ROMÂNIA BREAKING NEWS

Home Posts Tagged "1 aprilie 1941"

1 aprilie 1941

,

Pe data de 1 aprilie 1941 o coloană de oameni, întinsă pe aproape doi kilometri, a adunat românii din satele Bucovinei ocupate de Armata Roșie. În ciuda faptului că părăsirea gospodăriilor și căminelor a atras multă suferință, ei au dorit să treacă în România pentru a-și salva viețile și viitorul copiilor.

Dar în poiana de la Varnița, lângă Fântâna Albă, tineri, bătrâni, bărbați, femei și copii au fost mitraliați de trupele sovietice de ocupație. Nici astăzi nu se știe numărul exact al victimelor masacrului. A fost începutul represiunii sovietice în Bucovina de Nord și în Ținutul Herței.

În contextul Zilei Naționale de cinstire a memoriei românilor – victime ale masacrelor de la Fântâna Albă și alte zone, ale deportărilor, ale foametei și ale altor forme de represiune organizate de regimul totalitar sovietic în Ținutul Herța, nordul Bucovinei și întreaga Basarabiei, marți 29 martie, la Clubul Țăranului Român, a avut loc o dezbatere și prezentare de prelegeri despre „Istoria unei zile negre a Neamului Românesc: Masacrul de la Fântâna Albă (1 Aprilie 1941), pe pământ românesc răpit de sovietici”. Evenimentul a fost organizat de către Institutul Frații Golescu pentru românii din străinătate, Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina, Clubul Țăranului Român și Acțiunea 2012.

Prelegerea a fost susținută de Flori BĂLĂNESCU, invitat special, cercetător științific la Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului.  Au mai expus dr. Mihai NICOLAE (Institutul Frații Golescu), Ambasadorul R. Moldova la București – excelența sa Dl. Mihai GRIBINCEA, domnul Slimac – un bucovinean refugiat, Dacian DUMITRESCU – jurnalist independent, Dr.Robert  STĂNCIUGEL – istoric, jurnalistul Adrian STURDZA. A prezentat și moderat, jurnalistul Dorian Theodor CLENCIU, membru al Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina și redactor șef la romaniabreakingnews.ro

VIDEO – înregisrare completă
 *  *  *

Video: Dr. Mihai NICOLAE, despre Fântâna Albă dar și despre veștile frumoase de la Chișinău ( „Marșul Unionist” și „Constituirea Sfatului Țării 2”)

Video: cercetător Flori BĂLĂNESCU (Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului), despre istoriile și aspectele neștiute ale masacrului de la Fântâna Albă, dar și despre tragediile și masacrele dinainte și după momentul 1 aprilie 1941.

Video: Dorian Theodor CLENCIU, despre un moment cinic la Chișinău în 2013,  referitor la canibalismul provacat de sovietici în Basarabia

*Momentul la care se face referire în înregistrarea video: 9 MAI – RUSESC LA CHIȘINĂU: „Moarte canibalilor romani!” / victoria lui Rogozin și comuniștii fascisti / Basarabia încotro? (RBN Press mai 2013)

Video: Dr. Mihai NICOLAE, despre nevoia unei componente juridice și de cercetare la nivel instituțional și de prezentare obiectivă a acestei problematici reprezentată de represiunile organizate de regimul totalitar sovietic, masacre, deportări,  foamete și ale altor forme…

Video:  Ambasadorul R. Moldova la București – excelența sa Dl. Mihai GRIBINCEA, prelegere în calitate de istoric, asupra tragediei de la Fântâna Albă și nu numai…

Video: Mărturisirile și amintirile unui bucovinean refugiat, domnul Slimac…

Video: Dr.Robert  STĂNCIUGEL – istoric, un punct de vedere mai inedit…

Video: jurnalistul Adrian STURDZA, o viziune din perspective oculte asupra masacrelor și politicilor criminale ale regimului sovietic.

