ROMÂNIA BREAKING NEWS

Home Posts Tagged "acte false"

acte false

,

Obţinerea cetăţeniei române de către basarabeni înseamnă libera circulaţie și accesul liber la piaţa muncii în Uniunea Europeană

Actele dobandite pe cale ilegalaStalin nu s-ar fi amuzat deloc dacă ar fi aflat că un nepot de-al său pe nume Vladimir mai are puţin și obţine cetăţenia română, pașaportul românesc și implicit dreptul de a munci în Uniunea Europeană. Bunicii lui Vladimir au fost cetățeni ai României, fiind născuți la începutul secolului XX, cu mult înainte ca țara să intre în Uniunea Europeană. Și-au pierdut cetățenia la sfârșitul celui de-al doilea război mondial, atunci când România a cedat rușilor Basarabia. Astăzi, Vladimir are tot dreptul să primească cetățenia română care le-a fost luată bunicilor. Pe bunica lui o cheamă Svetlana Aliluieva și are același nume și dată de naștere ca a fiicei fostului dictator sovietic.

Vladimir se numără printre miile de basarabeni cu origini românești care privesc granița dintre România și Moldova ca pe o simplă invenție birocratică. Dar Vladimir are un secret față de oficialii care sunt cât pe ce să-l lase să intre în Uniunea Europeană, pentru că și bunicii lui, la fel ca granița, sunt tot o invenție. Conform actelor pe care le-am obținut de la arhivele de stat din Republica Moldova, ilustra bunică a lui Vladimir s-a căsătorit cu Ostap Bender, un șarlatan notoriu, personaj de ficțiune din romanele lui Ilf și Petrov: „12 scaune“ și „Vițelul de Aur“.

Actele pe care ni le-a înmânat oficialul de la arhiva din Chișinău sunt pline de coincidențe istorice, tocmai pentru că așa le-am solicitat. Ostap Bender s-a născut pe 28 iunie 1914, exact în ziua în care arhiducele Franz Ferdinand era asasinat la Sarajevo, fapt ce a dus la declanșarea primului război mondial. Ostap și Svetlana s-au căsătorit, conform acelorași acte, pe 2 septembrie 1945, chiar în ziua în care Japonia se preda necondiționat americanilor. Este puțin probabil ca o femeie care are numele fiicei lui Stalin să se fi căsătorit cu un escroc notoriu din romane chiar la finalul războiului.

Pașaport pentru Europa

Astăzi, totuși, este foarte posibil ca o persoană care pretinde că are asemenea bunici să-și cumpere dreptul de a munci în Uniunea Europeană. Răbdare, bani și relații printre intermediarii de cetățenie și oficiali corupți de la București și Chișinău este tot ce are nevoie pentru a ajunge în Europa. Moldova a fost parte a României între 1918-1940 și 1941-1944, când a fost anexată Uniunii Sovietice, devenind republică independentă în 1991. În același an, Bucureștiul a adoptat o lege prin care cetățenilor români și descendenților lor care și-au pierdut cetățenia din motive neimputabile lor li se dădea dreptul să-și redobândească, în urma unei cereri, cetățenia română. De atunci, oficialii români au procesat aproape 225.000 de cereri de cetățenie venite din partea basarabenilor, așa cum arată un raport din aprilie 2012 al Fundației Soros. Acest raport conține date trimise fundației de autoritățile române, dar unele cifre încă sunt subiect de dispută. În lipsa unor date exacte, raportul Soros arată că cifra de 225.000 este cea mai aproape de realitate referitoare la numărul celor care au redobândit cetățenia română în ultimii 20 de ani.

