ROMÂNIA BREAKING NEWS

Home Posts Tagged "agricultura romaneasca"

agricultura romaneasca

,

O delegatie de americani cu afaceri in agricultura va veni in luna iunie in Romania pentru a cauta oportunitati de export in tara noastra. Ar vrea sa ne vanda de la tehnologii de ultima generatie, la echipamente agricole, lactate, fructe proaspete, produse cu valoare adaugata mare sau mici.

O delegatie de oameni de afaceri americani cu activitati in domeniul agricol vor ajunge in perioada 11-18 iunie in Romania si Ucraina pentru a cauta oportunitati de a-si vinde produsele si serviciile pe plan local. Misiunea, ce face parte dintr-un program menit sa sprjine exporturile SUA in tarile emergente, va fi condusa de unul dintre oficialii Agentiei pentru Agricultura a Statelor Unite ale Americii.

„Participantii vor avea o oportunitate unica de a stabili relatii cu potentiali clienti si intermediari, de a interactiona cu oficiali guvernamentali si de a aduna informatii care sa ii ajute sa demareze sau sa isi extinda vanzarile in aceste doua piete importante din Europa de Est”, se arata intr-un anunt prin care Serviciul de Agricultura Straina (FAS) din cadrul USDA cauta potentiali participanti la misiune, anunta Economica.net citată de romaniabreakingnews.ro

,

Cei de la Combinatul Agroindustrial Curtici din județul Arad, pe scurt CAI, nu au probleme cu seceta și fac profit an după an, lăudându-se cu o cifră de afaceri de 10 milioane de euro, arată un reportaj realizat de EVZ cu sprijinul Agrointel și preluat de romaniabreakingnews.ro

Vara aceasta, când toată România se plânge de culturi compromise, agricultorii din Curtici au obținut cea mai mare producție de grâu la hectar din toată țara. Unii nu cred în minuni, așa că au mai pus la îndoială producția stahanovistă.

Pe lângă calitățile solului, profitul se datorează, în mare parte, managementului. Inginerul Dimitrie Muscă știe cu ce e mai bine să populeze miile de hectare, pe baza unei prospecțiuni a pieței și, de mai bine de 20 de ani, nu a dat greș niciodată.

Mai știe ceva: mizează pe soiurile autohtone. Acum, CAI Curtici are terenuri, ferme de animale, livezi și magazine de desfacere. CAP-ul capitalist a devenit un exemplu de afacere de succes. Are o cifră de afaceri de 10 milioane de euro pe an, plătește asociaților anual câte 1.500 de kilograme de grâu la hectar – un record național – iar tractoriștii au ajuns să câștige și 2.300 de euro pe lună în sezon.

În curtea sediului administrativ al holdingului, la oră fixă, sună în difuzoare „Noi suntem Români”. Se întâmplă de fix 24 de ori într-o zi, de 10 ani. Aceeași temă muzicală răsună și în ferme sau printre grajduri.

Pentru distracția copiilor din Curtici, dacă afacerea tot merge pe profit, directorul a deschis o mini-grădină zoologică, iar la una din locații cresc în libertate păuni, printre găini, pe un gazon care ar face orice englez să moară de invidie, flancat de trandafiri altoiți, meri și pruni care au dat în pârg. Și e numai curtea fabricii de lactate a fostului CAP.

Dimitrie Muscă urmărește, în biroul său, patru plasme imense, pe care se transmit live imagini din ferme și din cele 29 magazine în care se vând produsele din carne și lactate produse la Curtici.

Dimitrie Musca

Foto: Dimitrie Muscă / sursa: Agrointel

Cum vede o neregulă, pune mâna pe telefon și sună: „Am vorbit de două zile să aveți mai multă marfă în vitrine”, apoi cere explicații și dă alarmă de sancțiuni.

CAI Curtici s-a născut imediat după Revoluție, pe bazele fostului CAP din orașul arădean. Practic, cooperativa agricolă de producție comunistă nu a fost închisă, ci s-a adaptat la capitalism.

Povestea începe în 1987. Inginerul agronom Dimitrie Muscă a fost numit președinte și inginer șef la CAP „Lumea Nouă” din Curtici. În 1989, reușea deja o performanță: cooperativa a trecut de la cinci milioane de lei pierdere la nouă milioane de lei profit. Bonus, Muscă a dechis o brutărie în sat. După Revoluție, inginerul s-a trezit în curtea CAP-ului cu majoritatea proaspeților proprietari de terenuri, foști agricultori cooperatiști.

