ROMÂNIA BREAKING NEWS

Home Posts Tagged "Alexandru Surcel"

Alexandru Surcel

,

În curs de actualizare…

ZiuaReintregiriiNationale_la_Parlamentul_RomanieiSub egida Plarformei Unioniste Acțiunea 2012 și a Clubului Militar Român de Reflecție Euroatlantică, a avut loc  joi, 26 noiembrie 2015, la Palatul Parlamentului, o importanță dezbatere cu titlul „1 decembrie 1918 – Ziua Reîntregirii Naționale”. Dezbaterea a pus în discuție prin contribuția participanților, experiențe, opinii, probleme dar mai ales oportunități și modele de atitudine demne de urmat pentru realizarea Reunificării celor două state românești despărțite azi, vremelnic, de granița de pe râul Prut.  

Urmărește înregistrarea audio completă a dezbaterii (Credit: Ion Anton, redactor – romaniabreakingnews.ro)

Aportul principal adus la realizarea dezbaterii, a aparținut liderilor celor două organizații, George Simion de la Acțiunea 2012 și Col.(r) Ion Petrescu – liderul informal al Clubului Militar Român de Reflecție Euroatlantică, care au reușit împreună să coaguleze în jurul Idealului Reunificării pus în discuție la această dezbatere, invitați de marcă, care prin experiența și activitatea lor în domenii ca, istorie, geopolitică, știință militară, intelligence militar, jurnalism,  drept și activism civic, au contribuit la conturarea unei diversități a abordării idealului „Reunificării”, și totuși unitare prin însăși natura scopului care i-a reunit pe toți la Parlamentului României – „1 decembrie 1918 – Ziua Reîntregirii Naționale”. Elocvent în acest sens, este îndemnul domnului Col.(r.) Ion Petrescu, care în articolul ce anunța această dezbatere, publicat pe blogul Adevărul, propunea un imperativ:

1918_Ziua_Unirii_Parlament_ClubEuroatlantic_A2012 (28)Dincolo de evocarea momentului de la 1 Decembrie 1918, este timpul ca (…) să fie demarate două inițiative concrete, în cele două state românești.

Prima ar viza contacte inițial informale, pentru stabilirea modalităților concrete, nu teoretice, în care se vor integra cetățenii europeni, dintre Prut și Nistru, în viitoarea Românie reîntregită, atunci când, pe cale democratică, va veni momentul reîntoarcerii înstrăinaților de Țară la Patria Mamă.

Inițiativa secundă ar avea în vedere necesara constituire a unei delegații a românilor din cele două entități statale existente acum, una care să zboare din Europa în Patria Unchiului Sam, pentru a pleda la Congresul Statelor Unite ale Americii, înțelegerea utilității și importanței unei Românii reunificate, puternice, la granița de est a NATO. Ambele acțiuni ar fi oglindirea principiului win–win, în care câștigătorii reunificării ar fi toți cetățenii europeni, din stânga și din dreapta Milcovului de azi. Sigur, și la București și la Chișinău există voci extrem de bine motivate, politic și financiar, pentru a amâna sine die dosarul reîntregirii naționale, etichetând pe unioniștii de acum utopici. Să le reamintim surprinderea și neputința comunității europene la agresiunea comisă de răsăriteni asupra Ucrainei, la invazia sutelor de mii de migranți din Orientul Mijociu și din alte zone marcate de sărăcie, care au luat cu asalt bătrânul nostru continent, la dislocarea unei forțe expediționare ruse în Siria. Dinamismul lumii de azi este aidoma unui tren de mare viteză, care oprește o singură dată în stația în care îndrăznim să mai reflectăm la lumina necesară, posibilă, inevitabilă a zilei de mâine, inclusiv a unei viitoare Zile Naționale sărbătorită așa cum se cuvine, in integrum, de cei care vorbesc limba lui Mihai Eminescu. – Col.(r) Ion Petrescu (pe blogul Adevărul)

Video:Col.(r) Ion Petrescu și G-ral. Degeratu – Dezbatere despre Reunificare de Ziua Unirii – 1 decembrie 1918

Video:Col.(r) Ion Petrescu la Dezbaterea despre Reunificare de Ziua Unirii – 1 decembrie 1918