Numărul cererilor pentru redobândirea cetățeniei de către basarabeni crește continuu, această creștere fiind strâns legată de modificările survenite în legislația românească, dar mai ales de aderarea României la Uniunea Europeană. Moldova este cea mai săracă țară de la granița Uniunii Europene, mulți dintre cetățenii ei muncind peste granițe pentru un trai mai bun. În același raport se mai menționează că cererile de redobândire a cetățeniei române sunt procesate mai rapid începând cu 2007, din totalul de cereri mai mult de jumătate, aproximativ 116.000, fiind rezolvate în ultimii patru ani. Mulți basarabeni privesc pașaportul românesc ca pe un șperaclu pentru a intra în Uniunea Europeană.

Acest fapt este menționat și de procurorii români care au investigat și au trimis în judecată o rețea de aproape 40 de intermediari și angajați ai statului care se ocupa cu vânzarea de cetățenie. „Dobândirea cetățeniei române are o importanță deosebită pentru cetățenii moldoveni, întrucât, în baza acesteia, pot obține pașaportul românesc cu care se pot deplasa, fără a mai solicita viză, în țările Uniunii Europene, pentru a presta diverse activități lucrative“, se arată în documentele Parchetului General.

Cetățenie pe ușa din dos

Basarabenii cer în mare parte cetățenia română și implicit pașaportul românesc pentru a munci în Uniunea Europeană, arată procurorii. Acest fapt a fost confirmat, dar nu public, și de un oficial al Autorității Naționale pentru Cetățenie de la București, oficial care a precizat că basarabenii nu au arătat deloc un interes vădit pentru cetățenia română până în 2007, data integrării României în Uniunea Europeană. Cetățenii Republicii Moldova au câteva motive să caute să obțină cetățenia română, mai ales cei care sunt îndreptățiți să o redobândească. Președintele Traian Băsescu spunea în 2009 că aproape 800.000 de basarabeni, adică aproape un sfert din populația Republicii Moldova, așteaptă cetățenia română și a promis în mod repetat că procesul birocratic va fi redus.

Totuși, acest articol va arăta că cetățenii moldoveni preferă să-și facă rost de cetățenie română pe canale neoficiale. Ei plătesc în mod frecvent sute de euro unor intermediari în speranța că cererile le vor fi rezolvate mai repede. Basarabenii care nu au experiență în ceea ce privește procesul de redobândire a cetățeniei române riscă să fie trași pe sfoară atunci când folosesc intermediari. Dar căile neoficiale de a dobândi cetățenia s-au dovedit a fi foarte eficiente și aduc în prim plan, așa cum vom arăta în acest material, dovezi ale existenței unor bunici români, care de fapt nu au existat. Uniunea Europeană nu intervine în procesul de acordare a cetățeniei în statele membre, această decizie aparținând fiecăreia dintre țările Uniunii. Totuși, politica României de a acorda cetățenie celor de dincolo de Prut a fost criticată ca reprezentând un acces pe „ușa din dos“ a UE cetățenilor moldoveni. În 2010, Pierre Lellouche, secretarul de stat francez pentru afaceri europene, justifica amânarea intrării României în Schengen referindu-se la situația frontierei cu Republica Moldova, care „rămâne prost controlată din cauza distribuirii dincolo de frontieră a mii se pașapoarte românești“.

Aceeași idee a urmat-o și succesorul lui Lellouche, Laurent Wauquiez. Aceste reacții par să fi venit în urma declarațiilor președintelui României, Traian Băsescu, care în aprilie 2010 declara că obiectivul României este să satisfacă lunar 10.000 de cereri de redobândire a cetățeniei și că statul român are resursele necesare pentru a face acest lucru. Doi ani mai târziu, în aprilie 2012, Fundația Soros a publicat un raport care arăta că aceste temeri nu sunt justificate și că nu există dovezi care să ducă la concluzia că cetățenii moldoveni dau busna în Europa. În același studiu se critică și declarația președintelui Băsescu conform căreia aproape 800.000 de moldoveni doresc cetățenia română.

