”.

O gubernie a Rusiei

Ca într-o fabulă a lui Krîlov despre motanul Vaska, el le sugerează transnistrenilor să nu se abată de la scopurile separatiste. Mesajul său e că nu Transnistria trebuie să se miște spre Vest, ci RM – spre Est. De facto, Rusia tratează Transnistria ca pe o gubernie proprie, independentă de RM. Numirea lui Dmitri Rogozin în funcția de reprezentant special pentru Transnistria, în pofida anemicului protest din partea Chișinăului, consfințește formal atitudinea disprețuitoare față de integritatea teritorială și suveranitatea RM, recunoscute în mod oficial de Rusia.

Riscurile „pașilor mici”

Există riscul ca „tactica pașilor mici”, adoptată de Chișinău în contextul dialogului germano-rus, să contribuie la „gubernizarea” Transnistriei, acordându-i independență reală în diverse domenii de activitate. Ar fi o pierdere strategică pentru RM, dacă, aflat sub imperiul unui impuls nobil, Chișinăul nu va fi atent la „liniile” de demarcație a suveranității și integrității teritoriale a RM. (Un exemplu: eventuala deschidere a unui consulat rus la Tiraspol, a cărui securitate să fie asigurată de serviciile transnistrene.) A facilita circulația, comunicarea între ambele maluri ale Nistrului nu înseamnă să fii orb la acțiunile separatiste ale lui Șevciuk sau să tolerezi gesturile impertinente ale lui Rogozin, sau ale altor reprezentanți ruși.

Jurnal.md