ROMÂNIA BREAKING NEWS

Home Posts Tagged "1988"

1988

,

Cu exact 25 de ani în urmă, la finele lunii august, se cocea unul dintre cele mai importante evenimente ale Mișcării de Eliberare Națională din Basarabia – scrisoarea deschisă semnată de 66 de personalități care au cerut tranșant stoparea experimentului „limba moldovenească“ și declararea limbii române drept limbă de stat.

Practic, din acel moment a început istoria contemporană a statului Republica Moldova. Mii de oameni, din diverse colective de muncă și din toate colțurile țării, au trimis scrisori de adeziune ziarelor „Învățământul public“ și „Literatura și arta“, care publicaseră acest demers. Discuțiile aprinse și polemicile le-au deschis ochii basarabenilor, îndoctrinați timp de patru decenii de puterea sovietică, și i-au făcut să iasă în piață. Toate au culminat cu Marea Adunare Națională de la 27 august 1989, unde sute de mii de oameni au cerut declararea limbii române ca limbă de stat în RSSM, precum și trecerea la grafia latină, lucru care s-a și întâmplat peste trei zile. Lingviști, scriitori, oameni de artă, deopotrivă cu matematicieni, biologi și psihologi au semnat acea scrisoare deschisă către „Comisia interdepartamentală a Prezidiului Sovietului Suprem al RSS Moldovenești pentru studierea istoriei și problemelor dezvoltării limbii moldovenești“.

„Sperăm că prin activitatea Comisiei se va pune capăt unui capitol rușinos al lingvisticii conjuncturiste din republică – teoria celor «două limbi» romanice din nordul Dunării. Ne-am convins cu toții că această poziție compromisă s-a soldat cu un singur efect sinistru – degradarea pe toate căile a limbii materne vorbite de băștinașii din Moldova Sovietică, mutilarea conștiinței lingvistice și gândirii lor. (…) Limba noastră trebuie să se afle în aceleași condiții de funcționare ca și spaniola în țările Americii Latine sau germana în Austria. Cu alte cuvinte, abia după ce mai multe generații de moldoveni își vor întrebuința limba maternă în toate domeniile vieții lor, abia atunci vom fi în drept să întrebăm: limba română sau variantă a limbii române?“ 

…scriau cei 66 de semnatari ai apelului din „Învățământul public“, la 17 septembrie 1988.

Saci de scrisori de adeziune Inițiatorii demersului erau lingviștii Emil Mândâcanu, fiul regretatului Valentin Mândâcanu (care publicase în aprilie 1988, în revista „Nistru“, articolul „Veșmântul ființei noastre“), și Vlad Pohilă, dar și matematicianul Viorel I. Cibotaru. Cei trei elaboraseră separat anumite fragmente din text, iar ulterior le-au unit. În cele din urmă au mers la colegii lor și le-au propus să semneze. „Inițial ne-am gândit să adunăm 50 de semnături ale oamenilor de prestigiu, pe care le-am găsit foarte repede. Peste două săptămâni, am ajuns la 65. Eu nu semnasem, nu eram doctor în științe. Dar m-au convis colegii și am pus cea de-a 66-a semnătură. Viorel însă n-a semnat“, povestește Vlad Pohilă. Lingvistul spune că inițiativa lor era după modelul Țărilor Baltice și că fiecare persoană luată în vizor semna pe o foaie curată, măsură atât pentru a păstra discreția, cât și pentru a crea iluzia că este primul abordat ca importanță.

„Într-o zi de luni am dus scrisoarea la redacțiile publicațiilor «Învățământul public» și «Literatura și arta». Miercuri, redactorul-șef de la «Învățământul public», Anton Grăjdieru, mă cheamă la el, zice: «Măi, dar voi știți ce ați făcut?»“, rememorează Vlad Pohilă. Peste o săptămână scrisoarea a fost reprodusă și în „Literatura și arta“.

În câteva zile, au început a veni la toate redacțiile care publicaseră demersul saci de scrisori de adeziune.

