ROMÂNIA BREAKING NEWS

Home Posts Tagged "1883"

1883

,

Filosoful Constantin Barbu impreuna cu alti cercetatori de pe langa Fundatiile Mihai Eminescu si-au propus sa redea lumii, in sapte volume, extraordinara personalitate a jurnalistului, ganditorului si militantului pentru cauza nationala. Primul volum, de peste 800 de pagini, a fost lansat odata cu o noua editie a Caietelor Eminescu, la Academia Romana. „Codul invers – arhiva innebunirii si uciderii nihilistului Mihai Eminescu” isi propune sa contextualizeze momentul fatidic al internarii gazetarului Mihai Eminescu la nebuni, in 28 iunie 1883.

Astazi e cunoscut in cercurile istoricilor faptul ca Eminescu era urmarit de agentii imperiilor rus si austro-ungar, atat pentru publicistica sa militanta, cat si pentru activitatea sa secreta din cadrul „Societatii Carpatii”. Incepand cu 1878, cand Basarabia a fost transata in favoarea imperiului tarist, intransigenta lui Eminescu la adresa guvernarilor considerate tradatoare a atras furia potentatilor vremii. In acelasi timp, Eminescu si gruparea sa intreprindeau actiuni intense pentru recuperarea Transilvaniei si intregirea Romaniei.

Articolele sale, din care nu lipsea edificarea rolului european al unei „Dacii Mari” la Gurile Dunarii si Marea Neagra, ca si actiunile sale mai putin cunoscute publicului larg, l-au facut pe junimistul P.P. Carp – pe atunci trimis extraordinar si ministru plenipotentiar al Romaniei pe langa imperiul Austro-Ungar si negociator la un Tratat secret cu Viena si Berlinul -sa-i scrie lui Titu Maiorescu: „Si mai potoliti-l pe Eminescu!”.

Tratatul secret de la 30 octombrie 1883

Mihai_EminescuDupa Tratatul de la Berlin, tanarul Regat Roman se va confrunta cu cateva capitale experiente externe, din care amintim si vom analiza pe scurt Chestiunea Dunarii. Planul Barrčre, Tratatul secret cu Imperiul Austro-Ungar din 1883, rasturnarea principelui Bulgariei, Alexandru de Battenberg, infiltratiile agentilor Ohranei, propunerea lui Stambulov de incoronare a lui Carol I pe tronul lui Alexandru de Battenberg, amenintarile Rusiei si Austro-Ungariei. Imprejurarile si cauzele care au obligat Regatul Roman sa incheie Tratatul secret de la 30 octombrie 1883 isi gasesc cateva bune si inteligente explicatii in aproape nestiutele insemnari ale lui Lupu Kostaki.
Se vor lumina incet, incet, secretele care obscurizeaza arestarea fortata si internarea la Institutul Caritatea al lui Sutu, a lui Eminescu, in ziua de 28 iunie 1883.

Germania vroia sa mentina un echilibru intre Imperiul Tarist si Imperiul Austro-Ungar si vroia ca destinul Regatului Roman sa treaca neaparat prin Viena, in drum spre Berlin.

Imperiul Austro-Ungar vroia sa domine Chestiunea Dunarii, sa influenteze Balcanii pana la Marea Egee, sa propage catolicismul spre Orient, sa impinga interesul Regatului Roman inspre Balcani. Nu inspre Transilvania. Imperiul Tarist proiecta un mare principat, compus din Bulgaria, Rumelia, Macedonia si Dobrogea. Proiectele geopolitice ale celor trei imperii cuprinzand Romania si Balcanii lumineaza textele politice ale lui Eminescu si unele insemnari ermetice din caietele sale.

Eminescu scrisese mult despre Chestiunea Dunarii, despre cateva din marile afaceri financiare din Regat, stia de posibilitatea incoronarii lui Carol I peste bulgari, cunostea proiectul tarist al marelui principat din sudul Dunarii, citea presa europeana care ilustra cele mai teribile miscari politice ale timpului sau.

