ROMÂNIA BREAKING NEWS

Cum poate fi îmbunătățită relația România-Ucraina?

Cum poate fi îmbunătățită relația România-Ucraina?

Experți din Ucraina și din România s-au întâlnit la București, în cadrul unei conferințe intitulate ”Romania – Ukraine – A Relationship retrieval?”, organizată de Institutul pentru Politici Mondiale din Kiev, Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile și “German Marshall Fund București”.

Mai mulți analiști ucraineni și români s-au reunit, joi, în capitală, pentru a discuta despre modalitățile prin care poate fi îmbunătățită relația dintre România și Ucraina și ce s-ar putea face concret în acest sens. În același timp, președintele ucrainean, Petro Poroșenko, se afla într-o vizită oficială la București.

președinții Iohannis și Poroșenko

Experții ucraineni prezenți la conferință au prezentat în cadrul evenimentului provocările cu care se confruntă Ucraina – de la misiunea foarte dificilă a noului guvern Groisman, care are o majoritate fragilă în Parlament și va trebui să ia măsuri nepopulare, până la înghețarea conflictului din estul Ucrainei și schimbarea survenită în relația Kiev-București.
Publicația online Epoch Times prezintă câteva dintre cele mai importante idei exprimate în cadrul dezbaterii:
Volodimir Fesenko, de la Centrul de studii politice “Penta” din Kiev:
Există mituri și simplificări privind reformele din Ucraina, în media occidentală, potrivit cărora nu s-ar face nimic. Din punctul meu de vedere, țara se schimbă dar mai încet decât ne-am dori.
Reformele s-au desfășurat foarte bolnăvicios, întârziate în al doilea guvern al lui Iațeniuc abia.
Am depășit criza financiar-bancară. Datoria noastră externă este mare. Au fost create noi instituții anti-corupție. S-a creat un DNA al nostru și se analizează experiența românească.
Lupta cu corupția se mișcă foarte încet. Există o rezistență a politicienilor aflați în simbioză cu oligarhii.
Salariul unui funcționar ucrainean este de circa 100 de euro. Un adjunct de ministru are un salariu de 200-250 de euro. Vă dați seama că riscul de corupție este foarte mare. Se discută acum cu structurile europene despre crearea unui fond de rezervă pentru majorarea salariilor, în special în domeniile în care urmează să se desfășoare aceste reforme.
Un sistem judiciar întreg este corupt la noi, iar judecătorii și procurorii nu vor să-și cedeze puterea.
Prima problemă este lipsa voinței politice de a lupta cu corupția, pentru că politicienii se tem să-și piardă puterea și beneficiile. În prezent parlamentarii nu vor alegeri anticipate pentru ca să nu-și piardă mandatul, dar acest guvern nu va rezista prea mult. Vor mai fi crize politice pentru că are un sprijin redus în Parlament și vom mai asista la crize în interiorul coaliției.
Premierul Arseni Iațeniuk trebuia să ia niște măsuri nepopulare, precum creșterea prețului la energie, la presiunea FMI. Societatea din Ucraina este foarte rezistentă, conservatoare și paternalistă. Pensionarii se opun reformării pensiilor, iar populația nu-și dorește privatizări.
Nu a existat un conflict între Poroșenko și Iațeniuk comparabil cu cel dintre Iușcenko și Timoșenko.
În Ucraina nivelul de încredere în instituții este scăzut. Președintelui după un an i s-a înjumătățit încrederea, iar așteptările mari s-au transformat repede în dezamăgire.
Ne așteptăm în toamnă la mici explozii pentru că urmează creșteri de cheltuieli pentru populație. Noul guvern Groisman va trebui să găsească un echilibru între populație și cerințele FMI. Cred că acesta va fi mai flexibil în politicile sociale decât guvernul Iațeniuc.
Noua coaliție are o majoritate fragilă în Parlament, deoarece are susținerea formală a unor grupuri și deputați independenți, dar asta nu dă stabilitate. La începutul anului 2014 când s-a creat această coaliție parlamentară, erau 5 fracțiuni, peste 300 de deputați, majoritate constituțională, dar pentru proiectele guvernamentale votau mult mai puțini deputați. Apoi unele partide au ieșit din coaliție, dar mai votau punctual pentru unele proiecte chiar dacă nu mai erau în coaliție. Vom avea o majoritate situațională.
Trebuie să păstrăm vectorul european și să accelerăm ritmul reformelor.
În Donbass, nu vor fi acțiuni militare masive până în toamnă când acestea se vor intensifica pe fondul alegerilor pentru Duma de Stat din Rusia, deoarece conflictul va fi folosit în scopuri electorale. Înghețarea conflictului din estul Ucrainei este răul mai mic, față de un război sau federalizare. Rusia vrea de facto o federalizare. Ucraina vrea ca Donbassul să redevină ucrainean, dar să nu fie autonom. Mai mult, o parte a politicienilor și a populației, cam o treime, sunt contra unui statut special al Donbasului. Vreo 20% consideră că mai bine să se despartă Donbasul de Ucraina, pentru că altfel problema și influența rusă se va extinde până la Kiev.
Continuarea materialului poate fi citită pe Epoch Times

Publicat de romaniabreakingnews.ro /TOCpress: Cum poate fi îmbunătățită relația România-Ucraina

Opiniile exprimate în aceast articol aparţin autorului şi nu reflectă neapărat poziţia portalului de presă romaniabreakingnews.ro, cu excepția celor publicate direct pe contul de autor al Redacţiei ROMÂNIA BREAKING NEWS. Responsabilitatea juridică a informațiilor publicate revine în întregime autorului. Persoanele juridice și fizice menționate în articol care consideră că prin cele publicate le-au fost lezate drepturile și imaginea publică în mod nejustificat, au posibilitatea de a se apăra prin solicitarea dreptului la replică la adresa de email: replica [at] romaniabreakingnews.ro Preluarea articolelor de pe romaniabreakingnews.ro se poate realizeaza în limita maximă a 500 de semne. În mod obligatoriu, trebuie citată sursa și autorul informației cu indicarea și linkul direct către sursă. Preluarea integrală se poate realiza doar în condițiile unui acord încheiat cu Redacția ROMÂNIA BREAKING NEWS - RBN Press.

Părerea dumneavoastră contează! Scrieți mai jos comentariul: