ROMÂNIA BREAKING NEWS

Home Posts Tagged "Ana Guțu"

Ana Guțu

,

Doamna Ana Guțu, prim-vicepresedinte al Partidului Unitatii Nationale din Republica Moldova, partid cu platforma politica unionista, a avut amabilitatea de a răspunde la câteva întrebari cu privire la stadiul actual si la perspectivele unionismului in Republica Moldova. Ana Guțu este doctor în filologie romanică, Prim-vicerector al Universitatii Libere Internaționale din Moldova si a fost presedinte al Partidului Dreapta, pana la fuziunea acestuia cu echipa lui Anatol Salaru si formarea noului partid P.U.N.

Sunteți singurul partid asumat unionist? Care este atitudinea fata de Unire a altor partide politice, presei / media, societății civile?

Partidul Unități Naționale este noua denumire a partidului Dreapta, fondat la 5 septembrie 2015, înregistrat la 30 martie 2016 de către Ministerul  Justiției al Republicii Moldova cu statut și program politic unionist. De fapt, decizia de a creea un nou partid politic la acea vreme s-a bazat pe această condiționalitate – să fie un partid unionist, explicit prin documentele sale programatice, acțiuni, atitudini politice etc. Respectiva decizie a fost luată de un grup de colegi politicieni după  mai multe runde de negocieri cu diverse partide extraparlamentare, inclusiv PNL – partid cu  statut unionist, referitor la coagularea unei mișcări unioniste puternice. Negocierile au eșuat, partidele și-au ales lideri,  țineau morțiș să rămână în găoacea lor, demonstrând prin aceasta că, de fapt, nu sunt independente și nici nu râvnesc să promoveze unirea celor două state românești pe cale politică. Pe parcursul a doi ani de zile Dreapta a realizat acțiuni politice, a participat la alegerile prezidențiale, liderii Dreptei au avut întâlniri în instituțiile europene și la Departamentul de Stat al SUA. A fost primul partid politic din Republica Moldova, care a pus problema unirii celor două state românești în instituțiile internaționale.

Odată cu a doua schismă în sânul Partidului Liberal, prilejuită de demiterea lui Anatol Șalaru  din funcția de ministru  al apărări, Dreapta a decis să se apropie de echipa lui Anatol Șalaru pentru a demara procesul de creare a polului unionist în perspectiva alegerilor parlamentare din 2018. S-a decis să unim echipele în baza platformei juridice a partidului Dreapta. Astfel, Dreapta s-a întrunit în congres extraordinar la 11 iunie 2017, în cadrul căruia și-a modificat denumirea din ”Dreapta” în ”Partidul Unități Naționale” (PUN), iar în statut a fost introdusă funcția de președinte de onoare al partidului și cea de președinte executiv. La acest congres eu mi-am dat demisia din funcția de președinte al Dreptei, fiind aleasă prim-vicepreșednte al PUN, iar Anatol Șalaru a fost ales președinte executiv al PUN.  La 25 iunie a fost organizat un alt congres extraordinar al PUN, la care Traian Băsescu a fost ales președinte de onoare, funcția de președinte rămânând vacantă până la tranșarea litigiului în instanță referitor la cetățenia RM a lui Traian Băsescu (legea cu privire la partidele politice din RM prevede obligativitatea cetățeniei și reședinței în RM pentru membrii, și respectiv, liderii unui partid politic).

Mai există partide politice care nu sunt împotriva unirii RM cu România, dar acest deziderat nu figurează nici în statut, nici în program. Membrii acestor formațiuni deja au început să vină în PUN, chiar dacă liderii ezită și dau dovadă de reticență, demonstrând că le este dragă mai mult ștampila de partid decât cauza Unirii. ONG-urile unioniste, precum Tinerii Moldovei, Acțiunea-2012, ODIP și-au anunțat sprijinul pentru PUN.

„Nu a reușit  Rusia imperială să ne deznaționalizeze, nici sovieticii, cu atât mai putin un pro-rus autohton”

RM are un președinte pro-rus in acest moment. Daca și alegerile din 2018 vor da o majoritate pro-rusa, cum vedeți derularea pe mai departe a
proiectului unionist?