„E păcat să se desființeze CAP-ul nostru. Cu ce o să ne alegem fiecare? Cu o cărămidă din grajd pe care s-o ducem acasă? Vrem să rămânem în continuare în asociație, iar tu să ne conduci pe mai departe, că ai făcut treabă bună până acum”, i-au spus oamenii.

Cooperativa Agroindustrială funcționează acum în sistem de holding, asociind două societăți cu producție vegetală, CAI Curtici și CAI Olari, care lucrează 7.500 de hectare de teren.

Pământul nu e al cuiva anume, ci aparține celor 2.300 de curticeni sau urmași ai acestora, care l-au pus la comun așa cum era pe timpul CAP-ului comunist. Doar că acum primesc parte din câștig. În medie, fiecare are cam 3 hectare, niciunul 100.

În plus există fermele de animale, fabrica de lactate și abatorul, și cele 29 de magazine de desfacere a produselor animaliere, din care 9 în Timișoara și 20 în Arad.

În timp ce agricultorii din toată România se plâng că cel puțin o treime din culturi le-a fost compromisă, la CAI Curtici s-a recoltat cea mai mare producție de grâu din țară. „În fiecare an luăm decizia de a planta cea mai mare suprafață cu acea cultură cares se dovedește a fi cea mai rentabilă. Sezonul acesta, cel mai rentabil a fost grâul. Am plantat 4.000 de hectare cu grâu și am obținut 7.013 kg la hectar. Pentru însămânțări folosim exclusiv grâu românesc, produs de Stațiunea de cercetare Fundulea. Este un grâu cu o calitate de panificație excelentă, cu gluten 32 – 34%, proteină 14 – 15%”, explică Dimitrie Muscă.

Chiar dacă la Curtici se face cel mai bun grâu pentru făina de panificație, 3.000 de tone din producția acestui an a fost oprită pentru hrana animalelor, ca să aibă carnea bună, să nu fie hrănite cu îngrășăminte și chimicale.
Pentru porci, dar și pentru vacile de aici a mai plantat 125 de hectare de lucernă, 3.500 de hectare de porumb, floarea soarelui. În fiecare an, după recoltare, cei 2.300 de proprietari de teren primesc, pentru fiecare hectar, câte 750 kg de grâu și tot atâta de porumb.

Cei care nu vor roadele pământului iau 260 de euro pe hectar sau, în loc de grâu, își asigură pâinea pentru tot restul anului. Cantitatea de o tonă și jumătate la hectar nu se dă nici în țară, nici în Europa și nu se dă nicăieri în lume.
„Anual, profitul se redistribuie pentru dezvoltare”, spune Muscă. Pentru lucrul pământului, Muscă mizează pe calitatea germană. 17 tractoare Fendt, 14 combine Class, 5 semănătoare Horsch, 5 prășitoare – așa arată o parte din parcul motorizat.

Toate sunt niște mașinării computerizate, au sute de cai putere și sunt capabile să lucreze 300 de hectare zilnic. În plin sezon, cei care lucrează pe combine sunt remunerați cu câte 100 de euro pe zi.
Tractoriștii primesc și ei câte 70 de euro pe ziua de muncă în plină campanie agricolă. „Mașinile au valoare mare. Oamenii care lucrează cu ele trebuie să fie responsabili. Trebuie să fii plătit corect ca să exploatezi corect utilajele”, spune Muscă.

La CAI Curtici funcționează întregul circuit al unui business bine pus la punct: pe pământul oamenilor intrați în cooperație se produc cerealele, din acestea se fac furajele pentru animale, abatorul și fabrica de lactate sunt tot ale holdingului, iar produsele se vând doar în magazinele proprii.

„Eu știu ce am aici și nu mă compar cu alții. La fel de adevărat este că în niciun an nu am avut profit sub un milion de euro. România ar putea arăta așa, dacă cei din domeniul acesta ar înțelege să lucreze serios. Să muncească, să fie corecți cu toți cei care intră în circuit”, spune Muscă.

Directorul își permite luxul de a-și „crește” ingineri din rândul tinerilor care se angajează la CAI la terminarea școlii, ca să își facă bani de vacanță. Iar oamenii dau de bine și nu mai pleacă.

Surse: EVZAgrointel prin romaniabreakingnews.ro

,

Bulgarii pun piciorul în prag: Vreți teren agricol în Bulgaria? Mai așteptați până în 2020!

terenuri-agricole-romania

Bulgaria se găsește în aceeași situație cu țara noastră în privința posibilității de vânzare a terenurilor agricole către cetățenii străini. Mai precis, potrivit acordului de aderare din 2007, interdicția de vânzare de terenuri agricole către străini expiră pe 1 ianuarie 2014.

