ROMÂNIA BREAKING NEWS

Home Posts Tagged "27 martie"

27 martie

,

Centrul Municipal de Cultură Arad, Centrul Cultural Județean Arad și Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina – Filiala „Vasile Stroescu” Arad au organizat pe 27 martie a.c. o manifestare de suflet,  prin care au celebrat 99 de ani de la Unirea Basarabiei cu România.

Centrului Municipal de Cultură  a transmis prinr-un comunicat  de presă că evenimentul „este organizat în contextul în care la nivel național, încă de anul trecut se pregătește aniversarea centenarului Marii Uniri de la 1918. Anul 2018 marchează așadar o sută  de ani de existență a României moderne. Rând pe rând, la 27 martie, la 28 noiembrie și la 1 decembrie 1918, provinciile istorice Basarabia, Bucovina și Transilvania s-au alipit Regatului României, prin voința manifestată democratic de majoritatea locuitorilor. Având în vedere rolul istoric determinant al orașului Arad în înfăptuirea Marii Uniri de la 1918, Arad, Întâiul oraș al Unirii se reafirmă ca generic în acest moment binevenit, în care este necesar a fi reidentificate și reafirmate resorturile istorice și culturale ale Aradului”

Mihut Teodor Președintele Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina – Filiala „Vasile Stroescu” Arad:

„Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina Filiala „ Vasile Stroiescu ” Arad, are deosebita placere de a va invita la evenimentul dedicat aniversării a 99 de ani de la Unirea Basarabiei cu Regatul României care va avea loc în data de 27 martie 2017 la Sala Regele Ferdinand a Primăriei Arad, începând cu ora 13.00 / Prezența dumneavoastră la acest eveniment ne-ar onora.”

Evenimenul închinat Basarabiei a debutat cu o slujbă religioasă la Căminul de fete de pe strada Mihai Eminescu, clădire ridicată din banii donați de Vasile Stroescu, boierul basarbean care a cheltuit o avere comparabila cu cea a fondului Gojdu pentru emanciparea românilor din Transilvania. Cu unun an în urmă, Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina – Filiala „Vasile Stroescu” Arad prin președintele Teodor Mihuț au realizat o reparație morală față memoria boierului basarabean, punând pe zidul edificiului o placă comemorativă care să amintească de  contribuția lui Vasile Stroescu.

Placa Comemorativa „Vasile Stroescu” la Arad pe Clădirea fostului Cămin de fete. 27 martie 2016. În imagine, de la stanga la dreapta,  Marian Clenciu – președintele Consiliului Național al Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina (ACPBB), Maria Mihuț și Teodor Mihuț președinte Filiala „Vasile Stroescu” Arad ACPBB

Evenimentul dedicat marcării celor 99 de ani de la Unirea Basarabiei cu România a continuat de la ora ora 13 în Sala Regele Ferdinand a Primăriei va unde s-a ținut un simpozion istoric și un recital al Cenaclului AD. Foto: Calin Bibart Viceprimar la Primaria Municipiului Arad

romaniabreakingnews.ro

,

La 27 martie 2017 s-au împlinit 99 de ani de când Sfatul Țării din Basarabia, președinte Ion Inculeț, vota unirea cu România ”de-a pururi și totdeauna” în ”puterea dreptului istoric și dreptului de neam, pe baza principiului că noroadele singure să-și hotărască soarta lor”, după cum specifică Actul Unirii, în care se precizau și hotarele acestui ținut, stăpânit de Imperiul Țarist vreme de peste 100 de ani.

Unirea aceasta, un act firesc, a durat doar 22 de ani, prin Ultimatumul din 1940, pământul dintre Prut și Nistru, parte din străvechea Moldovă a lui Ștefan cel Mare, a fost ocupat de Uniunea Sovietică, devenind R.S.S. Moldovenească și mai pierzând ulterior o parte din nord – Hotinul – și una din sud formată din trei raioane, în favoarea Ucrainei. Aceasta a fost istoria pe care nu trebuie să o uităm, pentru că pasul făcut în 27 martie de către basarabeni a fost unul uriaș spre întregirea României.

O emoționantă manifestare dedicată acestui moment istoric s-a desfășurat la Casa de Cultură ”Platon Pardău” din Vatra Dornei, în organizarea Filialei ”Arboroasa” a Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina, a Bibliotecii Municipale ”G. T. Kirileanu” și a instituției gazdă. Istoria acestui vechi ținut românesc, devenirea sa în timp, s-a conturat din intervenția prof. Jenica Romanică, vicepreședinte a Arboroasei, care s-a referit la opiniile ziaristului Mihai Eminescu despre Basarabia, reieșite din trei articole publicate în ziarul ”Timpul” în 1878.