Pro-rușii nu au dispărut niciodată din RM. Nici măcar pe timpul României Mari, când au dus o luptă crâncenă împotriva autorităților române prin diversiuni și ilegalități. Dar, ulterior, atât regimul comunist, cât și manifestările pro-ruse de astăzi nu au oprit și nici nu vor opri vreodată  mișcarea unionistă – nu a reușit  Rusia imperială să ne deznaționalizeze, nici sovieticii, cu atât mai mult un pro-rus autohton nu va reuși. Presupusa majoritate socialistă în viitorul parlament nu va putea guverna, deoarece faimoasa formulă D’Hont de redistribuire a voturilor, care le-a permis comuniștilor să guverneze 8 ani de zile (2001-2009), nu e valabilă.  Dodon nu va avea majoritate în parlamentul 2018, iar unioniștii se vor regăsi în viitorul parlament, într-un număr suficient de mare pentru a apropia și a vota unirea celor două state românești.

Ce anume ar putea convinge mai mulți moldoveni sa își dorească și să susțină Unirea, pentru ca se pare ca argumentele național-identitare nu sunt suficiente?

Argumentele național-identitare sunt mai cu seamă pentru cetățenii cu studii, intelectuali, filosofi și scriitori – cei care formează și modelează opiniile în societate. Din păcate, contribuția instituțiilor media la iluminarea mentalităților sociale lasă de dorit, deoarece majoritatea instituțiilor media sunt partinice, iar partidele politice în RM sunt beneficiarii direcți ai existenței statului Republica Moldova. Propaganda rusă, care nu a fost stăvilită după 1991, a influențat de  manieră nefastă perpetuarea stărilor de spirit pro-ruse în societate. Iată de ce azi acțiunile unioniștilor în vederea promovării beneficiilor Unirii poartă și un caracter pragmatic – cetățenii RM sunt informați despre avantajele socio-economice oferite de România, țară membră a UE și NATO. Este adevărat că falimentul vădit al Republicii Moldova ca stat (după furtul miliardului, însoțit de exodul fără precedent al populației) i-a metamorfozat pe unii cetățeni ai RM, cândva românofobi din ignoranță, în unioniști pragmatici. Purtând varii discuții cu cetățeni alolingvi din RM am dedus că și aceștia doresc Unirea, ei recunosc caracterul inevitabil al Unirii, chiar dacă nu este soluția lor preferată, privilegiind astfel raționamentele economice.

Realizarea Unirii presupune nu doar entuziasm, ci si strategii concrete. Experții din partidul dvs lucrează la elaborarea unor asemenea modele, care sa vizeze inclusiv implicațiile economice, administrative, politice ale
Unirii ?

Desigur, experții lucrează la detalierea programului politic al PUN, care este unul unionist. Unirea celor două state românești înseamnă, în primul rând, prezența României aici în RM prin investiții, interconectarea energetică, armonizarea instituțională, legislativă etc. Unirea este un proces complex, dar nu și complicat, care va trebui asumat de RM în primul rând la nivel de voință politică. De fapt, această voință politică constituie soluția tuturor problemelor în procesul Unirii. Ea trebuie să se manifeste în două etape: prima etapă – decizia de a uni Republica Moldova cu România, și, cea de a doua etapă –  disponibilitatea și eficiența instituțională de a armoniza Republica Moldova la toate nivelele cu România. Da, nu va fi ușor, vor exista piedici, cu siguranță (coloana a cincea nu doarme în RM), dar ele vor fi surmontate.

Pare greu de crezut ca Transnistria si Gagauzia pot fi convinse sa accepte proiectul Unirii și să devină parte a unei Românii unite. Mulți se așteaptă ca ele sa sară direct in brațele Rusiei într-o asemenea eventualitate. Asta înseamnă practic o noua vecinătate intre UE/NATO și Rusia.  Cum se poate gestiona un asemenea scenariu, care aparent complică problema Unirii, spre mulțumirea Moscovei ?