Video: jurnalistul Dorian Theodor CLENCIU, despre membrii și președinți de filiale ale Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina (MAREA MUTĂ), pentru care grozăviile descrise nu sunt doar niște file de istorie citite, ci chiar amintiri personale…

Video: cercetător Florii BĂLĂNESCU ( Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului) despre cifre și suferințe…

*
În contextul aceleiași comemorări, Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina, Societatea pentru Cultura și Literatura Română din Bucovina – filiala BUCUREȘTI și Asociația culturală „Ținutul Herța”, au organizat în ziua de vineri 1 Aprilie 2016, orele 10,30 la Sfânta biserică Precupeții Noi,  Comemorarea memoriei martirilor români victime ale opresiunii regimului totalitar bolșevic.
Ziua națională de comemorare este stabilită în baza Legii 68/2011 adoptată de Parlamentul României, la 1 Aprilie, Zi națională de cinstire a memoriei românilor–victime ale masacrelor de la Fântâna Albă și alte zone, ale deportărilor, ale foametei și ale altor forme de represiune organizate de regimul totalitar sovietic în Ținutul Herța, nordul Bucovinei și întreaga Basarabie.
Citiți mai mult aici:
FANATA_ALBA_EVENIMENT_Martie_2016
,

Ziua de 1 aprilie a fost instituită de Parlamentul României, în mai 2011, ca Zi națională de cinstire a memoriei românilor – victime ale masacrelor de la Fântâna Albă și alte zone, ale deportărilor, ale foametei și ale altor forme de represiune organizate de regimul totalitar sovietic în Ținutul Herța, nordul Bucovinei și întreaga Basarabie.

Urmare a ultimatumului dat de sovietici la 28 iunie 1940, România a fost obligată să cedeze Basarabia, teritoriul dintre Prut și Nistru, și partea de nord a Bucovinei.

La 1 aprilie 1941, un numeros grup de aproximativ 2-3000 de români, după unele surse chiar de 4000 -5000, locuitori ai satelor de pe valea Siretului (Pătrăuții-de-Sus, Pătrăuții-de-Jos, Cupca, Corcești, Suceveni), purtând în față icoane, prapuri și cruci din cetină, au format o coloană pașnică și s-au îndreptat spre noua graniță sovieto-română, la Fântâna Albă, încercând să se refugieze din Uniunea Sovietică în România. Aceștia au fost împușcați sau înjunghiați de către grănicerii sovietici și aruncați în gropi comune, peste care s-a turnat var stins. Supraviețuitorii au fost urmăriți și spintecați cu sabia. După masacrul denumit și ,,Katynul românesc” a fost declanșată o amplă operațiune de represalii. Astfel, în noaptea zilei de 12 spre 13 iunie 1941, peste 13.000 de români au fost ridicați din casele lor și deportați în Siberia și Kazahstan. Au urmat în decursul anilor de după război alte zeci de mii de deportări din Basarabia și Bucovina de Nord…

În memoria martirilor, eroilor și deportaților necunoscuți…

Ion al lui ion
cu graiul blând și plecăciuni umile,
cel strămutat în mari pustieăți uitate,
Ioane, îngropatule de viu,
ucisule cu zile,
nici cunoscut de nimeni
locul tău de veci,
nici plâns, nici prohodit și nici sicriu…
Și-apoi:
de unde atâtea lumânări
la câți Ioni avurăm noi prin sate? …
Zvârliți de mult sub greii bulgări reci,
și unde-i groapa lor, deasupra-i să te apleci?