Eminescu și Basarabia

Eminescu sublinia că acest ținut este pomenit de pe vremea lui Mircea cel Bătrân, că a fost mereu disputat între ruși și otomani și că în 1812, rușii au ocupat Basarabia ”nu cu sabia ci prin fraudă”. Prof. Romanică a mai remarcat ”Eminescu a fost marcat de situația românilor în general, pe care a prezentat-o dur, dar în spiritul adevărului și această atitudine i-a cășunat”. Bibliotecar coord. Nicoleta Todașcă a prezentat o hartă a ținutului așa cum este în prezent și a completat aspectele desprinse din publicistica lui Eminescu cu cele din lirica sa, ilustrând cu fragmente din poezia ”La arme”.

Referiri la istoria Basarabiei, la acest teritoriu pierdut pentru a doua oară în cel de-Al Doilea Război Mondial a făcut, cu pertinența cunoscută, prof. Victoria Ostaficiuc. „În perioada ce a urmat s-a dus o intensă politică de deznaționalizare. Poporul a fost dus în imperiile de gheață ale Siberiei, intelectualitatea a fost decimată. S-a revenit foarte greu din această situație, s-au ridicat alți intelectuali, în special artiști care au militat pentru românism, dar a căror soartă s-a frânt ciudat ˂în accidente˃ (spre exemplu șoții Teodorovici, GrigoreVieru, ș.a.)” a subliniat distinsa vorbitoare.

Idealul reîntregirii este unul îndepărtat

Prof. Ostaficiuc s-a referit la situația prezentă acum în Republica Moldova, precizând că idealul reîntregirii este unul îndepărtat date fiind condițiile externe și interne nefavorabile, cunoscută fiind atitudinea pro-rusă a actualului președinte al republicii.

O interesantă carte despre acest ținut intitulată ”Basarabia de altădată (cu imagini de zi)”, o antologie de texte alcătuită de Liviu Papuc și Olga Iordache, apărută de curând la editura Alfa, a fost prezentată de col. (r.) Ioan Abutnăriței. Urmărind un fir cronologic, volumul își propune să reliefeze o ”minimă și superficială evoluție/ devenire istorică a locurilor străbătute” (din ”Cuvântul însoțitor” al antologatorilor). Vorbitorul a considerat că volumul corespunde nevoii de a se vorbi despre Basarabia interbelică, incluzând note de călătorie, vizite realizate în acest ținut de diverse personalități, care au evidențiat starea școlii, a bisericii, a infrastructurii slab dezvoltate, a societății în general și au prezentat vestitele cetăți medievale și frumusețea naturală a acestui ținut. Foarte multe articole selectate de antologatori din ziarele și revistele vremii se referă la Nistru ”granița noastră și a civilizației europene”, iar concluzia generală care se desprinde din volum este că sentimentul național s-a păstrat mai ales la sat.

Un frumos poem propriu intitulat ”Basarabia” a recitat Gruia Ungurian, iar elevii de la școlile gimnaziale au recitat versuri din poeți basarabeni. Îndrumați de prof. Alina Leonte Dupu, Andra Roxana Persic, Cosmina Beșliu, Larisa Ionela Buzilă, Raluca Lungoci, Alexia Strugaru, Ștefan Nicolae Morariu și Victor Teodor Chriac de la Școala Gimnazială Nr. 4 au selectat versuri din poeții Ion Vatamanu, Mihail Ion Ciubotaru și Grigore Vieru. Miruna Buculei și Georgiana Alupei, de la Școala Gimnazială Nr. 2, îndrumate de prof. Otilia Nilaș au recitat poeme semnate de Grigore Vieru și Vlad Pârâu. Pasionat cercetător în domeniul istoriei, Paul Brașcanu a prezentat un set de fotografii sugestive din perioada 1834 – 1940, ilustrând acest ținut (imagini din orașe și sate, figuri de țărani, vizite ale membrilor Casei Regale, ș. a.).

Am reascultat câteva dintre cele mai emoționante cântece interpretate de soții Doina și Ion Aldea Teodorovici: Răsai, Reaprinde-ți candela, Maluri de Prut. Cu acest prilej, biblioteca municipală a realizat o expoziție de carte intitulată ”Unirea Basarabiei cu patria istorică – un pas spre Marea Unire”.