1918_Ziua_Unirii_Parlament_ClubEuroatlantic_A2012 (2)„… intenționam să facem această activitate  (dezbatere) într-un edificiu  care are conexiuni cu Burxelles. Mi s-a spus de acolo, că fiind vorba de o „„dezirabială”” Unire cu Republica Moldova, nu ar fi prea încântați să ne primească. La Chișinău, când am fost recent, un interlocutor îmi spunea că la o recepție a unei ambasade străine, reprezentantul Uniunii Europene a zis că, „„dacă vă uniți cu România””, atunci România va fi în afara Uniunii Europene…

Aceste precizări ale mele, pornesc de la un adevăr. Dacă așa sunt lucrurile privite la București și dacă așa sunt unele comentarii la Chișinău, este clar că la nivelul Uniunii Europene se discută la nivel neoficial de posibilitatea  ca la un anumit moment, pe cale democratică, România Răsăriteană numită azi Republica Moldova, să revină la Patria Mamă.

În calitate de Colonel în rezervă, de om care mă uit la „Basarabia pământ românesc”, pentru că acolo s-a născut mama mea, în Românești, în stânga Prutului, bunicul meu la Lencăuți, pe malul drept al Nistrului, bunica mea, în Cetatea Albă, imi doresc ca această clipă să vină mai repede…” urmărește mai mult în înregistrarea video mai jos

În cadrul dezbateri Col.(r) Ion Petrescu a pus în discuție și ceea ce ar putea fi „Apărarea românilor pe Nistru” propusă pentru prima orară în cadrul emisiunii Valori Euroatlantice de G-ral. Constantin Degeratul, fost Șef al Statului Major General al Armatei Române.

Despre Colonelul (r.) dr. Ion Petrescu

S-a născut la 2 noiembrie 1955, în București. După absolvirea Școlii Militare de Ofițeri Activi Nicolae Bălcescu”, din Sibiu, în 1977, a comandat, între 1977-1984, subunități de grăniceri, succesiv, în garnizoana Timișoara, ulterior la Aeroportul Internațional Otopeni.
În 1986 a absolvit Academia Militară fiind încadrat la săptămânalul pentru ostași
La datorie”. În decembrie 1989 a realizat, cu alți colegi, primul număr necenzurat al acestui periodic, pe care l-a dus personal la TVR, unde a și fost prezentat ca prima publicație militară liberă de orice influență ideologică. După 1989, redacția din care a făcut parte a fost integrată în aceea a săptămânalului „Armata României”, intitulat azi „Observatorul militar”. În 1991 a obținut certificatul de atestare al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România.
În 1992 a urmat cursul de limbă franceză la Academia de Înalte Studii Militare/A.Î.S.M.
În 1993 a primit premiul ziarului „Vremea” și al revistei „Totuși iubirea”, pentru publicistica promovată cu încurajarea lui Adrian Păunescu. În anul 1997 este numit șeful biroului presă al MApN, ulterior șeful secției mass-media din Direcția Relații Publice, până în 2000.
În 2000 a absolvit Colegiul de Studii Internaționale și de Securitate, din cadrul Centrului European pentru Studii de Securitate George C. Marshall, din Bavaria, în Germania. În noiembrie 2000 este numit directorul Trustului de Presă al Ministerului Apărării Naționale. A asigurat mediatizarea, pentru presa militară, a summiturilor NATO de la Praga/2002 și Colorado Springs-SUA/2003. În perioada postdecembristă a îndeplinit misiuni peste hotare, ca jurnalist militar și ofițer de relații publice la exerciții multinaționale în Afganistan, Austria, Bulgaria, Canada, Cehia, China, Elveția, Franța, Germania, Irak, Italia, Republica Moldova, Polonia, Slovacia, Ungaria, SUA și Turcia. În 2007 este împuternicit la comanda Direcției Informare și Relații Publice din MApN. Pentru TVR1 a realizat, în studioul TV al NATO, din Bruxelles, interviuri cu personalități politice și militare, de la Cartierul General al Alianței Nord-Atlantice, difuzate de televiziunea publică înainte de începerea Summitului NATO, de la București, din 2008. În 2009 a scris editoriale și analize politico-militare, în ziarele „Jurnalul național” și „Ziua”,în 2010/2011 la ARENA.MD și între 2010-2013 la ZIUAVECHE.RO. Din ianuarie 2013 este blogger la ADEVĂRUL și la VOXPUBLIKA.MD. Colaborează ca analist militar, la posturi de radio și televiziune. A inițiat, în 2014 și realizează și în prezent emisiunea “Valori euroatlantice”, la 6TV. A fondat Clubul Militar Român de Reflecție Euroatlantică.

Video: G-ral. Constantin Degeratu la Dezbaterea despre Reunificare de Ziua Unirii – 1 decembrie 1918

Despre Rusia, cea care construiește riscuri de securitate în zonă, despre „riscurile identitare” majore pentru tânăra generație din stânga și din drepta Prutului și ceea ce ar fi „apărarea românilor pe Nistru”. (România – R. Moldova)

1918_Ziua_Unirii_Parlament_ClubEuroatlantic_A2012 (13)

„…construcția unei singure armate, nu neapărat formam o singură armată pe o singură coloană, ci așa cum am încercat în 1997-1998, când am reconstruit armata, …ea avea partea sa militară de dincolo de Prut, care trebuia organizată în acelaș mod. R Moldova are cel puțin aceleași drepturi ca și Siria lui Bassar al Assad, să ceară și să primească ajutor pentru protejarea intereselor sale sub agresiune teroristă dintr-o fantomatică formă statală sprijinită de Rusia pe Nistru.

Dintr-un anumit punct de vedere într-o astfel de direcție trebuie  să acționeze societatea civică în primul rând…  …dacă „strada”  este diapazonul problemelor noastre, ea trebuie și poate să înțeleagă aceste lucruri.  Gestiunea problemelor noastre nu trebuie să fie separată ci una singură.

Altfel, riscurile de securitate construite de Rusia în această zonă, sunt înfiorătoare pentru generația noastră. Sunt „riscuri identitare” majore, pe care acum aproape nimeni nu le înțelege și dacă nu vom ști să volorificăm aceste oportunități sau inoportunități, vom plăti un preț foarte scump mai încolo.

Într-o astfel de situație nu ar fi extrem de greu să facem ceea ce e de făcut, pentru că timp este, pentru că știm sigur că Rusia nu exploatează decât slăbiciuni, pentru că atâta vreme cât am anunțat de trei ani, că nu vom acționa militar în sprijinul Ucrainei, Georgia și R. Moldova, i-am invitat pe ruși să acționeze, …o strategie absolut stupidă” – vezi mai mult în înregistrarea video mai jos.

G-ral. Constantin Degeratu – a îndeplinit funcția de Șef al Marelui Stat Major al Armatei Române în perioada 22 ianuarie 1997 – 15 februarie 2000. De asemenea, din anul 2005, el deține funcția de consilier de stat la Departamentul Securității Naționale din cadrul Administrației Prezidențiale. 

S-a născut la data de 2 noiembrie 1948, în comuna Ceptura (județul Prahova). După absolvirea Liceului, a urmat cursurile Școlii Superioare de Ofițeri Activi “Nicolae Bălcescu” din Sibiu, arma infanterie (1966-1969), la absolvirea căreia i-a fost acordat statutul de ofițer activ în cadrul Forțelor Armate, cu gradul de locotenent (26 octombrie 1969).

A studiat la Academia de Înalte Studii Militare din București (1971-1973), la absolvirea căreia a fost avansat la gradul de locotenent-major.

A revenit apoi în structurile operative ale Armatei Române în funcția de șef al Cercetării în statul major al Batalionului 26 Vânători de Munte “Avram Iancu” de la Brad (1973-1975). A activat apoi ca ofițer 3 (1975-1980) și ofițer 2 (1980-1982) la Secția Cercetare din statul major a Armatei a III-a (ulterior Armata a IV-a, prin renumerotare) din Cluj-Napoca, ofițer 2 pentru pregătire operativă la Secția Operații a Armatei a IV-a (1982) și ofițer 1 pentru cercetare științifică la Secția Operații a Armatei a IV-a (1983-1990).

În paralel cu funcțiile operative, Constantin Degeratu a mai urmat un curs postuniversitar de informatică organizat de ITC Cluj-Napoca (noiembrie 1975 – aprilie 1976), precum și Facultatea de Drept a Universității “Babeș Bolyai” din Cluj-Napoca (1978-1983), obținând diploma de licență în Drept, cu o lucrare de licență privitoare la combaterea terorismului internațional prin mijloace juridice. De asemenea, a fost avansat la diferite grade: căpitan (1976), maior (1982), locotenent-colonel (1987) și colonel (1990).

