ROMÂNIA BREAKING NEWS

James A. Robinson, expert Harvard: De ce România nu este ca SUA sau Anglia și cum poate recupera? Cum poate deveni o țară de succes…

Dacă te uiți în trecutul SUA sau al Angliei, vei vedea că mereu au fost lupte pentru a face justiția independentă de sistemul politic. Aici intervine societatea civilă, care joacă un rol important în susținerea independenței justiției. Dacă ne asigurăm că justiția e independentă, și nu e sub influența politicului, atunci avem un prim pas înainte... -James A. Robinson, expert Harvard
James A. Robinson, expert Harvard: De ce România nu este ca SUA sau Anglia și cum poate recupera? Cum poate deveni o țară de succes…

James A. Robinson

Profesorul James A. Robinson, autorul bestseller-ului „Why nations fail“ (n.r. – „De ce eșuează națiunile“), a explicat într-o conferință susținută la Cluj-Napoca în anul 2014, unde a greșit România, în dezvoltarea sa de-a lungul istoriei, și care sunt soluțiile pentru a ajunge să avem o țară de succes. Principalii vinovați: Imperiul Otoman, comunismul și în prezent, instituțiile statului și societatea civilă. Au trecut de atunci doi ani de zile și nimeni nu pare să fi luat în seamă nici la nivel politic, nici la nivelul societății civile, cele explicate de profesorul James A. Robinson.

James Robinson, specialist în economie și științe politice la Universitatea americană Harvard, le-a vorbi atunci, studenților și profesorilor despre provocările la care România trebuie să facă față ca să evolueze. Coautor al cărții „Why nations fail”, considerată un bestseller, în 2012, de către celebrele publicații străine „New York Times” și „Wall Street Journal”. „James Robinson a vorbit despre lucrarea sa în mai multe țări, cu președinți de state, prim-miniștri, dar și cu studenți, despre cum țările pot să prospere“, explică Don Lothrop, președintele Fundației americane „RomaniaOne”, cel care l-a adus pe Robinson la Cluj.

Mai săraci decât englezii. De ce?

Pe baza studiilor sale făcute pe numeroase state ale lumii, profesorul a reușit să explice, ieri, de ce unele țări au succes, iar alte sunt în declin. Pe scurt, spune universitarul, „regulile și instituțiile din viața economică și politică sunt cauzele. Motivul pentru care România e mai săracă decât Anglia nu are nicio legătură cu geografia, resursele naturale, valorile ori culturile, ci cu faptul că, din punct de vedere istoric, sunt două societăți diferite cu instituții și reguli diferite“.
Potrivit profesorului Robinson, societatea engleză s-a dezvoltat mult în epoca modernă și a creat instituții de tip incluziv, adică instituții care au susținut puternic investițiile și au creat oportunități pentru dezvoltare, fapt care a contribuit esențial la evoluția economică a țării.

Nu același lucru s-a întâmplat cu România. „Aici, lucrurile au stat altfel, pentru că țara s-a aflat sub influența Imperiului Otoman. Acesta a înființat instituții exclusive, care nu au creat oportunități de dezvoltare (n.r. – așa cum s-a întâmplat în Vest). O altă perioadă nefastă a fost cea comunistă. Motivul pentru care România e mai săracă decât Anglia sau SUA este moștenirea istorică diferită. Structura instituțiiilor din Anglia față de România a fost una diferită.

Ce ar trebui să facă România?

Să-și schimbe instituțiile publice, dacă vrea schimbarea!“, a spus Robinson (foto mai jos).

Soluția: societatea civilă și justiția

În opinia sa, sunt multe modele despre cum se pot schimba instituțiile statului, iar răspunul la acel „cum“ trebuie căutat în societatea civilă. „Rolul societății civile s-a văzut în 1989, la Revoluție, când Ceaușescu a fost dat jos. Asta a înseamnat o uriașă transformare pentru România. Dar transformările nu se fac dintr-un singur foc, ci e nevoie de timp. Asta s-a văzut și în istoria SUA, dar și în istoria Angliei“, afirmă Robinson .

Un alt aspect necesar schimbării, crede el, e justiția. Profesorul adaugă că, în ultimii ani, în România, au fost multe provocări legate de independența justiției. Totuși, a subliniat Robinson, după Revoluție, observatorii externi au văzut că țara noastră a progresat mult din punct de vedere economic, dar și al justiției: „Dacă te uiți în trecutul SUA sau al Angliei, vei vedea că mereu au fost lupte pentru a face justiția independentă de sistemul politic. Aici intervine societatea civilă, care joacă un rol important în susținerea independenței justiției. Dacă ne asigurăm că justiția e independentă, și nu e sub influența politicului, atunci avem un prim pas înainte“.