Demersurile noastre își propun cunoașterea și respectarea adevărului istoric, omagierea înaintașilor care au luptat și s-au sacrificat pentru idealuri nobile.

Foto.: Paul Brașcan

Pentru romaniabreakingnews.ro Paraschiva Abutnăriţei – Președinte Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina Filiala  „Arboroasa” Vatra Dornei

 

,

Actualizare Video:Pro Basarabia și Bucovina – 99 de ani de la Unirea Basarabiei cu România la Parlamentul României HD1

Actualizare Video:Pro Basarabia și Bucovina – 99 de ani de la Unirea Basarabiei cu România la Parlamentul României HD2

Actualizare Video:Pro Basarabia și Bucovina – 99 de ani de la Unirea Basarabiei cu România la Parlamentul României HD3

Actualizare Video:Pro Basarabia și Bucovina – 99 de ani de la Unirea Basarabiei cu România la Parlamentul României HD4

Actualizare Video:Pro Basarabia și Bucovina – 99 de ani de la Unirea Basarabiei cu România la Parlamentul României HD5

Actualizare Video:Pro Basarabia și Bucovina – 99 de ani de la Unirea Basarabiei cu România la Parlamentul României HD6

Actualizare video Live Facebook RBN Press

La 27 martie 2017 se împlinesc 99 de ani de când Sfatul Țării a votat la Chișinău, Unirea Basarabiei cu România. Unirea s-a făcut în condiţii deosebit de grele. Aprilie 1917 a fost în Rusia, luna conflictelor armate și a mișcărilor de masă revendicative. În acest timp, Basarabia a organizat pe 6 şi 7 aprilie 1917, un congres general al cooperativelor săteşti care au cerut printr-o moţiune autonomia administrativă. În data de 18 aprilie pe (stil vechi) la Odessa, aproximativ 10.000 de soldaţi moldoveni au cerut autonomia politică pentru Basarabia şi dreptul de a se organiza în cohorte. Apoi congresul preoţimii basarabene va cere pe 19 şi 20 aprilie la Chişinău alegerea unui mitropolit român, convocarea unei adunări naţionale şi constituirea unui „Înalt Sfat”, cu atribuţii legislative şi executive. Basarabia a decis să se unească cu România într-o zi astrală de marţi, 27 martie. Atunci, nimeni n-a crezut că timpul va aduce mai multe ceasuri rele pentru această provincie istorică românească. Miercuri, 28 martie 1918, ziarul „România Nouă”, apărut la Chişinău, cu un titlul entuziast: „Basarabia s-a unit cu Ţara-Mamă” conţinutul paginilor sale era epocal… se scriau pagini de istorie:

„Ziua de 27 martie 1918 este pentru Basarabia ziua Dreptăţii celei mari. În această zi, Istoria a reparat marea nelegiuire săvârşită la 12 maiu 1812, când trupul Moldovei a fost frânt în două şi partea ei dintre Prut şi Nistru a fost dată pe mâini stră- ine cari au vrut să o sugrume. Dumnezeul neamurilor ne-a supus timp de sute de ani la încercări grele, astăzi El îşi întoarce mila sa spre noi” scriau ziariștii români/moldoveni sub conducerea lui Onisifor Ghibu

În spiritul recunoştinţei față de realizările fruntașilor din „Sfatul Țării”, un eveniment cu adevărat emblematic este organizat în Parlamentul României la inițiativa Consiliul Național al Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina și a Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării din cadrul Cameri Deputaților, „Sărbătoare Națională: 99 de ani de la Unirea Basarabiei cu România”. Conform comunicatului organizatorilor, redat mai jos integral, festivitatea va fi urmată de dezbaterea „Prezentul și viitorul unui spațiu românesc”

„Aniversarea a 99 de ani de la Unirea Basarabiei cu România în Parlamentul României, când în ziua astrală din 27 martie 1918, deputații Sfatului Țării Republicii Democratice Moldovenești au votat Unirea cu Patria – Mamă pentru TOTDEAUNA, este un semn că lupta pentru Reîntregirea Neamului și a Țării nu s-a pierdut în vâltoarea timpurilor care au trecut peste noi.” se mai arată în comunicatul Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina

Redacția RBN Press reamintește că în data de 15 martie 2017, Camera Deputaților a votat proiectul de lege conform căruia ziua de 27 martie – ziua Unirii României cu Basarabia devine zi de sărbătoare naționalăProiectul de lege inițiat de deputatul PMP Eugen Tomac a fost adoptat cu 260 de voturi „pentru” și un vot „împotriva”. (

„Ziua de 27 martie 1918 este una dintre cele mai semnificative din istoria poporului roman. Atunci, după 106 de ani de ocupație țaristă, Basarabia a revenit în granițele ei firești, fiind prima provincie românească care s-a unit cu România. Este obligația noastră, a celor care astăzi răspundem în fața românilor, de a demonstra că prețuim valorile românești de veacuri și pe cei care ni le-au lăsat moștenire. Uitarea eroilor neamului românesc, uitarea istoriei este totuna cu trădarea”, a precizat Tomac, in expunerea de motive.

Eveniment 99 de ani de la Unirea Basarabiei cu România la Parlamentul României Comunicat de presă al Asociației Culturale
Pro Basarabia și Bucovina

Motto
„Să nu fim paraziții unei glorii desuete. Să nu mai vorbim de idealuri și să edificăm istoria propriei noastre identități” Emil CIORAN
Preambul
La 28 mai 1917, la Chișinău, într-o vreme când cei ce se declarau români patrioți în Gubernia Basarabia, adepții Mării Uniri, trebuiau să aibe un curaj care se confunda uneori cu jertfa supremă. Printre ei, Alexei Mateevici, cel care a plămădit cea mai frumoasă odă închinată graiului românesc, poezia Limba Noastră, azi, imn de stat al Republicii Moldova, proclama la primul congres al învăţătorilor moldoveni într-o admirabilă alocuţiune: „Suntem moldoveni, fii ai vechii Moldove, însă facem parte din marele popor român, aşezat în România, Transilvania, Bucovina. Frații noștri își zic români. Așa să ne zicem și noi. “(…) „Trebuie să ştim că suntem români. Aceasta trebuie să le-o spunem şi copiilor şi tuturor celor neluminaţi. Să-i luminăm pe toţi cu lumină dreaptă… N-avem două limbi şi două literaturi, ci numai una, aceeaşi cu cea de peste Prut”.

Aproape un an mai târziu, pe 27 martie 1918, Sfatul Țării a votat la Chișinău, Unirea Basarabiei cu România, Basarabia fiind astfel prima dintre provinciile istorice care s-a unit cu România. Au urmat celelalte provincii românești – Ardealul, Crișana, Banatul, Maramureșul și Bucovina – spre sfârșitul anului 1918, fiind creată România Mare. Recunoașterea azi, a existenței „unui stat românesc independent, pe teritoriile anexate cu forța în urma înțelegerilor secrete dintre Hitler și Stalin, stabilite prin Pactul  Molotov-Ribbentrop”, reprezintă „un pas decisiv spre înlăturarea pe cale pașnică a consecințelor nefaste ale acestuia, îndreptate împotriva drepturilor și intereselor poporului român”, așa cum este menționat în Declarația Guvernului României de recunoaștere a independenței Republicii Moldova din 27 august 1991, nu a putut genera până în prezent un consens național și o strategie adecvată menită a înlătura nedreptățile ISTORIEI.

Pentru apropierea românilor de pe ambele maluri ale Prutului sau realizat și cu siguranță se vor mai realiza cu mult efort apropierea culturală dar și economică. Poate că nu este mult sau suficient, însă indiferent de situații și posibilități, Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina a fost, este și va fi mereu implicată din plin în acest teribil efort de a susține și oferi conținut Idealului Reîntregirii Națiunii Române.

În spiritul recunoştinţei față de realizările înaintașilor și ca o încununare simbolică a acestor eforturi, la inițiativa președintelui Consiliului Național al ASOCIAȚIEI CULTURALĂ PRO BASARABIA ȘI BUCOVINA, domnul Marian CLENCIU și a
președintelui Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării a CAMEREI DEPUTAȚILOR, domnul Constantin CODREANU, se organizează la PARLAMENTUL ROMÂNIEI în data de 27 martie 2017, sărbătorirea celor 99 de ani de la Unirea Basarabiei cu România. Festivitatea va fi urmată de dezbaterea Prezentul și viitorul unui spațiu românesc

Aniversarea a 99 de ani de la Unirea Basarabiei cu România în Parlamentul României, când în ziua astrală din 27 martie 1918, deputații Sfatului Țării Republicii Democratice Moldovenești au votat Unirea cu Patria – Mamă pentru TOTDEAUNA, este un semn că lupta pentru Reîntregirea Neamului și a Țării nu s-a pierdut în vâltoarea timpurilor care au trecut peste noi.