Acum pare normal ca numele lui sau probleme dezbatute de el in articolele politice sa fie prezente in rapoartele serviciilor secrete imperiale.

Din insemnarile lui Lupu Kostaki aflam de ce a fost numit P.P Carp ministru la Viena, ce a discutat Lupu Kostaki cu Ion Bratianu, cum s-a desfasurat consfatuirea lui Maiorescu cu junimistii din Bucuresti, apoi de intalnirea lui Carp cu Bratianu, intalnirea lui Carp cu Kalnoky, tratativele dintre von Reuss si Carp, intelegerile dintre Carp si Bismark, cum vedea Bismark viitorul Romaniei, apoi despre intalnirea dintre Carol I si imparatii Germaniei si Austriei si de multumirile lui Bratianu „cu lacrimi in ochi” („Ai faurit Romania; numai acum putem zice ca ea are viitorul asigurat”).

Bismark: „Nu uitati insemnatatea Marii Negre”

P.P Carp devine ambasadorul Regatului Roman la Viena, unde incepe de indata intrevederi cu printul de Reuss, caruia ii expune vointa regelui Carol I de a intemeia o tripla alianta impreuna cu Germania si Imperiul Austro-Ungar. P.P Carp cere o audienta la Bismarck. Din articolele politice ale lui Eminescu stim deja povestea margaritarelor rapite din coroana Romaniei, asa cum se exprimase deputatul Petre Gradisteanu, agent rus, cu prilejul serbarilor desfasurate la Iasi in amintirea marelui voievod Stefan cel Mare. La intalnirea lui P.P Carp cu Bismarck, cancelarul Germaniei i-a explicat ambasadorului roman ca Regatul Roman are misiune in Orient si nu trebuie sa priveasca inspre Transilvania, ca poporul roman trebuie sa se indrepte spre economic si civilizatie (romanii din Austro-Ungaria fiind deja civilizati si industrializati).

Dupa Bismarck, interesul Regatului Roman ar consta intr-o buna directionare de stat fortificat la Marea Neagra, fiindca „Independenta o aveti; cu Occidentul sunteti in legatura directa; Orientul va este deschis”.

Iata ce relateaza Lupu Kostaki in insemnarile sale, despre spusele lui Bismark cu privire la Romania: „La 1866 aveam putinta sa o zdrobesc, dar m-am ferit chiar de a o jigni prea mult, fiind un stat cu menire de a civiliza si de a mentine ordinea, el merita sa fie sustinut, iar nu distrus. Viitorul Romaniei sta in munca ei spre a trage folos din avutiile imense ce poseda. Interesul va este a deveni un stat puternic la Marea Neagra, a avea un port important ca Odesa si vot preponderent la Constantinopol.

Nu uitati insemnatatea Marii Negre, caci de acolo incepe cheia Dardanelelor. Independenta o aveti; cu Occidentul sunteti in legatura directa; Orientul va este deschis. Deveniti dar de acum un element de productiune; deveniti un element de civilizatiune, de ordine si prin aceasta veti ajunge a domina Peninsula Balcanica. Va trebuie insa, pentru a ajunge la acest tel, seriozitate, munca onesta.”

„Sovinismul unguresc – o nenorocire imensa pentru centrul si orientul Europei”

Lupu Kostaki continua relatarea: „Petre Carp raspunse ca se putea constata in Romania un inceput serios de munca spre progres. Ca partidul acum la putere incetase de a reprezenta actiunea revolutionara din 1848 si devenise un partid de guvernamant; dovada este ca, de curand, el a proclamat regatul cu monarhie ereditara. Romania doreste si are nevoie de liniste si de stabilitate ca sa poata lucra cu folos la organizatia si dezvoltarea ei; de aceea, primirea ei in alianta defensiva in contra Rusiei nu ii este o necesitate.