„Era prima manifestare a conștiinței civice“

Profesorul universitar Irina Condrea, doctor habilitat în filologie la Universitatea de Stat, își amintește că și-a pus semnătura pe document la o cafea, fiind convocată de Emil Mândâcanu. „Textul elaborat de inițiatori n-a fost modificat. A lucrat cu el regretatul Valentin Mândâcanu, a avut contribuții și Vlad Pohilă. Era un text extraordinar de bine alcătuit. Era prima manifestare a conștiinței civice. Un germene de cons-tituire a societății civile“, spune lingvistul. „Textul este actual și astăzi, pentru că nu s-a realizat ceea ce s-a cerut. Atunci a fost un gest de mare curaj și a avut un impact foarte mare. M-a mirat că unii dintre cei care azi se bat cu pumnul în piept cât de români sunt nu l-au semnat“, adaugă Irina Condrea. „Azi am fi mers pe alte căi“ A subscris și comentatorul politic Arcadie Barbăroșie, la acea vreme șeful catedrei Matematică Superioară și Mecanică Teoretică de la Universitatea Agrară.

„A venit la mine la catedră Slavian Guțu. Mi-a povestit ideea și mi-a plăcut. Mi s-a părut un lucru foarte important“, își amintește doctorul în științe matematice. Analistul spune că dacă atunci elita moldovenească avea experința politică de azi, lucrurile ar fi evoluat altfel. „Azi am fi mers pe alte căi, ceva de genul voi ne dați asta, noi vă dăm asta. S-ar fi negociat, nu s-ar fi mers pe confruntare. Acum trebuie să învățăm lecțiile. Azi în Parlament, în consiliile raionale se votează în funcție de interese; liberalii împreună cu dușmanii lor cei mai mari, comuniștii, privatizează toată averea Consiliului Municipal“, argumentează specialistul. Arcadie Barbăroșie este sigur că, peste câteva zile, Curtea Constituțională n-o să decidă nimic în această chestiune. „Lucrurile trebuie lăsate în voia lor, important e că generații de copii învață limba română. Cred că lucrurile se vor schimba în bine pe viitor“, mai afirmă Barbăroșie.

De aceeași părere este și Aurelian Silvestru, directorul Liceului „Prometeu“ din Chișinău, un alt semnatar al scrisorii din septembrie 1988, care la acea vreme era șeful Laboratorului Psihologie de la Institutul de Cercetări Pedagogice de pe lângă Ministerul Învățământului. „Dacă autoritățile sovietice auzeau că te ocupi cu așa lucruri te destituiau din funcție, îți făceau dosar. Atunci se discuta mult în surdină“, descrie epoca doctorul în științe psihologice, care susține că scrisoarea și-a atins scopul, provocând un val „de eliberare a spiritului din cătușele închisorii sovietice“. „Cei care fac politica antinațională n-au murit. Contează însă că între timp crește o altă generație, care nu mai poate fi mințită. Fosilele astea, care bat toba, o să obosească odată“, spune specialistul.

Unde se întâmpla conspirativitatea?

Prozatorul Vladimir Beșleagă povestește că toată conspirativitatea semnării apelului se întâmpla într-o cameruță din Muzeul Uniunii Scriitorilor, unde își avea sediu temporar Frontul Popular, proaspăt înființat. „Acea scrisoare a fost o declarație de vârf, de mare responsabilitate și de demnitate, în condițiile sistemului sovietic, dar nu corespundea condițiilor declarațiilor de independență și de suveranitate a Republicii Moldova“, menționează scriitorul, un alt curajos din cei 66. „Era un grup enorm de semnatari, a impresionat teribil. Au urmat porniri violente, radicale, din partea rusofonilor. Oficialitățile se opuneau teribil atunci când discutam la comisie legislația lingvistică. Una propunea comisia și alta a rămas lege“, punctează prozatorul.

Lista semnatarilor:

1. B. Istru, scriitor al poporului din Moldova, membru-corespondent al AȘ a RSSM;

2. M. Gabinschi, doctor în științe filologice;

3. A. Evdoșenco, doctor în științe filologice;

4. V. Bahnaru, candidat în științe filologice;

5. A. Burlacu, candidat în științe filologice;

6. A. Gavrilov, candidat în științe filologice;

7. I. Ețcu, candidat în științe filologice;

8. I. Zaporojan, candidat în științe filologice;

9. F. Cotelniccandidat în științe filologice;

10. E. Mândâcanu, candidat în științe filologice;

11. V. Purice, candidat în științe filologice;

12. N. Raevschi, candidat în științe filologice;

13. C. Tănase, candidat în științe filologice;

14. A. Țurcanu, candidat în științe filologice;

15. A. Cenușă, candidat în științe filologice;

16. V. Cirimpei, candidat în științe filologice;

17. V. Ciocanu, candidat în științe filologice;

18. V. Cupcea, artist al poporului din RSSM

19. V. Rusu, artist al poporului din RSSM;

20. M. Grecu, artist platic al poporului din RSSM;

21. E. Loteanu, artist al poporului din RSFSR;

22. V. Apostol, maestru emerit al artelor din RSSM;

23. G. Sainciuc, artist plastic emerit al RSSM;

24. V. Iovu, artist emerit al RSSM;

25. A. Vartic, laureat al premiului „B. Glavan” al comsomolului din Moldova;

26. V. Babanschi, membru al Uniunii scriitorilor din URSS;

27. V. Badiu, membru al Uniunii scriitorilor din URSS;

28. V. Beșleagă, membru al Uniunii scriitorilor din URSS;

29. A. Brodschii, membru al Uniunii scriitorilor din URSS;

30. V. Vasilache, membru al Uniunii scriitorilor din URSS;

31. N. Esinencu, membru al Uniunii scriitorilor din URSS;

32. V. Zgârciob, membru al Uniunii scriitorilor din URSS;

33. A. Cozmescu, membru al Uniunii scriitorilor din URSS;

34. L. Lari, membru al Uniunii scriitorilor din URSS;

35. G. Malarciuc, membru al Uniunii scriitorilor din URSS;

36. D. Matcovschi, membru al Uniunii scriitorilor din URSS;

37. V. Mândâcanu, membru al Uniunii scriitorilor din URSS;

38. S. Saka, membru al Uniunii scriitorilor din URSS;

39. A. Strâmbeanu, membru al Uniunii scriitorilor din URSS;

40. A. Suceveanu, membru al Uniunii scriitorilor din URSS;

41. I. Hadârcă, membru al Uniunii scriitorilor din URSS;

42. I. Ciocanu, membru al Uniunii scriitorilor din URSS;

43. G. Vrabie, membru al Uniunii artiștilor plastici din URSS;

44. I. Păcuraru, membru al Uniunii compozitorilor din URSS;

45. I. Țibulschi, membru al Uniunii compozitorilor din URSS;

46. I. Dediu, doctor în științe bilogice;

47. L. Bulmaga, candidat în științe istorice;

48. I. Țurcanu, candidat în științe istorice;

49. G. Bobână, candidat în științe filozofice;

50. Ș. Lupan, candidat în științe filozofice;

51. V. Pâslaru, candidat în științe pedagogice;

52. A. Silvestru, candidat în științe psihologice;

53. V. Baltag, candidat în științe fizico-matematice;

54. A. Barbăroșie, candidat în științe fizico-matematice;

55. L. Dogotari, candidat în științe fizico-matematice;

56. A. Leahu, candidat în științe fizico-matematice;

57. M. Clima, candidat în științe fizico-matematice;

58. A. Rotaru, candidat în științe fizico-matematice;

59. I. Holban, candidat în științe fizico-matematice;

60. A. Șubă, candidat în științe fizico-matematice;

61. V. Nedelciu, candidat în științe tehnice;

62. P. Balmuș, membru al Uniunii jurnaliștilor din URSS;

63. D. Mihail, membru al Uniunii jurnaliștilor din URSS;

64. I. Condrea, membru al Uniunii jurnaliștilor din URSS;

65. I. Conțescu, colaborator științific;

66. V. Pohilă, colaborator științific.

Un an mai târziu după ce în “Marea Adunare Națională” de la Chișinău din 27 august 1989, în care sute de mii de moldoveni ceruseră proclamarea limbii române ca limbă de stat și revenirea la grafia latină, în 31 august Sovietul Suprem al republicii (parlamentul) a votat legile care îndeplineau aceste cerințe. Discuțiile din Sovietul Suprem au avut loc într-o atmosferă tensionată. Încă din 16 august începuseră greve ale muncitorimii rusofone împotriva decretării limbii “moldovenești” ca limbă de stat, cerîndu-se acordarea aceluiași statut și limbii ruse. Conform informării făcute de Mircea Snegur în plenul Sovietului Suprem, 116 întreprinderi, cu un efectiv de 80000 de muncitori, intraseră în grevă (“Tinerimea Moldovei” din 1 septembrie 1989).

Această intrare în grevă a rusofonilor a contribuit la mobilizarea mai bună a românilor moldovenilor, care au venit în număr mare la “Marea Adunare Națională”.