„Documente reale“

Investigația noastră dovedește existența unei piețe negre pentru obținerea cetățeniei române, dar nu am putut ajunge la concluzia că România contribuie la migrația în cadrul UE, folosind „ușa din dos”, așa cum mulți oficiali europeni se tem. Într-adevăr, mulți cetățeni moldoveni folosesc intermediari, dar doar pentru simplul fapt că nu au răbdare cu birocrația românească. Conform procurorilor care au dezmembrat rețeua de care care vorbeam mai sus, această piață este atractivă chiar și pentru cei îndreptățiți să ceară cetățenia română pentru că intermediarii sunt mai eficienți decât canalele oficiale, pentru că în mod normal cetățenia română se acordă într-un interval de până la șase ani. Unii dintre basarabeni folosesc intermediarii pentru că ei deja muncesc ilegal în unele state ale UE și nu-și pot părăsi locul de muncă pentru a depune cererea pentru cetățenie pentru că li s-ar interzice accesul din nou în acele state.

Cu ajutorul personajului nostru Vladimir, doritor de cetățenie română, am arătat că este greu de făcut distincția între cei care sunt îndreptățiți să primească cetățenia română și cei care folosesc documente de felul pe care noi le-am folosit. După ce am făcut rost de certificatele de naștere și de căsătorie ale Svetlanei Aliluieva și Ostap Bender, am folosit același intermediar pentru a primi și cazierul judiciar moldovenesc și cel românesc care arată că Vladimit nu a avut probleme cu legea. După câteva zile le-am primit, cel românesc fiind semnat de subcomisarul de poliție George Liviu Stan de la Poliția Capitalei. Am mers cu aceste documente la sediul Autorității Naționale pentru Cetățenie unde un inspector de specialitate a precizat că actele par reale și că mai trebuie îndeplinite câteva formalități. Actele pe care le-am prezentat au ștampile și semnături ale instituțiilor moldovenești.
Pentru a-l face pe Vladimir cetățean al Uniunii Europene am început documentarea în Chișinău, chiar la Consulatul României. Aici, intermediarii sunt ușor de depistat. Roiesc în jurul instituției și pe lângă benzinăria din apropiere. Blochează intrarea în Consulat, au borsete și gentuțe, stau în grupuri și beau cafea la dozator. Ei sunt de fapt oamenii de fațadă care dau în stânga și-n dreapta cărți de vizită și sfaturi. Unul dintre ei, Vadim, s-a lăudat cu contactele pe care în rândul oficialilor români din București, dar și din Iași și Vaslui. Ne-a îndrumat spre doamna Maria care ne-a asigurat că vom primi actele în șase luni, așa că am renunțat. Emil, un alt intermediar, ne-a asigurat că el nu face nimic ilegal, doar își folosește influența. „Am un avocat la București care grăbește procesul“, ne-a dezvăluit și ne-a dat o carte de vizită care făcea reclamă unui site ce promite cetățenia română oricui, oriunde. Prețurile care apar pe site-ul la care făcea Emil reclamă depind în funcție de cât de repede se desfășoară procesul de dobândire a cetățeniei.

Pentru 700 de euro, documentele necesare pot fi obținute în 15 luni, 1.000 de euro în 10 luni, dar pentru cea mai rapidă metodă care durează cinci luni, cel care dorește cetățenia română trebuie să scoată din buzunar 1.500 de euro. Odată cetățenia dobândită, se mai achită 95 de euro pentru pașaportul românesc, care se poate obține în zece zile, și 140 de euro pentru buletinul de identitate românesc.

Un alt intermediar pe care l-am întâlnit chiar în faţa Serviciului Stare Civilă din Chişinău a fost Sergiu. Afacerea a fost discutată în română şi rusă, Sergiu promiţându-ne că ne poate aduce toate documentele dacă îi dăm 300 de euro. O tânără care trecea pe lângă noi a intrat în discuţie şi ne-a promis şi ea că ne ajută, dar se grăbea pentru că avea de terminat un reportaj. Era studentă la jurnalistică. Tot aici am întâlnit-o şi pe Arghira, o doamnă de vreo 50 de ani care avea o vânătaie la ochiul stâng. Arghira şi-a luat cetăţenia română în 2010 şi ne-a propus ca pentru 300 de euro să încheiem afacerea, apoi după câteva negocieri a scăzut suma la 250 de euro.