De fapt, invocarea argumentelor ”factorului găgăuz” și a separatismului din stânga Nistrului e stratagema rusească în problematica Unirii, stratagemă propagandistică, utilizată pe larg de apologeții imperialismului putinist modern, unii din ei fiind primiți și între pereții Parlamentului României (!). Unirea RM cu România trebuie să se realizeze la prima etapă cu teritoriul controlat administrativ de RM, adică până la Nistru. Prezența armatei a 14-a la Tiraspol, jocul de-a statul în stânga Nistrului, a făcut ca acest teritoriu secesionist să fie luat în seamă, din păcate. Astfel,  administrația separatistă de la Tiraspol este parte componentă a formatului de negocieri 5+2.  RM a fost mereu somată de Rusia și chiar de unii aliați din UE să facă cedări interminabile în fața regimului separatist, care, din păcate, la ora actuală nu este tratat ca atare. A fost introdusă în uz denumirea teritoriului secesionist ”Transnistria”, a dispărut din terminologia mediatică și calificativul ”așa zisul”, ”autoproclamatul” (ziariștii, experții, unii politicieni nu se ostenesc să le reia). Problema diferendului înghețat de pe Nistru trebuie internaționalizată, formatul de negocieri trebuie să excludă partea separatistă din el, Româna ar trebui să intre în acest format de negocieri pentru a asigura pacea la frontierele UE și NATO după Unire. Cât privește găgăuzii – această minoritate este prea puțin numeroasă ca să decidă soarta celor 82 de procente de români din RM. Găgăuzii vor simți primii beneficiile Unirii, ei au trăit foarte bine pe timpul României Mari și viitorul apropiat le va oferi ocazia să trăiască într-o țară membru UE, cu cele mai largi drepturi pentru minoritățile etnice. Și, să fie clar, Moscova nu va putea fi mulțumită niciodată, iar noi nu trebuie să ne ieșim din piele pentru a o mulțumi. Mai presus de toate este demnitatea. Noi, românii, să fim demni de istoria glorioasă a națiunii noastre.

„La nivel cultural și educațional, practic, Unirea s-a înfăptuit”

Este posibil un dialog cu comunitatea rusofona din RM, astfel  încât aceasta sa nu mai fie speriata de perspectiva Unirii cu Romania ?

Comunitatea minoritară monolingvă rusofonă din RM (circa 18% din totalul populației) trebuie să înțeleagă faptul (așa cum prevăd rezoluțiile Adunării Parlamentare a Consiliului Europei la subiectul drepturilor minorităților etnice și naționale) că a locui într-o țară de adopție înseamnă a respecta cultura respectivei țări, a vorbi limba ei, a te integra plenar  în societate. Foarte mulți minoritari monolingvi au deja cetățenie română, au business în România. Mulți din ei recunosc Unirea ca unica soluție pentru supraviețuirea cetățenilor. Pe ei vom miza în realizarea dezideratului Unirii.

Traian Băsescu este in acest moment destul de popular in RM, dar mai puțin popular in Romania. Alegerea sa ca președinte onorific al PUN poate aduce valoarea adăugată in proiectul unionist ?

Traian Băsescu este un politician de anvergură, cu o experiență politică enormă, inclusiv pe dimensiunea internațională. În 2013, decembrie, și-a exprimat dorința de a se implica în politica din RM după expirarea mandatului său de președinte al României, lansând proiectul său de Țară – Unirea RM cu România. Acest lucru s-a întâmplat acum, în 2017, când mai rămâne un an până la alegerile parlamentare. Cetățenii RM sunt cuprinși de o decepție totală și o lipsă de încredere în politicienii autohtoni. Traian Băsescu a fost președintele României care a facilitat procesul de redobândire a cetățeniei române, cel care l-a apostrofat pe Putin și a sărit în apărarea românilor din RM. Popularitatea lui Traian Băsescu în RM va ajuta recoagularea partidei unioniste, românești, care în esență este pro-europeană. Deoarece a dori Unirea RM cu România înseamnă a fi pro-european convins. Așteptăm deznodământul în cazul cetățeniei RM a lui Traian Băsescu și imediat cum va fi repus în drepturi, Traian Băsescu va fi ales președinte al PUN.

Colaborați sau comunicați cu partide sau ONG-uri din Romania pe subiectul Unirii sau pe orice alta tema de interes ?