Marea problemă: cum facem politică?!

„(…) Statul român e folosit ca să organizeze puterea, în loc să asigure binele public…”

Problema fundamentală a statului român, mai zice specialistul britanic, e modul în care funcționează politica. „Statul român e folosit ca să organizeze puterea, în loc să asigure binele public. E folosit ca să acorde favoruri și servicii susținătorilor politici. Statul român trebuie fundamental transformat dintr-unul clientelistic într-unul non-clientelist. Dacă se face această transformare, atunci majoritatea lucrurilor se vor rezolva de la sine”, a spus James Robinson.
Specialistul în economie și științe politice ne spune și cum am putea să schimbă implicarea politicului în instituțiile statului: „Impui o serie de reguli privind modul în care se acordă contractele publice, modul în care sunt angajați oamenii din sistem, cum sunt ei promovați. Sunt sigur că sunt legi în acest sens, legi bune, dar problema e că nu sunt puse în practică”.
Și, totuși, cum am putea să ne schimbăm țara? „Nu te poți aștepta ca politicienii să schimbe asta, ar fi în defavoarea lor. E ceva ce societatea trebuie să schimbe, să forțeze politicienii să facă aceste schimbări referitoare la implicaea în instituțiile cetățenilor”.

În cartea sa, profesorul mai explică cum se face tranziția de la societățile în care funcționează clientelismul politic la cele de tip pragmatic. „Luăm tot exemplele Anglia și SUA, unde aceste tranziții s-au făcut în trecut. A fost vorba despre o mai mare implicare a societății civile“, consideră Robinson. Așa, spune el, au făcut și state din Africa – precum Botswana-, sau din America de Sud – Brazilia sau Columbia. Tot Robinson a dat exemple de state-model, ridicate prin implicarea cetățenilor: Japonia, Suedia și Germania.

„This week on DNA“

Don Lothrop, președintele Fundației RomaniaOne, crede, la rândul lui, că România trebuie să-și clădească o societate civilă puternică, care să devină o forță și să susțină independența justiției: „Când aud oamenii zicând că democrația a eșuat în România, le zic că nici n-a început încă. Ce e de făcut? Oamenii trebuie să vorbească cu reprezentanții lor în Parlament, să-i întrebe ce fac și ce soluții au. Câți români fac asta?“.
Și el, ca și Robinson, crede că salvarea vine din interiorul societății. Acesta a spus că, în ultimii ani, justiția de la noi a înregistrat progrese uriașe și că ar trebui organizată o emisiune televizată, intitulată „This week on DNA“ (n.r. – „Săptămâna aceasta, cu DNA”). „E un miracol că o țară poate avea un department de anticorupție cu un așa succes: 875 de condamnări au fost în România anul trecut. Nu s-a mai înregistrat nicăieri în lume așa ceva. E uimitor”, este de părere americanul.

Cine este James Robinson?

James A. Robinson este profesor la Universitatea Harvard și profesor asociat la două centre aparținând instituției: Institutul de Științe Sociale Cantitative și Centrul Weatherhead pentru Afaceri Internaționale. E specialist în economie și științe politice. A studiat economie la London School of Economics, Universitatea Warwick și Universitatea Yale, iar cercetările sale s-au orientat spre identificarea discrepanțelor politice ale statelor lumii și influența directă a acestora în dezvoltarea economică a fiecăruia.

Surse: scholar.harvard.edu/jrobinsonen.wikipedia.org/wiki/James_A._Robinson,  whynationsfail.comro.stiri.yahoo.com

romaniabreakingnews.ro

Opiniile exprimate în aceast articol aparţin autorului şi nu reflectă neapărat poziţia portalului de presă romaniabreakingnews.ro, cu excepția celor publicate direct pe contul de autor al Redacţiei ROMÂNIA BREAKING NEWS. Responsabilitatea juridică a informațiilor publicate revine în întregime autorului. Persoanele juridice și fizice menționate în articol care consideră că prin cele publicate le-au fost lezate drepturile și imaginea publică în mod nejustificat, au posibilitatea de a se apăra prin solicitarea dreptului la replică la adresa de email: replica [at] romaniabreakingnews.ro Preluarea articolelor de pe romaniabreakingnews.ro se poate realizeaza în limita maximă a 500 de semne. În mod obligatoriu, trebuie citată sursa și autorul informației cu indicarea și linkul direct către sursă. Preluarea integrală se poate realiza doar în condițiile unui acord încheiat cu Redacția ROMÂNIA BREAKING NEWS - RBN Press.