Arghira ne-a dus la un notar public în prezenţa căruia Vladimir a semnat un act prin care o împuternicea pe Arghira să-i reprezinte interesele în faţa autorităţilor română şi moldoveneşti. Cu toate că se lăudase cu relaţiile pe care le are, Arghira s-a dovedit o persoană de neîncredere după ce a început să ceară mai mulţi bani. Până la urmă am dat de Ion care a promis că pentru fiecare document necesar obţinerii cetăţeniei trebuie să plătim 70 de euro. Ne-a adus în câteva zile certificatele de naştere ale Svetlanei şi Ostap, precum şi certificatul lor de căsătorie. Documentele fuseseră recent emise de Serviciul Stare Civilă din Chişinău. După ce ar fi obţinut cetăţenia română cu aceste acte, următorul pas pentru Vladimir ar fi fost obţinerea buletinului de identitate românesc. Pentru a obţine acest document, persoana care îl solicită trebuie să dovedească că este rezident pe teritoriul României. Şi aici intervine o altă reţea de traficanţi care sunt gata să ajute contra cost în găsirea unei reşedinţe. Pe site-ul lui Emil apărea şi un buletin românesc care avea unele date de identificare şterse. Acelaşi buletin l-am găsit şi într-un anunţ online al unui ziar din Iaşi, anunţ în care celor care doreau să primească cetăţeni moldoveni în locuinţa lor li se promitea 40 de euro/persoană, dar li se şi cerea să aibă „relaţii” la poliţie. În anunţ se mai preciza că se pot aduce şi câte 20 de basarabeni o dată, persoane care virtual sau nu ar fi locuit la acea adresă.

Am identificat toate datele şterse din acest buletin. Nu mare surprinderea a fost să aflăm că adresa corespundea unui cămin de nefamilişti de la marginea Bucureştiului. La apartamentul cu pricina am găsit că erau înregistrate mai multe persoane din Moldova şi România, dar şi firme, unele deţinute de chinezi. Autorităţile române au încercat să pună capăt acestei practici legată de reşedinţa acordată mai ales cetăţenilor moldoveni, dar fără prea mare succes, chiar dacă legislaţia a fost modificată şi în 2011. Victor Gîndac, director în cadrul Oficiului Român pentru Imigrări – ORI a declarat că instituţia face cu greu faţă acestei situaţii, mai ales că se confruntă şi cu lipsa de personal. ” Din 2009 am sesizat faptul că există o problemă. Foarte mulţi dintre cetăţenii moldoveni au fost păcăliţi de intermediari şi avocaţi. Aceştia identificaseră mai mulţi găzduitori care acceptau să le facă cetăţenie română şi reşedinţă la o singură adresă. Am identificat 4 – 5 avocaţi din Bucureşti care se ocupau cu această activitate. Este de menţionat că au existat presiuni asupra lucrătorilor ORI, dar şi ameninţări”, a adăugat Gîndac. Faptul că unii avocaţi intraseră în acest business a fost observat şi de funcţionarii de la Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie – ANC care îi avertizau pe cei care veneau cu acte pentru cetăţenie să nu ceară ajutorul intermediarilor, inclusiv a avocaţilor. Această atenţionare a instituţiei a fost retrasă de pe site-ul ANC după ce unii avocaţi au făcut reclamaţii peste reclamaţii.