A nu se uita că Nordul Bucovinei, Ținutu Herța, Basarabia (R. Moldova), Sudul Basarabiei (Bugeac), este pâmânt românesc, sfințit din plin de sângele românilor martiri…

Video (Biserica „Precupeții Noi” din București, 1 aprilie 2015) : Slujba de pomenire a românilor, eroi martiri, victime ale masacrelor de la Fântâna Albă și alte zone, ale deportărilor, ale foametei și ale altor forme de represiune organizate de regimul totalitar sovietic în Ținutul Herța, nordul Bucovinei și întreaga Basarabie. (la minutul 9.00 – imagini cutremuratoare cu romanii basarabeni uciși de călăii sovietici și aruncați în gropile comune, descoperite după aliberarea Basarabiei de către armata română în 1941 / imagini de arhivă)

Material video realizat întru cinstirea memoriei românilor eroi martiri, la Biserica ”Precupeții Noi” din București.

A oficiat slujba de pomenire:
Parintele Tudor Peiu,
Parintele Marin Comanescu
Organizatori și Participanți
Asociația Culturală Herța
Asociația Culturală Pro Basartabia și Bucovina
Societatea pentru Cultură și Literatură Română în Bucovina

Autor: Dorian Theodor, Redactor Șef – Romania Breaking News / Bucuresti /1 Aprilie 2015
Imagini de arhiva: Daniel Siegfriedsohn, Redactor `Istorie in Imagini` – Romania Breaking News

Video:Parintele Tudor Peiu despre martirii de la Fântâna Alba, Herța, Nordul Bucovinei, Basarabia

Video: Mircea Budacu de la Sociatea Culturală Bucovina, despre ajutorul Părintelui Peiu și martirajul romanilor de la Lunca,  …în conexiune cu Fântâna Alba 

Video: Dumitru Curcă – președintele filialei București a „Societății pentru cultură și literatură română în Bucovina”, despre martirii români din Bucovina

Video: Ștefan Hostiuc (Mesager Bucovinean) despre românii care au păstrat vie memoria martirilor și a ținuturilor din care s-au refugiat

*Memento:
Ziua de 1 aprilie a fost instituită de Parlamentul României, în mai 2011, ca Zi națională de cinstire a memoriei românilor victime ale masacrelor de la Fântâna Albă și alte zone, ale deportărilor, ale foametei și ale altor forme de represiune organizate de regimul totalitar sovietic în Ținutul Herța, nordul Bucovinei și întreaga Basarabie.

Istoria unei zile negre din Istoria Neamului Românesc – 1 Aprilie 1941 la Fântâna Albă, pe pământ românesc răpit de sovietici, făcut „cadou” Ucrainei.

Ca urmare a pactului sovieto-german si a ultimatumului dat de Sovietici de cedare a Basarabiei a Bucovinei de Nord si a Tinutului Herta, o populatie de 4 milioane de romani au ramas sub cizma ruseasca, sperand mereu la reintregirea cu familiile lor ramase in Tara.

Imediat ce administrația și armata română au fost evacuate, trupele din Armata Roșie și NKVD-ul au ocupat teritoriul. Multe familii au fost luate prin surprindere de această desfășurare rapidă a evenimentelor cu membri de ambele părți ale noii granițe. În această situație mulți dintre ei au încercat să se reunească cu familiile trecând granița în Romania ilegal.

In anul 1941, In teritoriul ocupat cu nici un an in urma al Bucovinei de Nord, pentru a „demasca elementele dusmanoase”, NKVD-ul a lansat un zvon cum ca la 1 aprilie se va permite trecerea noii granite catre Romania a celor care nu doresc sa traiasca sub regimul de ocupatie. Cateva mii de romani, ce proveneau din comunele Icesti, Carapciu, Suceveni, Iordanesti, Patrautii de Jos, Patrautii de Sus si din satele Cupca si Dimca, cu dorinta de a trece granita sovieto-romana si de a scapa de ororile bolsevice au raspuns acestui apel, pornind in acea dimineata spre frontiera, in frunte cu praporii de la biserici.

In satul Cupca, multimea numara peste 3.000 de oameni, unii dintre ei purtand brauri tricolore. Din biserica din Suceveni se iau trei cruci, iar pe una dintre ele se infasoara un steag alb, tocmai pentru a arata autoritatilor sovietice intentiile pasnice. In fruntea coloanei se afla si un tricolor.

Din marturii, reiese ca participantii au cerut incunviintarea autoritatilor din zona pentru a trece frontiera, dar acestea erau complet indiferente la rugamintile lor. Luandu-si destinul in propriile maini, multimea se indreapta spre granita.

Video: Crimele sovieticilor în Bucovina. Masacrul de la Fântâna Albă

În poiana Varnița, la circa 3 km de granița română, grănicerii sovietici îi așteptau ascunși în pădure. Atunci cand coloana a aparut s-a dezlantuit iadul. Sovieticii au tras in plin cu mitralierele, încontinuu, secerând copii, femei, barbati, batrani. Cei putini care au reusit sa fuga au fost urmăriți de cavaleriști și spintecați cu sabia.

Cei răniții au fost legați de cozile cailor și târâți până la 5 gropi comune săpate dinainte, unde au fost ingropați, unii fiind în viață încă: bătrâni, femei, copii, sugari – vii, morți sau muribunzi deavalma. Două zile și două nopți s-a mișcat pământul în acele gropi,

Câțiva, „mai norocoși”, au fost arestați de NKVD din Hliboca (Adâncata) și după torturi înfiorătoare, au fost duși în cimitirul evreiesc și aruncați de vii într-o groapă comună, peste care s-a turnat și s-a stins var.

După masacru a fost declanșată o operațiune vastă de represalii. Astfel, în noaptea zilei de 12 spre 13 iunie 1941, peste 13.000 de români au fost ridicați din casele lor și deportați în Siberia și Kazahstan. Au supraviețuit puțini. Între 1940-1941, din cauza emigrărilor, deportărilor și asasinatelor, din cei peste 250.000 de români din Oblastul (regiunea) Cernăuți au mai rămas doar 192.000. S-a afirmat că aceste persecuții au făcut parte dintr-un program deliberat de exterminare a populației românești, plănuit și executat de regimul sovietic.

Astazi, la fata locului exista doar un monument de lemn cu inscriptii in romana si ucraineana, precum si o cruce simpla de lemn, care marcheaza groapa comuna. Mai exista o troita impresionanta la Manastirea Putna care comemoreaza mortii de la Fantana Alba. Fantana Alba a fost cel mai mare unic masacru comis de sovietici in teritoriile locuite de romani, un autentic Katyn al nostru, dar este departe de a fi singurul. Pe langa masacre au existat deportarile, foametea organizata din 1946-1947, incarcerarile in Gulag s.a.m.d. Daca in Romania din hotarele post-belice, numarul victimelor comunismului este estimat undeva intre 300.000 si un milion, printre cele mai ridicate din fosta Europa de Est, numai in Basarabia, Bucovina de Nord si tinutul Hertei acest numar urca la un milion si jumatate, facandu-le cele mai insangerate pamanturi romanesti din secolul XX! Cand compatriotii nostri ii judeca pe unii basarabeni, ale caror actiuni poate lasa de dorit, sa nu uite ce teroare au trait ei si ce poate face teroarea asupra psihicului uman.

La 70 de ani dupa masacrul de la Fantana Alba, Parlamentul Romaniei a adoptat Legea nr. 68/10.05.2011, instituind 1 aprilie ca Zi nationala de cinstire a memoriei romanilor – victime ale masacrelor de la Fantana Alba si alte zone, ale deportarilor, ale foametei si ale altor forme de represiune organizate de regimul totalitar sovietic in Tinutul Herta, nordul Bucovinei si intreaga Basarabie. Aceasta zi nu a fost insa marcata inca asa cum se cuvine si cum cere legea respectiva.