Participanți și invitați speciali la acest moment simbolic de mare însemnătate, sunt reprezentanții Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării din cadrul Camerei Deputaţilor, membrii Consiliului Național împreună cu președinți de filiale ai Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina (ACPBB), reprezentanți ai unor partide politice unioniste din Republica Moldova, asociații culturale și instituţii de învățământ din România, Republica Moldova și Ucraina, precum și primari români care s-au alăturat acțiunilor de „înfrățire” cu localități din Republica Moldova și Ucraina, inițiate de ACPBB. Coorganizator al dezbaterii este Asociația Europeană de Studii Geopolitice și Strategice „Gheorghe I. Brătianu”. Evenimentul este organizat în parteneriat cu Fundația România de Mâine – Universitatea Spiru Haret, Universitatea Tehnică a Moldovei – Chișinău, Asociația
Profesională de Geografie Ecologie și Turism – Destin Geografic, Organizația Studenților Basarabeni – OSB București, Asociația Studenților și Elevilor Basarabeni – ASEB, Centrul Bucovinean de Artă Cernăuți, Institutul Frații Golescu pentru românii din străinătate, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Iași, Asociația Culturală LA NOI LA ROMÂNI și Societatea Culturală APOLLON – ROMÂNIA.
Parteneri media: ROMÂNIA BREAKING NEWS – RBN PRESS, OPINIA NAȚIONALĂ, TV-H, Real TV CERNĂUȚI, Radio 7, Revista Cronici Bucovinene, Revista Mesager Bucovinean, Revista de Cultură Artă și Civilizație Apollon.
Locul desfăşurării: Palatul Parlamentului României, Corp B2, Intrarea S2, etaj 1, Sala 3, latura „Izvor” a Palatului. Luni, 27 martie 2017, ora 15.00.

Publicat de Dorian Theodor CLENCIUromaniabreakingnews.ro

,

Cu prilejul aniversării a 99 de ani de la unirea Basarabiei cu România,  27 martie 2017, la Palatul de Cultură „Nicolae Botgros” din Cahul, va avea loc un concert extraordinar susținut de Mihai Mărgineanu și trupa sa. Evenimentul este organizat de Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni, în parteneriat cu Primăria Orașului Cahul, Consulatul General al României la Cahul și Casa de Cultură a Studenților din Galați, informează redacția RBN Press Chișinău, citând un comunicat al Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni

Mihai Mărgineanu este un cântăreț și compozitor român de muzică folk și pop rock. Muzica sa este inspirată din folclorul urban. Unele piese sunt preluări ale unor cântece vechi românești, iar altele sunt creații proprii.

Proiectul are drept scop promovarea identității naționale și a valorilor culturale comune ambelor maluri ale Prutului, cu accent pe tânăra generație, care prin educație și cultură își poate păstra identitatea națională, istoria și valorile spirituale românești. De asemenea, reprezintă și un prilej de aducere în actualitate a evenimentelor care au marcat Unirea Basarabiei cu România. Parlamentul de la București a decis recent ca ziua de 27 martie să fie declarată sărbătoare națională.

Pe 27 martie este aniversată și Ziua Mondială a Teatrului, prilej cu care Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni îi va decerna o diploma de excelență domnului Gheorghe Mândru, directorul Teatrului Muzical-Dramatic „B.P. Hasdeu” din Cahul pentru întreaga sa activitate în slujba promovării valorilor culturale românești în stânga Prutului. Intrarea la eveniment este liberă în limita locurilor disponibile.

,

Fracțiunea parlamentară a Partidului Liberal a înregistrat astăzi în Parlament o inițiativă legislativă privind declararea zilei de 27 martie – Ziua Unirii Basarabiei cu România – drept zi de sărbătoare națională. Autorii inițiativei legislativ, propun și modificarea Codului Muncii, ca data de 27 martie să fie declarată zi de odihnă informează independent.md

Potrivit Partidului Liberal, în după-amiaza zilei de 27 martie 1918, după 106 ani de ocupație țaristă, s-a deschis ședința Sfatului Țării pentru adoptarea Unirii.