Apoi, în perioada mai 1990 – decembrie 1994, a îndeplinit funcția de Șef al Secției Operații în cadrul Comandamentului Armatei a IV-a “Transilvania” din Cluj-Napoca. În acest timp, el și-a desăvârșit pregătirea militară participând la diferite cursuri de pregătire organizate de NATO (Primul curs comun pentru ofițeri din cadrul NATO și fostele state membre ale Tratatului de la Varșovia – NATO Defence College din Roma (octombrie 1991), Cursul pentru generali și amirali – NATO Defence College din Roma (octombrie 1993)).

Ulterior a mai absolvit Colegiul Național de Apărare din București (ianuarie – iunie 1994), Colegiul Regal de Studii de Apărare (RCDS) din Londra (ianuarie – decembrie 1995). În anul 1996, a obținut titlul științific de Doctor în Știința Militară, la Academia de Înalte Studii Militare din București cu teza „Prevenirea surprinderii strategice”.

La 25 octombrie 1993, Constantin Degeratu a fost avansat la gradul de general maior (general cu o stea) (din octombrie 1995, gradul s-a numit General de brigadă) În decembrie 1995, a fost numit în funcția de locțiitor al Șefului Direcției de Operații din Statul Major General.

La 22 ianuarie 1997, generalul Constantin Degeratu a fost numit ca șef al Marelui Stat Major al Armatei Române, funcție pe care a deținut-o până la 15 februarie 2000. În această calitate a fost și membru al Consiliului Suprem de Apărare a Țării. De asemenea, în perioada ianuarie 1997 – septembrie 1999 a deținut și demnitatea de secretar de stat în Ministerul Apărării Naționale.

A fost avansat pe rând la gradele de General de divizie (General maior, cu două stele) la 25 februarie 1997, General de corp de armată (General locotenent, cu trei stele) la 26 noiembrie 1998 și General de armată (General, cu patru stele) la 25 octombrie 2000.

Ca șef al Statului Major General, el a continuat restructurarea acestui organism suprem de conducere a Armatei, optând în aprilie 1997 pentru sistemul modular american. El a pregătit și a declanșat programele speciale de cooperare cu Statul Major Întrunit al Apărării al SUA și cu Statul Major al Apărării al Marii Britanii. În același timp, a condus activitățile pentru implementarea unui plan de restructurare și modernizare a Armatei Române în cooperare cu specialiști militari americani și britanici și cu responsabili ai Corpului Rand (SUA). În cadrul exercițiilor Parteneriatului NATO pentru Pace, Statul Major General al Armatei Române a condus nemijlocit activitățile de ordin militar în timpul conflictului din Iugoslavia, al „crizei albaneze” și al instituirii forțelor de menținere a păcii în Kosovo.

Generalul Degeratu este primul șef al Statului Major General, numit după evenimentele din decembrie 1989, care a trăit experiența observării unui conflict militar deschis, de durată, în proximitatea teritoriului național, conflict ce a angajat tehnologie de vârf în domeniul armelor de distrugere la distanță.

Video: G-ral. Eugen Bădălan la Dezbaterea despre Reunificare de Ziua Unirii – 1 decembrie 1918

„…Peste trei ani se împlinesc un secol de la Unire, dată care ne găsește pe noi în situația de a nu avea România Mare… Basarabia, Nordul Bucovinei, lipsesc din teritoriul actual al României. Nu o să fac acum analiza  „„de ce lipsesc acele teritorii?””, „„cine este vinovat?””, pentru că mi s-a părut analiza domnului G-ral. Degeratu ultra concludentă. Eu vreu să vă spun altceva, de câte ori vine vorba de poporul român, eu imi pun întrebarea „„cum se definește un popor? care sunt elementele definitorii ale unin popor?”” și de fiecare dată îmi aduc aminte de cele trei criterii pe care nu eu  le-am stabilit, ci mulți istorici și sociologi le-au stabilit de-a lungul timpului, aceiași limbă, aceleași tradiții și obiceiuri – aceiași cultură și acelaș teritoriu.

Centenarul Marii Uniri ne va găsi tot fără „Marea Unire”. Nu cred că este tip suficient, ca în trei ani de zile să facem mișcări atât de ample, încât centenarul Marii Uniri să ne prindă într-o singură Țară.