***

Fantana Alba

,

 Regiunea Cernăuți – Ucraina 1 Aprilie 2014

Material Foto-Video de la Chernivtsinews.com

Fanata_Alba_1_Aprilie_2014 (7)

Fanata_Alba_1_Aprilie_2014 (10)

Fanata_Alba_1_Aprilie_2014 (11)

Fanata_Alba_1_Aprilie_2014 (4)

Fanata_Alba_1_Aprilie_2014 (9)

Fanata_Alba_1_Aprilie_2014 (8)

Fanata_Alba_1_Aprilie_2014 (6)

Fanata_Alba_1_Aprilie_2014 (5)

Fanata_Alba_1_Aprilie_2014 (1)

La 1 aprilie s-au împlinit 73 de ani de la una din cele mai mari tragedii din istoria neamului românesc – masacrul de la Fântâna Albă, unul dintre cele mai groaznice momente ale istoriei. Românii din Nordul Bucovinei au venit în apropierea Mănăstirii de la Fântâna Albă, în Poiana Varnița, pentru a-i comemora pe cei peste 3.000 de români bucovineni care au fost uciși de soldații sovietici în Duminica Paștelui din 1941 doar pentru simpla dorință de a se retrage în România.

Asta după ce pe 28 iunie 1940, ca urmare a unui ultimatum adresat României de către Uniunea Sovietică, statul român a evacuate administrația civilă și militară și s-a retras din Basarabia și din partea nordică a Bucovinei, iar trupele Armatei Roșii au ocupat imediat teritoriul.

Imediat, în haosul creat, sute de familii românești au încercat să treacă în Bucovina liberă de sovietici, dar s-au lovit de refuzul noii autorități de la Moscova, care a dat ordin ca oricine se apropie de granița proaspăt trasată să fie executat. Așa că, în noiembrie 1940, 40 de familii din Suceveni, alte câteva sute din Ostrița, Horecea, Șirăuți, Cotul Ostriței sau Buda au fost surprinse și decimate cu rafale de mitralieră de către soldații sovietici, supraviețuitorii și familiile acestora fiind declarați trădători de țară și ulterior deportați în Siberia.
Dar sovieticii nu s-au oprit aici. În primăvara lui 1941, serviciile secrete au propagat în rândul populației române din Nordul Bucovinei că, pentru o scurtă perioadă de timp, trecerea graniței cu România este un lucru acceptat de autorități. Încrezători, românii bucovineni s-au constituit într-un grup masiv, de peste 3000 de persoane, și pe 1 aprilie 1941 s-au îndreptat spre frontier URSS cu România.

Pentru a dovedi caracterul pașnic al demersului lor au arborat în fruntea coloanei un drapel alb, icoane și cruci de brad. La 3 kilometri de frontier, în locul numit Poiana Varnița, grănicerii bolșevicii au somat coloana să stea în loc, dar grupul de români a ignorat ordinul și a mers mai departe, moment în care s-a declanșat iadul: sovieticii – echipați cu mitraliere performante – au început să tragă în plin, secerând laolaltă copii, femei și bătrâni. Cei care au scăpat cu răni, au fost legați de cai și târâți într-un loc unde fuseseră săpate dinainte cinci gropi comune, mulți dintre ei fiind îngropați de vii. Alții au fost torturați zile în șir, apoi uciși și aruncați tot într-o groapă comună. “În acele gropi, pământul s-a mișcat apoi două zile, până ce toți românii aruncați acolo și-au dat și ultima suflare”, povestesc în cărțile document dedicate acestui genocid foarte puținii supraviețuitori, deportați și ei în Siberia. Iar autoritățile de la Moscova au declarat că a fost vorba doar de un incident minor, în care ”un grup de 20 de persoane a încercat să treacă fraudulos granița”.

În anul acesta, sute de români din nordul Bucovinei, dar și din România s-au adunat pe valea Plângerii pentru a păstra un minut de reculegere în memoria martirilor neamului. Au fost prezenți autoritățile locale, deputatul poporului în Rada Supremă a Ucrainei, dl. Ion Popescu, un sobor de preoți împreună cu enoriașii din localitățile învecinate, lideri ai asociațiilor culturale, profesori, elevi, martori ai acelor vremuri, rudele celor secerați de gloanțe. O delegație specială din România. Din păcate, n-au fost prezenți membri ai Departamentului pentru Românii de Pretutindeni de la București, dar au fost membri ai Consulatului General al României la Cernăuți.