„În acest fel, Basarabia a revenit în granițele ei firești, fiind prima provincie românească care s-a unit cu România, acesta constituind unul dintre cele mai semnificative evenimente din istoria spațiului românesc.Astfel, Actul Unirii, consfințit în 1920 de Marile Puteri stipulează: „În numele poporului Basarabiei, Sfatul Țării declară: Republica Democratică Moldovenească (Basarabia), în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Marea Neagră și vechile granițe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută și mai bine de ani din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric și dreptului de Neam, pe baza principiului ca noroadele singure să-și hotărască soarta lor, de azi înainte și pentru totdeauna se unește cu Mama sa România.”

Unirea a fost primită cu entuziasm și satisfacție de românii de pretutindeni și a stimulat lupta de eliberare a românilor aflați sub stăpânire străină. A urmat o perioadă de dezvoltare accelerată pe toate planurile a României Mari, recunoscută de cei mai mulți drept epoca de aur a istoriei românești.

Efectele Unirii au fost anulate după 22 de ani, în anul 1940, în urma monstruosului pact Ribbentrop – Molotov, semnat la 23 august 1939, și a ultimatumului sovietic de la 26-28 iunie 1940, Basarabia fiind din nou ocupată, împreună cu Nordul Bucovinei și Ținutul Herța.

Cei mai mulți membri ai Sfatului Ţării, care nu au apucat sau au refuzat se refugieze în România, chiar în primele zile ale ocupației sovietice, au fost deportați și omorâți de NKVD-ul sovietic, în schimb nu și-au sacrificat țara pentru interesele proprii sau străine. În acest sens, menționăm că prezentul proiect de lege va constitui un act de recunoștință și, totodată, un omagiu adus celor care și-au pus pe altarul vieții unitatea, limba română, libertatea și dorința de a lăsa un stat cât mai bogat celor ce vin, dând dovadă de sacrificiu, glorie și demnitate”, se arată în nota exlicativă a proiectului înregisrat de liberali.

Deputații fac referire și la faptul că, pe 14 martie curent, Camera Deputaților din Parlamentul României a adoptat o decizie similară, prin care ziua de 27 martie a fost declarată sărbătoare națională „demonstrând importanța acestui adevăr istoric”.

„Această zi a întregului neam, o zi sfântă din toate punctele de vedere, nu trebuie să fie confiscată de o competiție politică ce nu are nimic în comun cu idealurile de veacuri ale poporului nostru, mai ales în contextul că în 2018 se împlinesc 100 de ani de la marele eveniment. În ordinea celor expuse, ținem să încheiem cu un pasaj din Actul Unirii „Trăiască unirea Basarabiei cu România de-a pururi și totdeauna!”, iar prin prezentul proiect de lege să făurim o punte din trecut spre viitor”, mai adaugă liberalii

,

Ion Petrescu

La 27 martie 2014 o întrebare precum cea folosită drept titlu se justifică, dacă ne ducem cu gândul la 27 martie 1918 și la o viitoare zi de 27 martie, din anul următor, sau din 2018, când se vor împlini 100 de ani, de la o clipă istorică ce merită a fi inteligent reeditată, conform interesului național, acela de a reuni, într-o Românie puternică, pe toți cei care cred în forța unui stat reîntregit, democrat și puternic, în Europa de mâine.


Evocarea istorică a evenimentului petrecut cu 96 de ani în urmă, în inima Basarabiei, la Chișinău, a constituit doar un prim moment al întâlnirii de suflet, cu conaționali din Bacău, interesați, în egală măsură, de evoluțiile extrem de dinamice, din apropierea granițelor răsăritene de azi, ale României, care pot influența, pe termen mediu și lung, decizii parțial previzibile, la nivelul conducerii celor două entități statale europene, cu aceeași istorie, limbă, cultură, același popor și chiar interes național: România și Republica Moldova.

Dincolo de exactitatea aproape matematică, a reconstituirii clipei înaintașilor noștri, realizată de colonelul Paul Valerian Timofte, președintele Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria”, din județul Bacău, cei prezenți la cinstirea unui gest temerar al înaintașilor, din anul 1918, aveau în priviri întrebarea firească: Când și cum se va realiza reîntregirea națională, în condițiile unei Europe încă marcată de anexiunea militară a  peninsulei Crimeea, de forțele imperiale răsăritene?