La congresul PUN din 25 iunie a fost semnat un acord de colaborare cu Partidul Mișcarea Populară, iar deputatul PMP Constantin Codreanu a fost ales prim-vicepreședinte al PUN.  Orice colaborare cu ONG-urile din România pentru promovarea și realizarea Unirii celor două state românești este privilegiată.

Ce așteptări concrete aveți de la Romania ? Inclusiv referitor la implicarea ei in proiecte in RM – sociale, culturale, economice – de anvergura?

Consider că toate partidele politice din România trebuie să facă un efort în a depăși disensiunile doctrinare, pentru a sprijini proiectul Unirii celor două state românești, ar trebui și să încheie un Pact pentru Unirea Republicii Moldova cu România.  În baza acestui Pact partidele politice trebuie să acționeze solidar întru realizarea proiectului Unirii pe dimensiunea politică și economică, deoarece la nivel cultural și educațional, practic, Unirea s-a înfăptuit.

,

Ana Guțu, candidata Partidului Dreapta la alegerile prezidențiale din 30 octombrie 2016, susține că Republica Moldova poate fi numit stat capturat inclusiv pentru că partidele de la putere pun în funcțiile-cheie persoane afiliate formațiunilor. Potrivit ei, influența oligarhilor poate fi diminuată prin unirea cu România. Subiectul a fost abordat în cadrul unei dezbateri organizate de Centrul de Investigații Jurnalistice în proiectul „Prezidențiale transparente”, conform anticoruptie.md citat de romaniabreakingnews.ro

„În Republica Moldova, un partid politic vine la putere pentru a pune în funcțiile-cheie din stat – instituții, ministere, agenții, sute de întreprinderi de stat – oamenii lor. Ei sunt puși acolo inclusiv pentru a rezolva problemele financiare ale famiilor lor, creează firme care fac afaceri cu statul etc. Peste șapte ani se schimbă puterea. Bunăoară ceea ce făcea Filat acum doi-trei ani, exact asta face acum Plahotniuc – toți primarii trec de partea lui. Se folosesc exact aceleași metode de lucru. Este capturat acel primar? Haideți să ne întrebăm. Am discutat cu mai mulți dintre ei. Unul zice «Trebuie să rezolv problema apeductului în sat, și dacă nu intru în Partidul Democrat, nu primesc bani». E un fel de presiune: nu vii în partid, nu-ți dăm bani pentru apeduct sau șosea. Din păcate, la noi așa funcționează statul și așa va funcționa. Este imposibil ca un candidat la prezidențiale să promită că va pune capăt instituțiilor capturate. Văd că mulți se aventurează să promită marea și sarea. Cum o va face un președinte, cu un buget lapidar?”, s-a întrebat retoric candidata la fotoliul de președinte.

Potrivit ei, singura soluție pentru a combate acest fenomen este unirea cu România pe care o va promova dacă va fi aleasă în funcția de șef al statului. 

„Nu există soluții pe temren scurt. Cel puțin dacă internaționalizez această problemă, dacă vom avea un președinte unionist, acesta va fi un instrument foarte serios pentru a apropia unirea Republicii Moldova cu România. Măcar ceva vom face, fiindcă în rest, acel președinte, zis anticorupție, anti-oligarhic, anti-sistem… Vor fi discuții deșarte. De ce să nu fie și anticorupție, și anti-oligarhic, și anti-sistem și să facă tot ce trebuie, dar și să spună și să propună unirea cu România. Dacă vrem să avem justiție corectă, să nu avem 32 de raioane și președinți de raioane, să nu avem de trei ori mai mulți primari decât în Marea Britanie, aceasta este unica soluție”, a mai spus Ana Guțu.

romaniabreakingnews.ro

,

Stimați compatrioți,

S-au împlinit 25 de ani de la declararea independenței Republicii Moldova și 24 de ani de la războiul dintre Republica Moldova și Rusia, care s-a finalizat cu crearea zonei separatiste din stânga Nistrului. Am luptat cu arma în mână pentru a apăra acest pământ românesc și oamenii săi de cizma ocupantului, am luptat pentru libertate și democrație, am luptat pentru poporul român. Din păcate, trădătorii m-au vândut și am fost judecat după legi nedrepte, după legi separatiste, dușmanii acestui pământ mi-au răpit anii de viață și sănătatea.