Foto:Legea despre trecerea la alfabetul latin („Tinerimea Moldovei” din 6 septembrie 1989)

legeaalflatin

Marius Mioc (Blog):

Grevele se declanșaseră în practic toate orașele mai mari ale republicii: Chișinău, Tiraspol, Bender (Tighina), Bălți, Rîbnița, Comrat. După unele afirmații din presa de limbă moldovenească la care am avut acces (la presa de limbă rusă din Republica Moldova n-am fost abonat în acea vreme, deci relatarea mea suferă din punct de vedere al obiectivității din această pricină), dar și din spusele lui Mircea Snegur în suspomenita informare făcută Sovietului Suprem, în unele cazuri muncitorii erau siliți să intre în grevă de direcția fabricilor, alcătuită în mare parte din rusofoni (efect al politicii de cadre sovietice). “Muncitorii unui șir de întreprinderi, bunăoară, de la fabrica de elemente de beton armat (Bender), de la uzina Mezon (Chișinău), de la asociația Bendertrans și de la alte întreprinderi se adresează cu indignare Prezidiului Sovietului Suprem în legătură cu faptul că conducătorii întreprinderilor îi îndeamnă la greve, împiedică exercitarea funcțiilor lor de producție”, spunea Mircea Snegur, președintele Prezidiului Sovietului Suprem al RSS Moldovenești, criticînd în cuvîntarea sa și ziarul “Pravda”, pentru “reflectarea insuficient de obiectivă (…) a evenimentelor care au loc în republica noastră”

actprovoc_la240889

Desfășurarea sesiunii Sovietului Suprem este relatată de Alecu Reniță, în “Literatura și Arta” din 7 septembrie 2009: “Pe marginea rapoartelor prezentate de M. I. Snegur și I. P. Calin s-au pronunțat timp de două zile, 29-30 august, 45 de deputați. Diapazonul cuvîntărilor, reflectînd stările de spirit din republică, au oscilat de la principiile leniniste ale egalității în drepturi a tuturor națiunilor pînă la frazeologia înșelătoare a interfrontiștilor. În cuvinte, nici un vorbitor n-a protestat deschis împotriva statalității limbii moldovenești, în realitate, însă, organul legislativ a fost supus permanent șantajului politic din partea falangei iovvist-țurcanist-țîmaist-ninaandreeviste, care a recurs la cele mai impertinente și agresive încercări de a reduce la zero proiectele de legi”.

Evenimentele sînt relatate și de Vasile Năstase, în “Tinerimea Moldovei” din 6 septembrie 1989:

“Deputatul Simion Grossu [prim secretarul Partidului Comunist al Moldovei] lansează ideea acordării limbii ruse a funcției de limbă de comunicare interetnică pe teritoriul republicii noastre. Deputatul Ion Druță e de părerea că în asemenea caz ar fi mai judicios să se renunțe la eufemistica formulă ‘limbă de comunicare între națiuni’, ea constituind de fapt un pleonasm în raport cu noțiunea limbă de stat. Deputatul Ion Hadîrcă consideră absolut necesar de a se adăuga în varianta finală a proiectului (articolul nr. 1) că limba moldovenească este limbă de comunicare interetnică pe teritoriul republicii, dar, din păcate, nu este susținut de toți cei prezenți în parlament.

Era în jur de ora 20 și cînd se părea că bucățica de pîne a fost zmulsă cu forța din mîna flămîndului, afară, lîngă Teatrul de operă și balet [în care se desfășurau lucrările parlamentului], s-a produs un mare miracol. Ciucurii de oameni, de parcă ar fi fost dirijați de o forță extraterestră, au început a se consolida cu o rapiditate fulgerătoare.

‘Oameni buni, ne-au amăgit!’

Aceasta a fost durerea unui om care peste doar o miime de clipă a pătruns în inimile tuturor basarabenilor de bună credință. Astfel, puhoaiele de oameni au început a se îndrepta spre clădirea teatrului scandînd încontinuu: ‘Noi vrem o limbă’, ‘Grevă generală’, ‘Unire moldoveni!’. Cordoanele detașamentelor de ocrotire a ordinii publice le-au barat calea spre scările parlamentului, cîteva femei au fost lovite cu bastoanele înfierbîntate ale unui milițian, semnalele salvării păreau a fi un piuit jalnic pe fundalul vacarmului declanșat. Grupul de filmare la NBS News  dă o lecție serioasă de operativitate și profesionalism pentru că chiar în acea seară informația colegilor noștri – prin intermediul televiziunii moldovenești – a ocolit lumea întreagă… Se anunță o pauză și membrii parlamentului dau ochii cu realitatea”.