Consulul General al României la Cernăuți, Eleonora Moldovan, fiin prezentă la comemorările din Poiana Varnița, a menționat că în memoria victimelor de atunci, 1 aprilie a fost decretată “Ziua Națională în memoria românilor victime ale masacrelor, deportărilor, foametei și altor forme de represiune organizate de regimul sovietic în Bucovina, Ținutul Herței și Basarabia” de către Parlamentul României, prin Legea nr. 68/10 mai 2011.

După declararea independenței Ucrainei, în apropierea Mănăstiriide la Fântâna Albă din Nordul Bucovinei, a fost ridicată a troiță-monument, piedică în calea uitării și reper pentru eternitate a sacrificiului făcut de 3000 de români nevinovați.

Cuprins de emoții, Președintele Organizației “Golgota” din Regiunea Cernăuți, Ilie Popescu, la comemorările de la Fântâna Albă a mărturisit următoarele: 

“Tata a fost arestat în 1941, nu departe de Fântâna Albă. Când a văzut că se trage cu mitralierele a fugit, dar n-a fugit departe, că la un moment dat grănicerii l-au prins. Și l-au dus la Hliboca, l-au aruncat, l-or bătut, l-or mai chinuit cât l-or mai chinuit.. Au fost prinși 22 de persoane care s-au considerat că au organizat Revoluția pe malurile Siretului și pe tata. El era primul pe listă, primul, chipurile că a condus revoluția din 41. Eu până azi nu cred că a fost așa ceva….

Cu toate acestea, din an în an ce trece, tot mai puțini români vin la comemorările acelor tragice evenimente de la Fântâna Albă.

George Bodnăraș / Chernivtsinews.com via R.B.N.Press

București aprilie 2014: Manifestări întru NEUITARE… În MEMORIA românilor – Eroi Martiri victime ale masacrelor de la Fântâna Albă și alte zone, ale deportărilor, ale foametei și ale altor forme de represiune organizate de regimul totalitar sovietic

,

 Ziua de 1 aprilie a fost instituită de Parlamentul României, în mai 2011, ca Zi națională de cinstire a memoriei românilor – victime ale masacrelor de la Fântâna Albă și alte zone, ale deportărilor, ale foametei și ale altor forme de represiune organizate de regimul totalitar sovietic în Ținutul Herța, nordul Bucovinei și întreaga Basarabie.

Urmare a ultimatumului dat de sovietici la 28 iunie 1940, România a fost obligată să cedeze Basarabia, teritoriul dintre Prut și Nistru, și partea de nord a Bucovinei.

La 1 aprilie 1941, un numeros grup de aproximativ 2-3000 de români, după unele surse chiar de 4000 -5000, locuitori ai satelor de pe valea Siretului (Pătrăuții-de-Sus, Pătrăuții-de-Jos, Cupca, Corcești, Suceveni), purtând în față icoane, prapuri și cruci din cetină, au format o coloană pașnică și s-au îndreptat spre noua graniță sovieto-română, la Fântâna Albă, încercând să se refugieze din Uniunea Sovietică în România. Aceștia au fost împușcați sau înjunghiați de către grănicerii sovietici și aruncați în gropi comune, peste care s-a turnat var stins. Supraviețuitorii au fost urmăriți și spintecați cu sabia. După masacrul denumit și ,,Katynul românesc” a fost declanșată o amplă operațiune de represalii. Astfel, în noaptea zilei de 12 spre 13 iunie 1941, peste 13.000 de români au fost ridicați din casele lor și deportați în Siberia și Kazahstan. Au urmat în decursul anilor de după război alte zeci de mii de deportări din Basarabia și Bucovina de Nord…