Azi, privind la ceea ce se întâmplă în Republica Moldova, văd doar disperare și necaz prin satele noastre. Oamenii se simt abandonați nu doar de copiii lor, care au părăsit baștina pentru a munci peste hotare, oamenii se simt abandonați de autoritățile care în 25 de ani așa și nu au demonstrat că sunt capabile să facă față proiectului pe nume Republica Moldova.

ilascu_catre_cetatenii_rmCu toată puterea conștiinței mele cred și consider că unica salvare a noastră a tuturor este reîntregirea neamului românesc. A venit timpul să fim uniți pentru a ne asuma deschis și de-a pururea reunirea Republicii Moldova cu România – unica șansă de a ne trăi viața cu demnitate, într-o țară mare, cu justiție dreaptă, cu potențial economic și social în creștere.

După ani buni petrecuți în politica din România am decis să mă implic și în politica din Republica Moldova. Am făcut acest pas conștient la 5 septembrie 2015, când am semnat ca membru al Grupului de inițiativă pentru constituirea partidului unionist Dreapta. Am fost ales la congres în calitate de vicepreședinte al acestui partid – un partid al tinerilor, un partid care știe ce vrea și nu se ascunde după fraze goale politicianiste.

Dragi cetățeni ai Republicii Moldova,

ilascu_catre_cetatenii_rm_2Se apropie alegerile prezidențiale din Republica Moldova. Va fi un scrutin complicat. Știu, că mulți cetățeni, care își doresc unirea, vor fi tentați să voteze candidați cu presupuse șanse la victorie, dar care nu au nici în programele lor electorale, nici în cele ale partidelor care le reprezintă, dezideratul Unirii.

În acest scrutin prezidențial vă chem pe toți să susțineți candidatura doamnei
Ana Guțu – profesor universitar și politician responsabil, care a demonstrat principialitate și consecvență. Ana Guțu este onestă, puternică și inteligentă. Profesorul Ana Guțu a făcut dreptate limbii române în Republica Moldova – ea merită sprijinul nostru pentru a deveni președintele Unirii neamului românesc.

Nu vă fie frică! Demnitatea noastră de români este mai presus de toate! Averile și bogățiile nu rezistă în timp! Să fim solidari în ziua de 30 octombrie!

Votul dumneavoastră pentru Ana Guțu va însemna opțiune clară în favoarea unirii definitive a Republicii Moldova cu România.

Așa să ne ajute Dumnezeu!”

romaniabreakingnews.ro

Recomandate de RBN Press:

Video: Ana Guțu – Președinta Partidului Unionist Dreapta, despre situația R. Moldova

Ana_Gutu_R-Moldova

Video: Ana Guțu, lideră a Partidului Dreapta din R. Moldova – Mesaj către toți românii, de Ziua Unirii Principatelor

Ana Guțu

Pe 5 septembrie 2015, Ana Guțu împreună cu un grup de inițiativă format din Dorin Dușciac, Anatol Arhire, Vitalie Marinuța, Gheorghe Șalaru, Ilie Ilașcu, Alina Ghețiu, Maxim Guțu, Victor Sandu și Dan Nicu, au creat partidul politic „DREAPTA”, o formațiunea care optează pentru reunificarea celor două state românești – Republica Moldova și România. La ședința de constituire a grupului de inițiativă a participat și europarlamentarul român Monica Macovei.

Partidul politic „DREAPTA” este o formațiune politică care optează pentru reunificarea celor două state românești – Republica Moldova și România

romaniabreakingnews.ro

,

Ana_Gutu_R-Moldova

Partidul unionist Dreapta continuă  să înființeze echipe de susținători  în orașele europene se arătă într-un comunicat oficial al Partidului Dreapta.

Una din importantele întâlniri s-a desfășurat la București, în data de 14 aprilie a.c., unde doamna Ana Guțu, președintele partidului Dreapta, împreună cu domnul Ion Ursu, vicepreședintele partidului, a organizat o întrunire la care au participat susținătorii și simpatizanții partidului unionist Dreapta din București, format din studenți basarabeni, jurnaliști, analiști politici și membrii ai unor ONG-uri orientate spre spațiul R. Moldova.