“Tinerimea Moldovei” avea să preia și expresia “ora astrală a neamului” folosită anterior de săptămînalul “Literatura și Arta” pentru a descrie adunarea populară din 27 august în care se ceruse adoptarea legilor despre limbă de stat și alfabet latin. Ceva pare să se fi întîmplat la “Tinerimea Moldovei”, ziar care pînă atunci urma linia oficială. În numărul din 6 septembrie, în care se vede o adoptare a liniei naționale, deasupra casetei de redacție apare “pentru redactor Valeriu Rogozenco”, în timp ce pînă atunci ziarul apărea cu specificarea “redactor Vasile Botnari”. Rogozenco este cel care se va plînge, în “Literatura și Arta” din 23 noiembrie 1989, despre cenzura existentă la “Tinerimea Moldovei”

Legile din 31 august 1989 privind revenirea limbii moldovenești la grafia latină (1989)

Republica Moldova
PARLAMENTUL

LEGE Nr. 3462 din 31.08.1989

cu privirea la revenirea limbii moldovenești la grafia latină

Publicat : 31.08.1989 în B.Of. Nr. 009 Promulgat : 31.08.1989 Data intrarii in vigoare : 31.08.1989

Trecerea limbii moldovenești, idiom de origine și structură romanică la grafia latină se bazează pe caracterul mai adecvat, recunoscut de știință al alfabetului latin pentru fonetica și gramatica acestui idiom, pe propunerile cetățenilor republicii și are menirea de a contribui la lichidarea deformărilor ce s-au produs în limbă în virtutea unui șir de cauze obiective și subiective, la ridicarea nivelului de cultură lingvistică al poporului moldovenesc, a rolului factorilor de ordin științific, etico-moral, cultural, psihologo-didactic și social în dezvoltarea limbii moldovenești.

Articolul 1. A trece scrisul limbii moldovenești la grafia latină.

Articolul 2. A aproba alfabetul limbii moldovenești:
A a „a”, Ă ă „ă”, B b „be”, C c „ce”, D d „de”, E e „e”, F f „fe”, G g „ge”, H h „ha”, I i „i”, Î î „î”, J j „je”, L l „le”, M m „me”, N n „ne”, O o „o”, P p „pe”, R r „re”, S s „se”, T t „te”, Ț ț „țe”, U u „u” V v „ve”, X x „ics”, Z z „ze”.
Literele K k, Q q, W w, Y y se folosesc în nume proprii și în neologizme cu caracter internațional.

Articolul 3. A abroga Legea RSS Moldovenești din 10 februarie 1941 „Cu privire la trecerea scrisului moldovenesc de la alfabetul latin la alfabetul rus”.

Președintele Prezidiului
Sovietului Suprem al RSS Moldovenești M. Snegur

Membru al Prezidiului
Sovietului Suprem al RSS Moldovenești D. Nidelcu
or. Chișinău, 31 august 1989
N 3462-XI

Republica Moldova
PARLAMENTUL

HOTĂRÎRE Nr. 3463 din 31.08.1989

despre modul de punere în aplicare a Legii RSS Moldovenești „Cu privire la revenirea limbii moldovenești la grafia latină”

Publicat : 31.08.1989 în B.Of. Nr. 000 Promulgat : 31.08.1989 Data intrarii in vigoare : 31.08.1989

În legătură cu adoptarea Legii RSS Moldovenești „Cu privire la revenirea limbii moldovenești la grafia latină” Sovietul Suprem al Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești

h o t ă r ă ș t e :

1. A pune în aplicare Legea RSS Moldovenești „Cu privire la revenirea limbii moldovenești la grafia latină” din momentul publicării ei, pe etape:

Etapa întîi – anii 1989-1993 – trecerea la grafia latină în sferele vieții politice, economice, sociale și culturale a republicii. Începutul creării bazei tehnico-materiale a poligrafiei, a complexelor de calcul și întărirea ei, dotarea lor cu mijloace de imprimat, reutilarea și adaptarea mijloacelor de imprimat existente pentru tipărirea ziarelor, revistelor și a altor materiale în limba moldovenească cu caractere latine; precizarea și revizuirea comenzilor pentru utilagele și materialelor corespunzătoare pe anii următori; trecerea la scrisul latin a tuturor verigilor din sistemului învățămîntului public; pregătirea și reciclarea învățătorilor și lectorilor, a cadrelor de la întreprinderile poligrafice, din ramurile de deservire în scopul însușirii scrisului latin; editarea documentelor oficiale, a literaturii de referință și metodice privitoare la ortografia limbii moldovenești, a literaturii prevăzute în plan, a manualelor, a materialelor didactice și ilustrative pentru școlile moldovenești de cultură generală, pentru cele tehnico-profesionale, pentru instituțiile de învățămînt mediu de specialitate și superior, a manualelor și materialelor intuitive la limba moldovenească pentru școlile cu predare în limba rusă și pentru alte școli și instituții de învățămînt; folosirea grafiei latine în mijloacele de informare vizuală.