Răspunsuri pot fi variate, mai mult sau mai puțin realiste, funcție și de generatorul lor. Dar, în principiu, pașii sesizabili, verificabili, dezirabili ai reîntregirii naționale pot fi readuși în atenția publică, dincolo de partizanate politice, până la urmă firești, existente la Chișinău și București.

Vitalei Marinuta

Place sau nu, convine sau deranjează, întâiul pas a fost reușit de actualul ministru al Apărării, din România și de Vitalie Marinuța, ex-ministrul Apărării al Republicii Moldova, care au ajuns la un acord privind instruirea comună a unor subunități din organismele militare care funcționează în stânga și în dreapta Prutului, începând din acest an. 

Un alt pas, în curs de materializare, este decizia de racordare a sistemelor de furnizare a energiei electrice și gazelor, pentru care premierii celor două state românești au efectuat demersurile pragmatice adecvate.  Pasul decisiv, din acest an, îl constituie dorita victorie a forțelor democrate, pro-europene, încă nesigure pe rezultatele alegerilor pentru Parlamentul de la Chișinău, corupția și nivelul mediocru de trai, din stânga Prutului determinând mulți alegători, majoritatea cu părul argintat de vreme, să regrete anii când puterea era deținută de comuniști.

În mod inevitabil, alegerile din România, cele pentru Parlamentul European și pentru funcția supremă în statul nostru, precum și alegerile parlamentare din Republica Moldova vor genera luări publice de poziție, previzibil unioniste, dar nuanțate, la București, antiunioniste, chiar vehemente, antiromânești, la Chișinău.  Alegerile se vor încheia și cei votați de cetățenii celor două state românești vor putea privi cu pragmatism spre viitor.

Actualul și viitorul președinte de la București, împreună cu actualul și viitorul premier de la Palatul Victoria pot alege momentul când ar putea propune omologilor de peste Prut, deschiderea unor discuții exploratorii privind un viitor tratat de reunificare, negociat principial, după modelul celui încheiat între RFG și RDG.

Iar una dintre anexe ar putea să prevadă, detaliat, cu nominalizările adecvate și răspunsuri viabile la întrebarea din titlu:

Ce roluri vor avea, în România reîntregită, liderii de la Chișinău?

Va refuza liderul comuniștilor, Vladimir Voronin, ca el și ceilalți președinți postdecembriști, ai Republicii Moldova, să aibă statutul foștilor șefi de stat din România?

Vor refuza Vlad Filat, Marian Lupu, Mihai Ghimpu, Ion Hadârcă posturi adecvate la nivelul Senatului și Camerei Deputaților, din Parlamentul României?

Va  refuza Iurie Leancă și/sau succesorul său, un rol istoric în executivul de la București?

Acum, răspunsurile la ultimele trei întrebări pot fi, în mod firesc, negative…

Dar o Românie reîntregită trebuie să valorifice toate capacitățile umane capabile să caute consensul și să promoveze interesul național, cu răbdare, în baza unui dialog în care soluțiile sunt negociate, chiar atunci când par imposibile.   Când liderii de la Chișinău, cei de azi, sau cei de mâine, sau din anul 2018, vor fi convinși că au ei un viitor concret, bine stipulat, garantat, în România reîntregită, atunci tocmai ei vor fi cei care în Parlamentul de la Chișinău vor pune pe ordinea de zi reunificarea națională.

Cu argumente adecvate, concrete, pragmatice.

Atunci și curentul minoritar, unionist, va deveni majoritar, la nivelul alegătorilor rămași să muncească între Prut și Nistru.  Negocierile, inițial confidențiale, privind viitorul politic al liderilor de la Chișinău, în România unită, vor fi un reper pentru alte paliere ale societății, cum ar fi cel academic, unde Academia Română poate găsi o modalitate de includere, în rândurile sale, ale celor care au contribuții științifice recunoscute, de o manieră comparabilă, similară, la Chișinău. Este o lume de câștigat. Cu răbdare, încredere și oferte concrete, pe măsura respectării identității și valorii interlocutorilor de peste Prut.

Un demers viabil, util, democratic, practic, care poate fi început după încheierea alegerilor prezidențiale din România.  Asta dacă viitorii decidenți de la Chișinău și București își vor mai dori o Românie puternică, reîntregită, în care au loc toți cei care pot contribui la fortificarea națiunii noastre.

Autor  Col.(r)Ion Petrescu /adevarul.ro

© Copyright 2012 - ROMÂNIA BREAKING NEWS - RBN Press