La întrunire, simpatizanții Dreptei din R. Moldova, au adresat întrebări referitor la strategia și planul de acțiuni al partidului pentru realizarea dezideratului unirii Republicii Moldova cu România, referitor la situația politică actuală din Republica Moldova, referitor la poziția Dreptei vizavi de prezidențialele din toamnă. Responsabil pentru echipele de susținători ai Dreptei pe teritoriul României este Ion Ursu, vicepreședintele partidului. În timpul apropiat grupuri de susținători ai partidului vor fi create la Timișoara, Cluj, Constanța  și alte orașe din Țară.

La 15-16 aprilie, Dorin Dușciac, vicepreședintele partidului Dreapta, a întrunit grupurile de susținători ai Dreptei la Barcelona, Madrid și Lisabona.

Partidul Dreapta din R. Moldova va continua procesul de extindere a grupurilor de susținători și în alte capitale și orașe importante ale Europei, se mai arată în comunicat.

romaniabreakingnews.ro

,

ANA_GUTU_la_Bucuresti

Partidul unionist DREAPTA, din R. Moldova invită publicul și presa din România, în ziua de Vineri – 15 aprilie, în Centrul Vechi pe Str. Covaci nr.8, de la ora 18.00, la o întâlinire informală cu doamna Ana Guțu, președintele partidului unionist DREAPTA, pentru discuții informale despre ultimele evenimente politice de la Chișinău, criza politică profundă cu care se confruntă R. Moldova, discreditarea totală a partidelor aflate acum la guvernare și apariția unor noi actori pe scena politică, provocările interne și externe cu care se confruntă R. Moldova, se arată într-un comunicat transmis redacției Romania Breaking News – RBN Press.

Partidul unionist DREAPTA, înregistrat recent la Chișinău, militează deschis pentru Unirea Republicii Moldova cu România, pledează pentru continuarea parcursului european al R. Moldova și susține implementarea unui set de reforme structurale ambițioase care ar permite depășirea dezastrului socio-economic cu care se confruntă actualmente guvernul de la Chișinău și populația dintre Prut și Nistru.

DREAPTA recunoaște rolul deosebit pe care îl joacă Diaspora și generația tânără pentru asigurarea unui viitor prosper și demn al acestei țări, drept urmare în conducerea formațiunii fiind promovate multe persoane tinere și mai mulți reprezentanți ai Diasporei stabiliți de mai mulți ani în Franța, Italia, Germania, Spania, Canada, Portugalia, SUA etc.
Încurajăm dialogul deschis și adresarea tuturor întrebărilor care vă frământă se mai arată în comunicatul Partidului Unionist DREAPTA.

romaniabreakingnews.ro

,

Duminică 14 februarie 2016, la Chișinău, s-au pus bazele formațiunii politice – partidul DREAPTA. În cadrul Congresului de constituire al partidului Dreapta, s-au reunit 250 de delegați din raioanele și municipiile Republicii Moldova informează romaniabreakingnews.ro citînd comunicatul Partidului Dreapta publicat pe blogul anagutu.net

Printre delegați au fost personalități din Diaspora cetățenilor moldoveni, care și-au exprimat dorința de a se investi “intr-un proiect politic care pledează pentru re-unificarea Republicii Moldova cu  România,  pentru integrarea plenară în spațiul valoric european, pentru o viață mai bună a cetățenilor din  Republica Moldova într-o țară puternică, prosperă și sigură”.

Incapacitatea guvernărilor din ultimii ani de a implementa, de manieră eficientă programul electoral din 2009, disfuncționalitățile succesive ale statului Republica Moldova, profunda instabilitate socio-politică, corupția, eșecul protejării drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, delapidările de proporții ale fondurilor publice, incapacitatea de plată a salariilor și pensiilor lasă Republica Moldova în pragul falimentului.

Această situație se traduce astăzi printr-o subzistență precară și incertă a populației. Rezultatul direct al acestei politici actuale a dus  la pierderea încrederii în reprezentații clasei politice actuale în Republica Moldova, la care se adaugă un val de scepticism european în rândul populației.