În memoria deportatului necunoscut…

Ion al lui ion
cu graiul blând și plecăciuni umile,
cel strămutat în mari pustieăți uitate,
Ioane, îngropatule de viu,
ucisule cu zile,
nici cunoscut de nimeni
locul tău de veci,
nici plâns, nici prohodit și nici sicriu…
Și-apoi:
de unde atâtea lumânări
la câți Ioni avurăm noi prin sate? …
Zvârliți de mult sub greii bulgări reci,
și unde-i groapa lor, deasupra-i să te apleci?

IMG_3461

IMG_3523

imagini din curtea Bisericii ”Precupeții Noi” – București

 Video: Eveniment „Memorialul Deportaților” – organizat la Clubul Taranului Roman, de Institutul Fratii Golescu, Alianta internationala a Jurnalistilor Români, Clubul „Taranului Roman” – (31 martie 2014)…In MEMORIA celor Masacrati la Fântana Albă, Celor Executati, Celor Deportati,  …PENTRU VINA DE A FI ROMÂN ! Vesnică Pomenire ! Vie fie amintirea lor în memoria generațiilor tinere care sunt și vor urma… Cei ce nu iși cunosc istoria, risca sa o repete! În cadrul acestei comemorări a fost prezentat documentarul „Memorialul Deportaților” realizat de Filaret Acatrinei, prezent și el la eveniment.

Video: In MEMORIA românilor – Eroi Martiri victime ale masacrelor de la Fântâna Albă și alte zone, ale deportărilor, ale foametei și ale altor forme de represiune organizate de regimul totalitar sovietic în Ținutul Herța, nordul Bucovinei și întreaga Basarabie. Comemorare la Biserica „Precupeții Noi” din București,  Organizatori si participanti: Asociatia Culturala Pro Basarabia si Bucovina – prin Presedinte Marian Clenciu, Vicepresedinte Gheorghe Ionascu, Institutul Fratii Golescu prin av, Mihai Nicolae, Asociatia Herta prin prof. M Budacu si Mihai Onciul, Asociatia Culturala Universala Mihai Eminescu, Partidul Forta Civica prin av. Alexandru Strîmbeanu
(Biserica Precupetii Noi – Bucuresti 1 Aprilie 2014)

IMG_9123

IMG_9124

IMG_9125

 

Selecțiuni din listele cu deportați:

IMG_9126

IMG_9127

IMG_9128

IMG_9129

IMG_9130

IMG_9131

IMG_9132

IMG_9133

IMG_9134

IMG_9135

IMG_9136

IMG_9137

IMG_9138

IMG_9139

IMG_9145

IMG_9146

IMG_9147

 

 Imagini de la prezentarea documentarului „Memorialul Deportaților”

IMG_9112

Avocat Mihai Nicolae ( Institutul Frații Golescu)  și  Dacian Dumitrescu (R.B.N.Press) – Clubul Țăranului Român /31 martie 2014

IMG_9119

Istoric Robert Stânciugel (la masa), avocat Mihai Nicolae, și realizatorii tulburătorului documentar  „Memorialul Deportaților” – Filaret Acatrinei (prim plan) și Viorel Nicolau (plan îndepărtat) – Clubul Țăranului Român /31 martie 2014

Imagini din cadrul comemorării la Biserica „Precupeții Noi” din București la care au participat reprezentanți ai Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina, Institutului Frații Golescu, Societății Culturale „Ținutul Herța”, Partidului Forța Civică, Redacției R.B.N.Press

IMG_3490

IMG_3483

IMG_3512

IMG_3511

IMG_3495

IMG_3507

IMG_3505

IMG_3518

IMG_3520

Material realizat de

Dorian Theodor

Redactor / Editor R.B.N.Press

 

a href=”http://www.rbnpress.info/wp/wp-content/uploads/2014/04/IMG_9139.jpg”/p