ROMÂNIA BREAKING NEWS

Home Posts Tagged "16 septembrie 2012"

16 septembrie 2012

,

Numărul participanţilor la Marşul de duminică va fi de peste 10 mii de persoane. Aceştia vor purta, în coloane, stema Moldovei, 500 de steaguri şi portretele a 7 dintre cele mai mari personalităţi ale Basarabiei. Declaraţia a fost făcută azi într-o conferinţă de presă de către Constantin Codreanu, unul dintre liderii Platformei Civice «Acţiunea-2012», organizatoarea evenimentului. Codreanu a precizat că Marşul a fost autorizat de Primăria Chişinău, după ce au fost convenite toate detaliile traseului. Acesta include: scuarul Academiei de Ştiinţe (locul de adunare al manifestanţilor, 14.00), bul. Ştefan cel Mare, str. Ismail, str. Alexie Mateevici, Teatrul de Vară. În premieră, coloana de manifestanţi va fi reprezentată în faţă de «Cordonul Libertăţii», pentru care au fost invitate mai multe personalităţi publice din R. Moldova. Organizatorii Marşului au invitat reprezentanţii Ambasadelor străine şi instituţiilor europene, acreditate la Chişinău, să monitorizeze evenimentul pe totă durata acestuia. Acţiunea se va încheia cu proclamarea unui Manifest, adresat autorităţilor centrale ale R. Moldova şi instituiţiilor europene. Revendicările manifestanţilor se vor concentra pe probleme de educaţie, învăţământ, limbă, drept identitar şi integrare teritorială. Manifestanţii vor cere, de asemenea, Uniunii Europene, să examineze, ca alternatvă de integrare europeană a R. Moldova, şi unirea ei cu România. «Aceasta ar reduce esenţial parcursul de integrare europeană al R. Moldova… Europa trebuie să conştientizeze că este inadmisibil să ţină în despărţire acelaşi popor», a declart presei acelaşi Constantin Codreanu.

PS: Autorii acţiunii de duminică au repartizat presei căşti de protecţie, în eventualitatea în care pro-ruşii vor ataca mulţimea cu pietre ca la Bălţi.

zdg.md

,

Nicolae Negru: De ce trebuie să participăm la marşul din 16 septembrie ?

Numai nişte mincinoşi sau naivi, slabi de minte, ar putea nega astăzi că hotarul de pe Prut separă acelaşi popor. După ce sârma ghimpată a fost scoasă în sfârşit de pe malul Prutului, a venit timpul să o scoatem şi din capetele noastre.

E timpul să ne reîntâlnim, să ne recunoaştem, să ne îmbrăţişăm şi să fim împreună. E anacronic şi de neînţeles de ce mai rămânem separaţi acum, în era comunicării, a globalizării, a satului planetar, în contextul integrării europene, când popoare care s-au duşmănit secole de-a rândul îşi dau mâna ca să construiască împreună un viitor mai bun.

Unirea este un ideal nobil, măreţ, de justiţie istorică. Realizată de înaintaşii noştri în 1918, trebuie doar s-o reconfirmăm, să o repetăm, în mod paşnic, democratic, în condiţiile zilei de azi.

Din punctul nostru de vedere, un marş, am mai spus-o, nu apropie reunirea, rămânând un gest de valoare simbolică, dacă voinţa noastră nu se materializează în acţiuni concrete de ordin cultural, spiritual, economic, politic. Însă nimeni nu are dreptul să interzică aceste gesturi de liberă exprimare, să ameninţe, să arunce cu pietre, să ne spună cine suntem şi ce limbă vorbim. Şi cu atât mai mult, nimeni nu are dreptul să ne alunge, să ne spună să mergem peste Prut. Noi suntem acasă. Acest mesaj îl vom transmite, în mod paşnic, civilizat, românofobilor, forţelor răului, ale învrăjbirii şi dezbinării, care s-au activizat în ultima vreme şi încearcă să ne dicteze din nou, să ne închidă gura. Participarea la marşul din 16 septembrie este un act de demnitate şi libertate a exprimării, în primul rând. (N.N.)

Rogozin îi răspunde lui Merkel?
În discursul său la Chişinău, Angela Merkel s-a declarat convinsă că problema transnistreană poate fi soluţionată, că „nu există niciun motiv valabil ca să aşteptăm condiţii mai bune”. Ea nu a explicat pe ce se bazează această convingere, dar a precizat că implicarea Germaniei în procesul de negocieri nu se rezumă doar la „iniţiativa Meseberg”, în cadrul căreia Germania şi Rusia, prin preşedintele de atunci, Dmitri Medvedev, au convenit asupra unor eforturi comune în reglementarea transnistreană. Anticipând posibilele suspiciuni că ar fi vorba de federalizarea RM, dorită de Rusia, Merkel a subliniat că Germania sprijină „integritatea teritorială şi suveranitatea Republicii Moldova, în cadrul frontierelor recunoscute pe plan internaţional, cu un statut special pentru Transnistria”.