1918_Ziua_Unirii_Parlament_ClubEuroatlantic_A2012 (22)Din perspectiva întrebării „„Când?””, trebuie să ne așteptăm, că sunt proiecte pe termen mediu, în nici un caz pe termen scurt.

Din perspectiva întrebării „„cum?””, văzând ce se întâmplă azi în lume cât și în cele două românii, cred că dacă așeptăm decizia liderilo politici de la București și Chișinău, de la Washington, Berlin, Moscova sau de mai știu eu unde, nu se va întâmpla nicodată. Ca acest lucru să se întâmple, trebuie să fie voința de nestrămutat a acestui popor trăitor în cele două țări. Dar pentru asta cred că avem nevoie de câteva elemente care nu se vor obține de la sine. Avem nevoie să redeșteptăm în noi spiritul de frățietate, de „„nevoie”” de a fi împreună. Avem nevoie să ne întoarcem la valorile noastre tradiționale, care sunt aceleași și pe malul drep și pe malul stâng al Prutului și avem nevoie să promovăm în mediul internațional, existența acestor valori unitare. Deci avem nevoie de ceea ce se cheamă a fi o educație de manifestare civică unitară, pe ambele părți ale Prutului. Dacă așteptăm asta să vină de la conducătorii ministerelor educației de la Chișinău sau București, vom aștepta degeaba. Trebuie deci să găsim acele formule de mobilizare care să înceapă mișcarea unionistă de jos în sus și nu de sus în jos.  Platforma dumneavoastră unionistă cred că este una dintre aceste formule, dar cred că trebuie extinsă și multiplicată, căci numai așa putem ajunge la acest deziderat. ”

Studiile sociologice făcute în perioada interbelică, când se încerca delimitarea graniței Europene pe baza analizei psihocomportamentale a grupurilor trăitoare în aceste spații și nu pe baze geografice. Și dacă geografic toată lumea susține că Europa se întinde până la Urali, din punct de vedere psihocomportamental Europa se oprea la Nistru! Atunci, dacă granița psihocomportamentală a Europei este Nistrul, cred eu că, Europenii pot fi și ei interesați să refacă această graniță acolo unde a fost ea dintodeauna.

Dacă suntem obligați să răspundem la întrebarea „„cum putem face Reunificarea?””, atunci suntem obligați să răspundem la întrebarea și „cine ne mai poate ajuta?””, pentru că în actualul context internațional, o asemenea mișcare, fără să atragem sprijinul comunității internaționale. mi se pare imposibil. Sprijinul coomunității internaționale poate fi atras plecând tocmai de la valorile Europene. Aici se naște firesc întrebarea: Oare liderii actuali ai Uniunii Europene, care vor fi aceiași și în viitor, sunt interesați de acest lucru? Răspunsul poate fi  – nu sunt interesați, sau au alte interese, care pot merge până acolo încât să sacrifice unele teriotrii și unele popoare de dragul internațional sau de dragul unor beneficii.”

O soluție ar fi indiguirea Rusiei lui Putin, a spus G-ral. Eugen Bădălan, descriind situația Rusiei care va continua să provoace pe toată lumea așa cum o face în acest moement. Tocmai acest proces de îndiguire și o conștientizarea Alianței Nordatlantice și Europene că ar avea de câștigat în urma Reîntregiriri României, ar fi o soluție de răspuns la întrebarea – „cine ne poate ajuta”.

1918_Ziua_Unirii_Parlament_ClubEuroatlantic_A2012 (23) Eugen Bădălan s-a născut la data de 30 decembrie 1951, în satul Traian (județul Brăila) este general de armată și a îndeplinit funcția de șef al Marelui Stat Major al Armatei Române (2004-2006).

A absolvit cursurile Școlii Militare de Ofițeri Activi de Infanterie „Nicolae Bălcescu” din Sibiu (1973) și apoi Academia de Înalte Studii Militare, secția Arme Întrunite (1980).

Ulterior, și-a perfecționat pregătirea militară urmând cursul postacademic de comandanți de regiment (1985); cursul postacademic superior (1993); un curs de perfecționare în cunoașterea limbii engleze (1999); Colegiul Național de Apărare (2000); master în administrația publică (2003). În anul 1998, a obținut titlul științific de doctor în științe militare, cu teza „Armata de arme întrunite în perspectiva mileniului trei. Contribuții la dezvoltarea doctrinei de luptă a trupelor de uscat”.