Din nefericire, sovinismul ungurilor se manifesta prin persecutiunea romanilor de sub dominatia lor; si cei din regat nu pot ramane nepasatori in fata acestui fapt. Este necesar ca ungurii sa-si schimbe atitudinea, caci relatiuni bune intre romani si ei ar fi o stavila in contra puternicei atractiuni ce impinge slavii de la Nord inspre Marea Mediterana. Sovinismul unguresc ar putea dar deveni o nenorocire imensa pentru centrul si orientul Europei.

Petre Carp afirma apoi printului de Bismarck ca nici o simpatie pentru Rusia nu exista in Romania, care de mai multe ori a avut sa sufere din urma ocupatiunilor armatelor rusesti. Rapirea Basarabiei (provincie curat romaneasca, care ii dadea stapanire absoluta pe gurile Dunarii) i-a lasat o rana adanca. La 1877, cu tot ajutorul ce li s-a dat, rusii, drept recunostinta, au cautat sa aduca umilinta Romaniei la San Stefano, neprimind-o la tratatul de pace si smulgandu-i iar trei judete. Propaganda politica prin mijlocul ortodoxismului nu are mare influenta asupra poporului roman.

In ceea ce priveste desnationalizarea, Rusia este mult mai periculoasa decat Ungaria. Dovada este ca in 70 ani a stiut sa rusifice populatia curat romaneasca a Basarabiei, trimitand colonii romanesti in tinuturile Donului si asezand sate rusesti in locul lor; pe cand in Transilvania, cu populatia ei pestrita, o mie de ani n-au fost deajuns ca sa desnationalizeze pe romani. Economiceste, Romania n-are interese in Rusia, caci ce produce dsa pentru export, producem si noi; credit strain si avutii pentru garantarea creditului are ea, avem si noi; ne concuram una pe alta. Interesele noastre politice si economice sunt deopotriva legate de Occident. Asadar, in ziua cand despre Rasarit se va ameninta echilibrul european, interesul Puterilor Centrale si interesul Romaniei va fi acelasi. (…) La 23 August Bratianu pleaca la Gastein, unde se afla Bismarck si acolo se indeplinira ultimele formalitati…”

Guvernul instituise controlul total al presei
Insemnarile lui Lupu Kostaki lamuresc situatia politico-diplomatica din vara lui 1883. Carp ii vorbeste lui Bismarck despre rapirea Basarabiei si smulgerea judetelor Cahul, Ismail si Bolgrad, despre ortodoxism si pericolul rusesc al deznationalizarii.

Programul de intalniri dintre Carol I, Bratianu, Carp si Bismarck, printul Wilhelm, Frantz Iosif este dezvaluit cu claritate. Intr-adevar, la 23 august 1883, la Gastein, Bismarck si Bratianu indeplinira ultimele formalitati. Dupa Gastein, Bratianu nu mai putea fi inlocuit din functia de prim ministru al Regatului Roman, ceea ce Maiorescu stia foarte bine si chiar astfel nota in Insemnari zilnice.

Acum este foarte limpede de ce a fost sacrificat Eminescu in 28 iunie 1883. Libertatea presei n-a fost libertate, Romania Libera si L’Independance Roumaine controlate, ziaristii expulzati, Eminescu arestat si internat. Maiorescu pleca in vacanta, Slavici pleca la tratament, Secaseanu si Ocaseanu, spioni austrieci si oameni ai politiei si ai lui Sturdza, tolerati si viitori bursieri la Paris… Cand vom publica intregul Dosar Eminescu – Arhiva secreta a innebunirii si uciderii geniului, cuprinzand documente originale inedite din arhivele serviciilor secrete ale imperiilor europene, ne vom cruci pur si simplu de ceea ce a fost in stare o cumplita turma cosmopolita de imparati si regi, prim ministri si ambasadori, printi si spioni, academicieni, scriitori, patrioti si tradatori und so weiter…

Constantin Barbu

PASSWORD RESET

LOG IN