Partidul DREAPTA se lansează în calitate de proiect politic și social și propune edificarea unei noi clase politice, bazate pe criterii de integritate, legalitate și moralitate, în spiritul promovării valorilor românești și europene.

Partidul DREAPTA a lansat proiectul, intitulat „The Right Government”, articulat de un grup de tineri experți din Republica Moldova și Diaspora (www.rightgov.eu).

În cadrul congresului de constituire, crearea partidului DREAPTA a fost salutată de către   deputatul Parlamentului României domnul Ștefan Burlacu (Mișcarea Populară), Radu Plămădeală (președintele organizației teritoriale Iași, partidul M10), colonelul Ion Petrescu, membru al Clubului Militar, București, Nicolae Dabija, președintele Forului Democrat al Românilor. Mesaje de susținere și de încurajare au venit din partea PNL (România), Les Republicains (Franța), Partidul Popular (Spania), grupul politic ALDE (APCE), Partidul Acțiunea Tinerilor (PACT, România), parlamentul Italiei. Delegații Congresului de constituire a Partidului Politic DREAPTA au adoptat Statutul și Programul, precum și componența nominală a Consiliului Republican al formațiunii. Consiliul Republican al Dreptei, pe lângă președinții și  secretarii organizațiilor teritoriale, include 10 membri din diasporă, cetățeni ai Republicii Moldova stabiliți peste hotare.

Doamna Ana Guțu a fost aleasă în calitate de Președinte al Partidului Politic DREAPTA, iar în calitate de Secretar General a fost ales  domnul Victor Sandu. Consiliul Republican, întrunit imediat după congres, în conformitate cu prevederile statutare, a votat în calitate de vice-președinți ai partidului pe Ilie Ilașcu, Dorin Dușciac, Ion Ursu, Iulian Gramațki, Anatol Arhire, Maxim Guțu.

Biroului politic al partidului DREAPTA a fost votat de Consiliul Republican în următoarea componență: Ana Guțu, Victor Sandu, Ilie Ilașcu, Dorin Dușciac, Ion Ursu, Iulian Gramațki, Anatol Arhire, Maxim Guțu, Alina Ghețiu, Dan Nicu,  Liubovi Staver, Ludmila Coadă, Denis Ciobu.

Secretariat DREAPTA

Publicat de romaniabreakingnews.ro / sursa: anagutu.net

,

Ana_Gutu_R-Moldova

Ana Guțu – Președinta Partidului Unionist Dreapta, despre situația R. Moldova în cadrul dezbaterii „Soluții pentru păstrarea și promovarea identității culturale și lingvistice a comunităților istorice din vecinătatea României și viitorul R. Moldova între Est și Vest”, parte din Conferința Românilor de Pretutindeni din 24 ianuarie 2016

  • Acest material este în curs de actualizare...

  • Acest material este în curs de actualizare...

Conferința a fost organizată de deputatul Eugen Tomac, în parteneriat cu Fundația Românilor de Pretutindeni, reprezentată de domnul Eugen Popescu și cu sprijinul Consiliului Româno-American, reprezentată de domnul Nicolae Popa.

Partidul politic „DREAPTA”, este o formațiune politică care optează pentru reunificarea celor două state românești – Republica Moldova și România. Partidul a fost înființat pe 5 septembrie 2015, de un grup de inițiativă format din  Ana Guțu, Dorin Dușciac, Anatol Arhire, Vitalie Marinuța, Gheorghe Șalaru, Ilie Ilașcu, Alina Ghețiu, Maxim Guțu, Victor Sandu și Dan Nicu.

Publicat de romaniabrekingnews.ro

 

,

Ana Guțu

Ana Guțu / foto: anagutu.net

În exclusivitate pentru România Breaking News – RBN Press, video mesajul doamnei Ana Guțu, lidera Partidului Dreapta  din R. Moldova, către toți românii, de Ziua Unirii Principatelor la Conferința românilor de pretutindeni, care a avut loc în data de 24 ian. 2016, la Palatul Parlamentului – Sala Nicolae Iorga. Conferința a fost organizată de deputatul Eugen Tomac, în parteneriat cu Fundația Românilor de Pretutindeni, reprezentată de domnul Eugen Popescu și cu sprijinul Consiliului Româno-American, reprezentată de domnul Nicolae Popa.