La începutul lui martie 2012 la Bucureşti a izbucnit un scandal de amploare. Sex, corupţie, decese, ofiţeri sub acoperire, martori protejaţi, distrugeri de probe, US Secret Service, sunt doar câteva dintre ingredientele scandalului. Angajaţi ai Serviciului Public Comunitar Evidenţa Persoanelor Bucureşti, funcţionari ai Stării Civile Sector 1 Bucureşti, funcţionari ai ANC luare de mită. Au fost arestate nouă persoane dintr-un număr de 35 implicate, a căror activitate era monitorizată de cel puţin trei ani . Printre ele, mai mulţi intermediari cu dublă cetăţenie care aveau şi firme de consultanţă în Bucureşti. La percheziţii s-au găsit formulare tipizate, agende cu nume de persoane care urmau a obţine în mod fraudulos cetăţenia română, zeci de mii de euro.

Un funcţionar ANC pretindea, pe lângă suma de 50 – 100 euro pentru fiecare dosar introdus fraudulos şi favoruri sexuale de la una dintre intermediare, iar alţii au încercat să scape de probele incrimatorii. În urma percheziţiilor şi arestărilor făcute, şeful Serviciului de Stare Civilă Sector 1 a făcut infarct şi a murit, după ce a aflat că urma să fie audiat în legătură cu activitatea ilegală a subordonaţilor săi. Şi în Republica Moldova au fost anchetate 80 de persoane care aveau legătură cu acest caz. După declanşarea scandalului, unor intermediari le-a fost frică să mai opereze la vedere. În faţa Direcţiei Paşapoarte din Bucureşti l-am întâlnit pe Andrei, un cetăţean moldovean care-şi aştepta „agenta”, Oxana. Aceasta îi promisese că îi rezolvă mai rapid obţinerea paşaportului, dar era speriată de urmările scandalului. „Ştia pe cineva cu funcţie mare aici, dar acum vrea să nu fie aşa la vedere”, ne-a spus Andrei care ne-a mărturisit că plătise 1.500 de euro pentru a-şi obţine cetăţenia română.

Aşa au făcut şi alţi moldoveni cu care am stat de vorbă la Chişinău. Liuba Cărpineanu a redobândit cetăţenia română în 2007 şi după concediul de maternitate nu a mai reuşit să-şi găsească un loc de muncă. A plecat în Spania şi apoi în Italia. „Dacă aş reveni în Moldova, cred că aş muri de foame. Bine că a apărut „portiţa” aceasta cu paşaportul românesc, că prima dată am plecat ilegal şi a trebuit să plătim câte 4000 de euro celor care ne-au dus”. Alexandru Covaş lucrează şi el în Italia la un service auto: „E foarte comod aşa, cu paşaport românesc. Mă rugam numai să nu ne verifice carabinerii. Paşaportul românesc este o salvare, dar nu suport românii. Sunt egoişti şi te vând de trei ori numai ca să scape ei curaţi”.

Veaceslav Mandiş venise în concediu în Moldova să-şi vadă mama. Şi el tot în Italia locuieşte şi munceşte. „Eu sunt şofer, iar soţia frizer. Paşaportul românesc a fost o salvare pentru noi. Aşa putem munci legal şi trimitem şi mamei în Moldova bani. Eu sunt profesor de istorie, dar nu am de ales. Eu personal nu mă simt profitor că mă bucur de facilităţile oferite de paşaportul românesc fiind, de fapt, moldovean. Pe bunelul meu nu l-a întrebat nimeni când l-au lipsit de cetăţenia română prin ‘45, aşa că eu doar mi-am restabilit drepturile”, a spus Veaceslav.

În timp ce avantajele dobândirii cetăţeniei române sunt evidente, o problemă o reprezintă numărul celor care au primit-o. Există diferenţe mari între datele la care am avut acces. ANC spune că au fost 15.000 de cereri între 2007 şi 2011, din care au fost respinse apoape 1.000. datele oferite de ANC vin în contradicţie cu cele din raportul Fundaţiei Soros care, citând ANC, Ministerul Afacerilor Externe şi alte instituţii, arată că în aceeaşi perioadă au fost procesate 116.000 de cereri. ANC nu a comentat această diferenţă, precizând că datele reale sunt cele pe care ni le-au trimis în urma cererii pe care am înaintat-o.