Măsura a fost ratificată prin tratatul de aderare iar orice încercare de a încălca această înțelegere ar duce la demararea procedurilor de infringement, informează EurActiv.

Ca și în România, în țara vecină prețul terenului agricol este de până la zece ori mai mic decât al terenurilor agricole din statele vestice. Spre deosebire de fermierii din Vest, fermierii bulgari și români se „bucură” de subvenții mult mai mici și de acces greoi la credite.

Străinii NU pot cumpăra pământ bulgăresc până în 2020, decât prin intermediul unei societăți comerciale autohtone

Iată că marți, 22 octombrie, Parlamentul bulgar a prelungit interdicția vânzării terenurilor agricole către străini până în 2020.

Decizia parlamentarilor a fost luată ieri cu o majoritate confortabilă. Au fost înregistrate 171 de voturi pentru, 38 împotrivă și 12 abțineri.

“Trebuie să prevenim devalizarea celor mai importante resurse ale Bulgariei”, a declarat Volen Siderov, lider al partidului naționalist Ataka, inițiatorul propunerii de prelungire a moratoriului, propunere aflată în dezbatere din luna septembrie a acestui an.

Bruxelles-ul a reacționat prompt. Un purtător de cuvânt al comisarului european pentru piețele europene interne a declarat că acordul de aderare al Bulgariei nu prevede o prelungire a moratoriului. Pentru a face acest lucru, Bulgaria are nevoie de sprijinul celorlalte state membre, adică este nevoie de o revizuire a tratatului de aderare și o re-ratificare din partea tuturor celor 28 de state membre.

La rândul său, prim-ministrul bulgar Plamen Oresharski a spus că decizia de prelungire a interdicției „nu este practică” și că va duce la ruperea acordurilor cu Uniunea Europeană.

Ce face ROMÂNIA???

De ce bulgarii pot spune nu străinilor sau cum minciuna românească este contrazisă de oficialii de la Bruxelles !!

În loc să se tânguie ba că nu mai e timp, ba că e imposibil să mai facă ceva în această privință, politicienii români și oficialii din Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale s-au resemnat ca pământurile României, apreciate ca fiind printre cele mai fertile din UE, să poată fi cumpărate de străini la prețuri cu mult sub nivelul celor din alte state membre. De cealaltă parte, vecinii noștri bulgari au norocul să aibă decidenți cu inițiativă, care caută soluții chiar și acolo unde alții, adică noi, au capitulat înainte de a se apuca de treabă.

Cireașa de pe tort a venit marți, când secretarul de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Achim Irimescu, întrebat de inițiativa bulgarilor de a prelungi memoriul, a răspuns nonșalant că situația Bulgariei e diferită de a noastră.

Declarația cu care Irimescu vrea să acopere lipsa de inițiativă a decidenților de la noi este contrazisă de un oficial de la

Bruxelles. Chantal Hughes (foto), purtătorul de cuvânt al lui Michel Barnier, Comisar european pentru Piața Internă și Servicii, a declarat pentru pentru postul național de radio bulgar și novinite.com (agenția bulgară de presă cu cea mai bună reputație pentru corectitudinea știrilor) că ”tratatul de aderare al Bulgariei nu prevede posibilitatea unei extinderi în timp privind liberalizarea pieței terenurilor”. ”Așadar, noi sperăm ca Bulgaria să își deschidă piața și să își respecte angajamentele asumate. Dacă Bulgaria dorește ca moratoriul să rămână în vigoare și anul viitor, va trebui să primească suport din partea celorlalte țări membre. Acest lucru presupune o revizuire a tratatului de pre-aderare, precum și ratificarea lui de toate cele 28 de state UE”, a declarat Hughes. Cu alte cuvinte, bulgarii nu au nici ei în acord vreo prevedere de posibilitatea prelungirii moratoriului, așa cum susține Irimescu.

Oficialul de la Bruxelles a arătat că o astfel de revizuire ar putea avea urmări, dar că acestea nu sunt specificate explicit și sunt la libera decizie a statelor membre. Astfel, unele țări UE pot decide să nu liberalizeze piața muncii pentru cetățenii bulgari, dar această decizie ar trebui să fie luată de fiecare stat în parte.

Dumneavoastră ale cui declarații le credeți: ale secretarului de stat din MADR sau pe cele ale unui reprezentant oficial al Comisiei Europene?