Voinţă şi compromis

Ea a vorbit despre voinţă şi capacitatea de a face compromisuri”, necesare pentru a obţine „un stat funcţional”, printr-o „îmbinare echilibrată între un guvern central eficient şi libertatea locală”. Îndemnându-ne la „compromisuri”, cancelarul german nu crede că de dragul Transnistriei noi va trebui să renunţăm la UE. Din punctul ei de vedere, „identificarea unei soluţii viabile pentru problema transnistreană şi apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană sunt procese care nu sunt contradictorii”, ci dimpotrivă, „feţe ale aceleiaşi monede”. UE şi Germania vor contribui financiar la realizarea unor proiecte care vor conduce „la depăşirea separării de facto”.

Atractivitatea RM

Viitoarea zonă de liber schimb aprofundat şi cuprinzător cu UE va cuprinde întregul teritoriu al Republicii Moldova. La fel şi liberalizarea regimului de vize îi vizează pe „toţi cetăţenii Republicii Moldova”, a subliniat Merkel. „Cu cât mai multe succese vor fi obţinute în politica de reforme de la Chişinău şi în procesul de apropiere de Europa, cu atât mai atractivă va deveni perspectiva unei reunificări şi pentru cetăţenii de la Tiraspol”, consideră ea. Iar dacă vor fi înlăturate barierele artificiale dintre cele două maluri ale Nistrului, aceasta va face RM mai atractivă pentru investitorii străini şi va facilita creşterea economică şi prosperitatea de care vor beneficia „toţi cetăţenii Republicii Moldova”, a afirmat cancelarul german.

Nota bene

Însă, nota bene, ea vorbeşte numai despre „apropierea”, nu intrarea în UE, deşi nu neagă „perspectiva europeană” a RM. Sugerează ea că suntem proscrişi, că fără Transnistria nu avem şanse de integrare europeană, cum a declarat şi Traian Băsescu înainte de referendum?

Doamna Merkel vrea să lupte pentru sufletele transnistrenilor, ceea ce e bine. Însă nici Rusia nu va sta cu braţele încrucişate. Ea îi întreţine pe separatişti, Tiraspolul îi datorează deja circa 3 miliarde de dolari şi poate majora fără mari eforturi subsidiile către Transnistria.

A ne ţine la uşa UE, până transnistrenii decid să se reintegreze în RM, înseamnă a lăsa mersul procesului de negocieri sub controlul deplin al Rusiei. Astfel, soarta RM rămâne în mâinile Moscovei, Transnistria fiind lesa sau „coada” prin intermediul căreia Kremlinul limitează mişcările „câinelui” moldovenesc. Mai rămâne de văzut dacă UE dispune de pârghii care să determine Rusia să ne lase să ne mişcăm în voie, în libertate, să ieşim din sfera ei de influenţă, care există în pofida faptului că SUA şi UE nu acceptă sfere de influenţă.

Contraoferta lui Rogozin

De altfel, răspunsul Moscovei la ofertele Angelei Merkel către transnistreni nu s-a lăsat mult aşteptat. „Rusia ţine mâna pe pulsul reglementării transnistrene, a declarat vicepremierul Dmitri Rogozin într-un apel video către separatiştii care marcau aniversarea a 22-a de la separare. „Noi trebuie să gândim azi la ţara mare, la spaţiul eurasiatic unic, la uniunea vamală comună, la organizaţia tratatelor securităţii colective, care se vor extinde, pentru că lumii noastre eurasiatice enorme îi este predestinat să fie împreună” – le-a promis el transnistrenilor.

Cu alte cuvinte, în timp ce Merkel le propune transnistrenilor să se integreze în spaţiul RM, pentru a se apropia, împreună, de Europa, Rogozin vine cu o contraofertă, chemându-i să nu renunţe la obsesia lor, să se gândească în continuare la „ţara mare”.

O gubernie a Rusiei

Ca într-o fabulă a lui Krîlov despre motanul Vaska, el le sugerează transnistrenilor să nu se abată de la scopurile separatiste. Mesajul său e că nu Transnistria trebuie să se mişte spre Vest, ci RM – spre Est. De facto, Rusia tratează Transnistria ca pe o gubernie proprie, independentă de RM. Numirea lui Dmitri Rogozin în funcţia de reprezentant special pentru Transnistria, în pofida anemicului protest din partea Chişinăului, consfinţeşte formal atitudinea dispreţuitoare faţă de integritatea teritorială şi suveranitatea RM, recunoscute în mod oficial de Rusia.

Riscurile „paşilor mici”

Există riscul ca „tactica paşilor mici”, adoptată de Chişinău în contextul dialogului germano-rus, să contribuie la „gubernizarea” Transnistriei, acordându-i independenţă reală în diverse domenii de activitate. Ar fi o pierdere strategică pentru RM, dacă, aflat sub imperiul unui impuls nobil, Chişinăul nu va fi atent la „liniile” de demarcaţie a suveranităţii şi integrităţii teritoriale a RM. (Un exemplu: eventuala deschidere a unui consulat rus la Tiraspol, a cărui securitate să fie asigurată de serviciile transnistrene.) A facilita circulaţia, comunicarea între ambele maluri ale Nistrului nu înseamnă să fii orb la acţiunile separatiste ale lui Şevciuk sau să tolerezi gesturile impertinente ale lui Rogozin, sau ale altor reprezentanţi ruşi.

Jurnal.md

PASSWORD RESET

LOG IN