După absolvirea Școlii de ofițeri, a îndeplinit funcțiile de comandant de pluton și locțiitor de comandant de companie la Regimentul 301 Mecanizat (1973-1977); locțiitor de comandant de batalion, comandant de batalion și ofițer 2 la Regimentul 301 Mecanizat (1977-1983); șef de stat major și comandant la Regimentul 282 Mecanizat (1983-1989); șef de stat major (prim-locțiitor al comandantului) la Divizia 11 Mecanizată din Oradea (1989-1990).

Eugen Bădălan a fost numit în funcțiile de șef de stat major și comandant al Diviziei 67 Mecanizate (1990-1994), apoi comandant al Corpului 8 Armată (1994-1995).

În perioada 18 octombrie 1995 – 12 septembrie 1997, generalul de brigadă Eugen Bădălan a îndeplinit funcția de comandant al Armatei a II-a, dislocată în garnizoana Buzău. Este apoi prim-locțiitor al șefului Statului Major al Trupelor de Uscat (1997-1998); șef al Direcției Protecție și Siguranță Militară – fosta Direcție a Contrainformațiilor Militare (1998-1999); locțiitor și adjunct al șefului Statului Major General (1999-2000).

A fost avansat la gradul de general de corp de armată (cu 3 stele) la 25 octombrie 2000, fiind numit în funcția de șef al Statului Major al Forțelor Terestre (noiembrie 2000 – octombrie 2004).

La data de 25 octombrie 2004, Eugen Bădălan a fost înaintat la gradul de general de armată (cu 4 stele) și a fost numit în funcția de șef al Marelui Stat Major al Armatei Române.

Generalul Eugen Bădălan a desfășurat o bogată activitate științifică, fiind autorul a numeroase articole și lucrări publicate în reviste de specialitate. De asemenea, a susținut o serie de comunicări în cadrul unor sesiuni, simpozioane sau conferințe. Este membru al Academiei Oamenilor de Știință din România și al Fundației Colegiului Național de Apărare.

Începând din anul 2004 este conferențiar universitar la Colegiul Național de Apărare.

Video: G-ral. Mihaiu Margarit la Dezbaterea despre Reunificare de Ziua Unirii – 1 decembrie 1918

 

Video: G-ral. Stan Petrescu la Dezbaterea despre Reunificare de Ziua Unirii – 1 decembrie 1918

Video: Amiral Eugen Laurian la Dezbaterea despre Reunificare de Ziua Unirii – 1 decembrie 1918

Video: Col. Anatol Munteanu la Dezbaterea despre Reunificare de Ziua Unirii – 1 decembrie 1918

Video: George Simion la Dezbaterea despre Reunificare de Ziua Unirii – 1 decembrie 1918 (p.1)

Video: George Simion la Dezbaterea despre Reunificare de Ziua Unirii – 1 decembrie 1918 (p.2)

Video: George Simion la Dezbaterea despre Reunificare de Ziua Unirii – 1 decembrie 1918 (p.3)

Video: Istoric Constantin Corneanu la Dezbaterea despre Reunificare de Ziua Unirii – 1 decembrie 1918

Video: Eugen Popescu la Dezbaterea despre Reunificare de Ziua Unirii – 1 decembrie 1918

Video: Avocat Alexandru Surcel (A2012) Dezbaterea despre Reunificare de Ziua Unirii – 1 decembrie 1918

Video: Gheorghe Nicolaescu la Dezbaterea despre Reunificare de Ziua Unirii – 1 decembrie 1918

Video: dr. Marius Vacarelu la Dezbaterea despre Reunificare de Ziua Unirii – 1 decembrie 1918

Video: dr. Petrisor Peiu (FUMN) la Dezbaterea despre Reunificare de Ziua Unirii – 1 decembrie 1918

Video: Vlăsceanu Andrei la Dezbaterea despre Reunificare de Ziua Unirii – 1 decembrie 1918

Video: Iulian Popescu Acțiunea 2012 – la Dezbaterea despre Reunificare de Ziua Unirii – 1 decembrie 1918

Video: Concluzii Col. Petrescu și G-ral. Degeratu – Dezbaterea despre Reunificare de Ziua Unirii 1 decembrie 1918

Video: George Simion concluzii la Dezbaterea despre Reunificare de Ziua Unirii – 1 decembrie 1918

În curs de actualizare…

PASSWORD RESET

LOG IN