 

Basescu: Ar trebui sa vindem tot atata pamant cat ne-au vandut altii noua…

Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, spune, despre recomandarea sefului statului ca proprietarii de terenuri sa vanda strainilor „tot atata pamant cat ne-au vandut altii noua”, ca „foarte bine a facut” si ca el a lansat de foarte mult timp „apelul acesta” catre cei care au terenuri.

Ministrul Agriculturii a afirmat, vineri, la Campina, raspunzand unei intrebari, ca „foarte bine a facut” presedintele Traian Basescu atunci cand le-a recomandat proprietarilor de terenuri sa vanda strainilor „tot atata pamant cat ne-au vandut altii noua”.

„Eu am facut apelul acesta de foarte mult timp pentru ca sunt in pozitia in care trebuie sa si fac ceva, nu doar sa vorbesc. Am spus de fiecare data ca la 1 ianuarie 2014 va expira acea perioada de sapte ani ca si perioada tranzitorie, dupa care trebuie liberalizata piata funciara si catre persoanele fizice straine.

Investitorii straini care au vrut sa cumpere terenuri in Romania au putut sa o faca si pana acum prin societatile comerciale. Deci, suprafete mari care se exploateaza in Romania sau in alte state membre nu sunt, de regula, in proprietatea persoanelor fizice. Cei care doresc sa fac agricultura intensiva sigur ca vin si cumpara prin societati”, a spus ministrul Agriculturii.

Daniel Constantin a precizat ca Guvernul are in vedere unele masuri prin care sa ii incurajeze pe fermierii romani sa cumpere terenuri agricole, exemplificand cu „ordonanta de microcreditare”, aprobata in urma cu o luna si prin care sunt sprijiniti fermierii care acceseaza fonduri europene, dar si pe cei care vor sa cumpere terenuri.

„Cu un avans de doar 10% si cu o garantare de catre stat a 50% din diferenta, (fermierii – n.red.) pot in anul 2013, deci inainte de liberalizare, sa acceseze, sa cumpere terenuri inaintea persoanelor fizice straine. Asta e o masura. Alta este dreptul de preemtiune. Aici, probabil ca odata cu modificarea legii de functionare a Agentiei Domeniilor Statuluii, se va transforma intr-o agentie care nu doar administreaza fondul funciar, ci si reglementeaza piata funciara.

Vom avea posibilitatea sa acordam un drept de preemtiune de la 1 ianuarie 2014, pe care sa il exercite statul sau vecinii, arendasii terenului respectiv”, a spus Daniel Constantin.

Basescu: Ar trebui sa vindem tot atata pamant cat ne-au vandut altii noua

Presedintele Traian Basescu a declarat, joi, referitor la faptul ca in curand, prin Tratatul de aderare la UE, strainii vor putea cumpara pamant in Romania, ca trebuie gasite solutii de a-i credita pe agricultorii romani in conditii avantajoase, astfel incat ei sa poata fi cei care cumpara pamantul.

„Foarte curand, prin Tratatul de aderare la UE, strainii vor putea cumpara pamant in Romania. Eu nu spun sa nu cumpere, dar spun, pe de alta parte, ca ar trebui sa vindem tot atata pamant cat ne-au vandut altii noua”, a spus Basescu, in discursul rostit cu ocazia participarii la expozitia „AgriPlanta – RomAgroTec 2013”, organizata la Fundulea.

„Si, pe de alta parte, avem obligatia – Presedintie, Guvern, Parlament – sa gasim solutia de a-i credita pe agricultorii romani in conditii avantajoase, in asa fel incat ei sa poata fi cei care cumpara pamantul. Avem nevoie si de o agentie a statului, care, atunci cand omul vrea sa vanda pamantul neaparat, sa-l poata cumpara si sa-l scoata la vanzare in conditii in care statul va stabili ca se incardeaza in politica agricola a Romaniei”, a continuat Basescu.

El a mai spus ca „a fi in UE nu inseamna a nu avea reguli nationale”.

„O uzina de masini azi e aici maine se muta in Maroc, o fabrica de bujii azi e la Blaj maine se muta in Asia (…), ce nu se poate delocaliza este pamantul. Acesta este cel care ne garanteaza si bunastarea, nu numai hrana; pamantul, agricultua, turismul, frumusetile tarii sunt lucruri care nu se pot delocaliza. Cum avem grija de ele si cum le valorificam ne construim practic garantia, liniile de forta ale viitorului acestei natiuni”, a mai spus presedintele.

Surse: Parlamentul Bulgariei -parliament.bg , agromonitor.ro , evz.ro , ziare.com

PASSWORD RESET

LOG IN