Reprezentanţii Fundaţiei Soros îşi menţin punctul de vedere, susţinând că atunci când documentul a fost publicat, oficialii ANC nu au avut nici o obiecţie. Pe de altă parte, Gabriela Neagu, purtător de cuvânt ANC, a declarat că instituţia nu a fost de acord cu cifrele prezentate în raport şi că documentele pe care o persoană care doreşte cetăţenia română le prezintă inspectorilor instituţiei sunt foarte atent verificate, chiar şi cu aparatură specială de scanat. Parcă pentru a o contrazice, un traficant de cetăţenie cu care am stat de vorbă la Chişinău ne-a garantat obţinerea oricând a cetăţeniei române: „Dă-mi un rus din fundul Siberiei şi ţi-l fac cetăţean român”.

(La acest articol au contribuit Vitalie Şelaru şi Lina Vdovîi)

Acest articol a fost publicat cu sprijinul European Fund for Investigative Journalism www.journalismfund.eu. Editat de Balkan Investigative Reporting Network.

Autor: Adrian Mogoș, Vitalie Călugăreanu
Sursa: hotnews.md

Sursa: hotnews.md

,

Statele Unite se pregătesc pentru noi alegeri prezidenţiale, iar informaţiile-bombă despre candidaţi ies la iveală pe bandă rulantă. Recent, revista National Enquirer a publicat mărturiile unei femei, Susan Daniels (foto mic), detectiv particular, care susţine că documentele actualului lider, Barack Obama, sunt false, numărul de identificare socială (echivalenBarack Obama tul CNP-ului de la noi) fiind al unui decedat.

Zvonul că Barack Obama (51 de ani) nu s-ar fi născut pe teritoriul american, ci pe continentul african, în Kenya, a apărut în urmă cu multă vreme. Liderul SUA a negat vehement acest lucru, arătând abia anul trecut un certificat de naştere emis în Hawaii, despre care experţii în autentificări citaţi de presa de scandal din SUA susţin că ar fi fost un fals grosolan, făcut cu ajutorul computerului.

Acum, acuzaţiile au atins un nou nivel: un detectiv particular a descoperit că numărul de identificare socială al preşedintelui, adică varianta americană a CNP-ului, ar fi “împrumutat” de la un bărbat născut în 1890 şi decedat în urmă cu mulţi ani! Prin urmare, susţine Susan Daniels, Obama se legitimează cu acte false! Pentru a-şi dovedi spusele, l-a acţionat în justiţie pe preşedinte, care ar putea fi forţat astfel să-şi prezinte toate documentele personale în faţa americanilor.

Ar putea fi acuzat de fraudă

Despre numărul de identificare socială al lui Obama se ştie doar că începe cu 042 şi că este aferent, se pare, statului Connecticut, în vreme ce, fiind născut în Hawaii, liderul trebuia să aibă prefixul 575 sau 576. Dacă acuzaţiile se vor dovedi adevărate, Obama ar putea fi acuzat de fraudă la cel mai înalt nivel. Şi asta pentru că, nefiind născut pe teritoriu american, Barack Obama nu ar avea voie să candideze la funcţia de preşedinte al Statelor Unite, iar alegerea sa ca preşedinte devine automat neconstituţională.

În prezent, conform unei alte publicaţii americane, Globe, e nelinişte la Casa Albă, surse din interior afirmând că procesul trebuie luat în seamă, iar cineva trebuie să meargă să o înfrunte cu brio pe Susan Daniels, la tribunal. Nu se ştie însă cine va face asta. Rugaţi să comenteze situaţia, membrii administraţiei prezidenţiale nu au oferit nici o explicaţie.

 

Sursa: www. libertatea.ro08.09.2012

PASSWORD RESET