Partidul politic „DREAPTA”, este o formațiune politică care optează pentru reunificarea celor două state românești – Republica Moldova și România

Ana Guțu (n. 13 martie 1962, în Alexandru Ioan Cuza, județul Cahul) este o politiciană din Republica Moldova, filolog, trăducător, profesor de limba și literatura franceză, deputat în Parlamentul Republicii Moldova.

Din aprilie 2009 până în 2014 a fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVII-a, a XVIII-a și a XIX.

Din octombrie 2009 până la iunie 2011 a fost șefa Delegației Parlamentului RM la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE), iar din mai 2011 — șefa Delegației Parlamentului RM la Adunarea Parlamentară a Francofoniei.

Începând cu 22 ianuarie 2013 este vicepreședintele Comisiei APCE pentru Regulament, imunități și afaceri instituționale, iar din mai 2013 până în 2014 a fost președinte Comisiei parlamentare pentru Politică Externă și Integrare Europeană.

Din iunie 2013 Ana Guțu este vicepreședintele grupului politic Alianța Liberalilor și Democraților din APCE.

Din 15 decembrie 2013 este co-președinte al Partidului Liberal Reformator din Republica Moldova.

În octombrie 2014, Ana Guțu împreună cu mai mulți membri activi ai Partidului Liberal Reformator, printre care: Anatol Arhire, deputat, președintele organizației teritoriale PLR Ungheni, Dorin Dușciac, viceministrul mediului, vicepreședinte PLR, Gheorghe Șalaru, vicepreședinte PLR, Vasile Grama, vicepreședinte PLR, Sergiu Stanciu, viceministrul tineretului și sportului, Sergiu Ghețiu, viceministrul agriculturii și industrii alimentare, Tudor Ulianovschi, viceministrul afacerilor externe și integrării europene și Maxim Guțu, președintele organizației de tineret PLR — au formulat un apel către președintele partidului, Ion Hadârcă, prin care solicitau retragerea formațiunii din cursa electorală pentru alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014, întrucât șansele PLR de a accede în parlament ar fi fost minime și participarea în alegeri a formațiinii ar dispersa votul alegătorilor pro-europeni. Conducerea PLR a reacționat la apelul Anei Guțu prin a spune că „prin gestul și apelul său Ana Guțu trădează așteptările și încrederea electoratului, întreaga echipă, structurile teritoriale și simpatizanții partidului care și-au exprimat clar intenția de a participa în campanie la evenimentul de lansare din 19 octombrie 2014”. Propunerea inițială a Anei Guțu de a participa în alegeri pe lista electorală aPLDM, de asemenea, a fost respinsă unanim de Consiliul Național Politic al PLR. Ana Guțu a preferat să rămână în afara listei electorale a Partidului Liberal Reformator și a respins acuzațiile de trădare, lansate de conducerea PLR prin a spune că „diferența de opinie nu trebuie să fie luată drept trădare, de altfel nu se poate vorbi de democrație internă de partid”. Pe 14 noiembrie 2014, prin decizia Consiliului Național Politic al PLR, Ana Guțu, Anatol Arhire, Maxim Guțu și Dorin Dușciac, toți semnatari ai apelului de retragere a formațiunii din cursa electorală pentru a consolida votul pro-european – au fost excluși din partid.(Sursa: ro.wikipedia.org)

Pe 5 septembrie 2015, Ana Guțu împreună cu un grup de inițiativă format din Dorin Dușciac, Anatol Arhire, Vitalie Marinuța, Gheorghe Șalaru, Ilie Ilașcu, Alina Ghețiu, Maxim Guțu, Victor Sandu și Dan Nicu, au creat partidul politic „DREAPTA”, o formațiunea care optează pentru reunificarea celor două state românești – Republica Moldova și România. La ședința de constituire a grupului de inițiativă a participat și europarlamentarul român Monica Macovei.

Partidul politic „DREAPTA” este o formațiune politică care optează pentru reunificarea celor două state românești – Republica Moldova și România

Publicat de romaniabreakingnews.ro

© Copyright 2012 - ROMÂNIA BREAKING NEWS - RBN Press