Etapa a doua – anii 1994-1995 – încheierea trecerii la grafia latină în sferele vieții politice, economice, sociale și culturale ale republicii, inclusiv în activitatea organelor puterii de stat și administrației de stat, efectuarea procedurii judiciare, ținerea lucrărilor interne de secretariat, a documentației de evidență, de dare de seamă și financiare de la întreprinderi, instituții și organizații, realizarea legăturii poștale și telegrafice pe teritoriul republicii Moldovenești pe baza grafiei latine, eliberarea către populație a noilor buletine de identitate.

2. Ziarele și revistele republicane, ziarele orășenești , raionale, de întreprinderi și instituții, alte publicații, care se distribuie numai abonaților, literatura artistică, științifică, de popularizare a științei, scrise în limba moldovenească, pot fi editate în perioada de tranziție, la solicitarea autorilor, abonaților și cu caractere slave.

3. Lucrările științifice, operele artistice, materialele oficiale, cele metodico-informative și alte materiale, editate în limba moldovenească cu caractere slave, rămîn în tezaurul spiritual al poporului moldovenesc.

4. A da ca însărcinare Prezidiului Sovietului Suprem al RSS Moldovenești să pună legislația în vigoare a RSS Moldovenești în corespundere cu Legea RSS Moldovenești „Cu privire la revenirea limbii moldovenești la grafia latină”.

5. Consiliul de Miniștri al RSS Moldovenești urmează să înfăptuiască măsuri pentru trecerea pe etape a scrisului limbii moldovenești la grafia latină.

Președinte al Prezidiului
Sovietului Suprem al RSS Moldovenești M. Snegur

Membru al Prezidiului
Sovietului Suprem al RSS Moldovenești D. Nidelcu
or. Chișinău, 31 august 1989
N 3463-XI

Republica Moldova
PARLAMENTUL

LEGE Nr. 3464 din 31.08.1989
cu privire la statutul limbii de stat a RSS Moldovenești

Publicat : 31.08.1989 în B.Of. Nr. 009 Promulgat : 31.08.1989

În scopul lichidării deformărilor survenite în construcția lingvistică din RSS Moldovenească, al luării sub protecția statului a limbii moldovenești – una dintre premizele fundamentale ale existenței națiunii moldovenești în cadrul formației sale național-statale suverane al asigurării funcționării ei în toate sferele pe teritoriul RSS Moldovenești și al reglementării relațiilor lingvo-naționale în republică Sovietul Suprem al RSS Moldovenești

h o t ă r ă ș t e :

A completa Constituția (Legea Fundamentală) a RSS Moldovenești cu articolul 701, avînd următorul conținut:

Articolul 701. Limba de stat a Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești este limba moldovenească. Limba de stat este folosită în viața politică, economică, socială și culturală și funcționează pe baza grafiei latine.

RSS Moldovenească asigură ocrotirea și dezvoltarea limbii poporației găgăuze, cea mai mare parte a cărea locuiește pe teritoriul republicii.

RSS Moldovenească asigură pe teritoriul său condițiile necesare pentru dezvoltarea și folosirea limbii ruse ca limbă de comunicare între națiunile din Uniunea RSS, precum și a limbilor populațiilor de alte naționalități.

Modul de întrebuințare a limbilor și corelația lor cu limba de stat a RSS Moldovenești se stabilește prin legislația în vigoare și prin Legea RSS Moldovenești „Cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul RSS Moldovenești”.

Președinte al Prezidiului
Sovietului Suprem al RSS Moldovenești M. Snegur

Membru al Prezidiului
Sovietului Suprem al RSS Moldovenești D. Nidelcu
or. Chișinău, 31 august 1989
N 3464-XI

Surse: adevarul.ro, istoria.md, mariusmioc.wordpress.com,